Guvernul sesizează CCR în conflictul cu Înalta Curte: „Nu este normal să existe o structură juridică care își stabilește independent salariile”

Guvernul condus de Ilie Bolojan ar putea sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). O notă privind oportunitatea sesizării Curții figurează pe agenda ședinței de Guvern de joi, 2 iulie, potrivit unui comunicat transmis de Executiv.

Ilie Bolojan. FOTO: Mediafax

UPDATE  Guvernul atacă la CCR deciziile privind plata restanțelor din Justiție

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat joi, 2 iulie, că Guvernul va sesiza Curtea Constituțională a României (CCR) pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Un alt aspect pe care l-am decis astăzi, în ședința de Guvern, a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție.

De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice.

Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și aplica legile existente, iar, din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera competențelor atribuite prin Constituție”, a declarat premierul interimar.

Ilie Bolojan susține că, potrivit legislației în vigoare, elaborarea bugetului de stat și alocarea fondurilor publice reprezintă atribuții exclusive ale puterii executive și legislative.

El a adăugat că, potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară sunt atribuții exclusive ale Executivului și Parlamentului.

„În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţa tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector.

E vorba de plata restanţelor salariale din zona de justiţie. Instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, act ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului”, a subliniat Bolojan.

Premierul a reamintit că Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale și penalități aferente.

„Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate, este că această acțiune a fost emisă de Curtea de Apel București la începutul lunii mai. Guvernul a contestat-o, iar termenul stabilit este 9 iulie, deci în săptămâna următoare.

Prima instanţă a stabilit, în afara acestei sume, şi penalităţi de 1% pe zi, ceea ce reprezintă 48 de milioane de lei zilnic. Este o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro pe zi, la care se adaugă amenzile stabilite pentru Ministerul Finanţelor şi Guvern”, a explicat șeful Executivului.

Ilie Bolojan a avertizat că o eventuală obligare a Guvernului la plata integrală a restanțelor salariale din justiție ar crea un precedent prin care și alte instituții ar putea solicita suplimentarea propriilor bugete.

Potrivit acestuia, impactul asupra finanțelor publice ar putea impune fie majorarea deficitului bugetar, fie reducerea altor cheltuieli, fie creșterea taxelor.

„Sursele de finanțare, pe care nu le avem, ar impune fie majorarea deficitului, fie reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, fie majorarea impozitelor și taxelor, lucru pe care nimeni nu vrea să îl facă.

Nu este normal să existe o structură juridică care își stabilește independent salariile și care își aprobă și sentințele, fiind, oricum am spune, direct interesată într-o astfel de situație. Dacă se mai continuă în felul acesta, se creează serioase probleme bugetare”, a mai afirmat premierul.

În luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale, după ce magistrații au contestat în instanță unele reduceri ale sporurilor și salariilor și au obținut câștig de cauză.

Potrivit documentului semnat de secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec, Executivul susține că instanțele nu au competența de a decide modul în care sunt distribuite fondurile din bugetul de stat.

„Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanțelor salariale din justiție), instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, se arată în nota citată de Antena 3 CNN. 

Demersul Executivului vine după ce, pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Instanța a decis că autoritățile trebuie să pună în executare hotărârea în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a acesteia, în caz contrar urmând să fie aplicate penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.

În proiectul bugetului de stat pentru 2026, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Fondurile urmau să acopere plata unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări acordate retroactiv.

Aceste restanțe au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, cu aplicare retroactivă începând din 2018, pentru alinierea la decizii definitive ale instanțelor.

Guvernul a amânat însă o parte din aceste plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.

În acțiunea depusă în instanță, Înalta Curte a susținut că neexecutarea hotărârilor judecătorești afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii și încalcă principiul separației puterilor în stat. Demersul a fost inițiat după ce președinta ICCJ, Lia Savonea, a transmis Guvernului o plângere prealabilă în care critica măsurile adoptate în privința sistemului judiciar, inclusiv modificările privind pensiile magistraților.