De ce e blocată ancheta privind moartea prematură a 1.000 de copii cu handicap în orfelinatele comuniste din România
0IICCMER a înaintat Parchetului General, în 2017 şi 2018, două sesizări penale privind tratamentele neomenoase aplicate în comunism la trei cămine-spital şi la un spital pentru copii neuropsihici, în urma cărora au murit peste 1.000 de minori.
Numai că Parchetul a clasat cauza de fiecare dată, iar dosarul a ajuns la Curtea Constituțională și la Curtea de Apel București, după ce IICCMER a atacat în instanță argumentat ordonanțele de clasare ale procurorilor.
Acum șapte ani, în iunie 2017, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind tratamentele neomenoase aplicate în perioada comunistă față de minorii cu handicap sever instituționalizați în Căminul spital din Cighid (județul Bihor), Căminul spital din Păstrăveni (județul Neamț) și Căminul spital din Sighetu Marmației (Maramureș).
După ample documentări, istoricii de la IICCMER au descoperit că în cele trei instituţii au murit prematur cel puţin 771 de copii. Pe lista acuzaţilor se aflau peste 100 de persoane.
După un an, pe 25 iunie 2018, IICCMER a înaintat a doua plângere către Parchetul General privind săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase aplicate în timpul regimului comunist față de minorii cu handicap severe instituționalizați în Spitalul pentru Copii Neuropsihici Cronici din Siret. Denunţul făcea referire la perioada 1 ianuarie 1980 - 22 decembrie 1989, perioadă în care au murit 340 de minori.
”Adevărul” a aflat de la IICCMER ce s-a întâmplat cu cele două plângeri depuse la Parchetul Înaltei Curți.
În cazul plângerii depuse în 2017, prin Ordonanța din 15 ianuarie 2024, procurorul de caz a dispus clasarea cauzei, concluzionând că ”nu rezultă că, anterior anului 1990, autoritățile statului au organizat, direct sau prin interpuși, o activitate bazată pe tratamente inumane și degradante asupra colectivității formate din minorii internați în cele trei cămine care să determine incidența dispozițiilor art. 358 alin. 1 din Codul penal 1969”. O clasare cel puțin neobișnuită, în condițiile în care condițiile inumane în care trăiau acei copii au fost scoase la iveală în toată presa internațională.
IIICCMER nu s-a lăsat și a formulat plângere împotriva soluției de clasare, însă aceasta a fost respinsă ca inadmisibilă pe 5 martie 2024 de către procurorul șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
”În esență, procurorul șef a considerat că IICCMER, în calitate de denunțător, nu ar putea să promoveze o cale de atac împotriva ordonanței de clasare, neavând un interes legitim propriu în dosar. Institutul a formulat plângere împotriva acestei soluții, dosarul aflându-se în curs de soluționare pe rolul Curții de apel București, cu termen de judecată 6 septembrie 2024”, a declarat pentru ”Adevărul” Daniel Șandru, președintele IICCMER.
Revoltător. Procurorii au ignorat dovezile
Și în cazul plângerii depuse în 2018 de IICCMER, procurorul de caz a dispus clasarea cauzei pe 13 martie 2023, concluzionând că ”din analiza și coroborarea probelor administrate în cauză nu rezultă că, în perioada 01 ianuarie 1980 – 22 decembrie 1989, statul român a instituit un regim caracterizat de tratamente inumane și degradante aplicate minorilor cu handicap sever instituționalizați în Spitalul pentru Copii Neuropsihici Cronici Siret cu consecința decesului a minim 340 de minori și provocarea de suferințe altor multe persoane minore care au supraviețuit acestui regim”. Asta deși sute de poze cu condițiile oribile de la Spitalul din Siret au fost realizate de jurnaliști americani și din Europa de Vest chiar după Revoluția din decembrie 1989.
Față de această soluție, IICCMER a formulat o plângere, ce a fost respinsă ca inadmisibilă de către procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Motivarea procurorului șef a vizat același presupus caracter inadmisibil al plângerii efectuate de IICCMER în calitate de denunțător. Institutul a formulat plângere împotriva acestei soluții, dosarul ajungând la Curtea de Apel București, care a admis pe 17 mai 2024 cererea IICCMER de sesizare a Curții Constituționale cu privire la ordonanța de clasare a dosarului referitor la crimele comise de regimul comunist privind sute de copii supuşi la tratamente neomenoase la Spitalul pentru Copii Neuropsihici Cronici Siret. Numai că după admiterea cererii IICCMER de sesizare a Curții Constituționale, judecătorul de cameră preliminară a judecat plângerea și a decis să o respingă prin încheierea din 2 iulie 2024.
”În funcție de motivarea judecătorului pe care urmează să o aflăm în perioada următoare, IICCMER va putea obține revizuirea acestei soluții în măsura în care excepția de neconstituționalitate va primi în final o soluționare pozitivă. IICCMER este determinat să urmeze toate căile legale în vederea valorificării investigațiilor efectuate de cercetătorii săi și atragerii răspunderii celor vinovați pentru suferința celor peste 1000 de minori instituționalizați în cadrul celor 4 cămine spital vizate de cele 2 denunțuri formulate în 2017 și 2018”, mai spune Daniel Șandru.
Mărturii clare ale ororilor
Mărturiile strânse privind condiţiile de viaţă de la căminele spital Cighid, Păstrăveni şi Sighetu Marmaţiei arată că regimul de viaţă al minorilor se caracteriza prin alimentaţie necorespunzătoare, nerespectarea condiţiilor minimale igienico-sanitare, lipsa hainelor, frig, igrasie, lipsa asistenţei medicale, izolarea de lumea înconjurătoare.
În octombrie 1990, ziaristul american John Upton de la ABC News a fost şocat de ce a găsit la Căminul de la Sighetu Marmaţiei. „Chiar şi după tot ce văzusem, nu eram pregătiţi pentru ce am găsit într-o cameră de la etaj. Aici, fete care dădeau din cap erau ţinute într-o cuşcă uriaşă ca nişte animale. Ţipând, pe jumătate goi, stând în urină... În timp ce personalul încerca să-i îmbrace, ni s-a ordonat să ieşim… Bugetul pentru mâncare este stabilit de autorităţi. 38 cenţi pe zi pentru fiecare copil. Am urmărit cum o supă apoasă este băgată în gurile flămânde. Mulţi dintre copii nu au fost învăţaţi niciodată să mănânce singuri. În timp ce o parte dintre copii erau hrăniţi, cealaltă parte era pusă în acoperimente din plastic, într-un ritual bizar care combină spălatul cu hrănitul”, spunea acum mai bine de trei decenii John Upton.
Localizat în partea de nord a României, Spitalul de copii neuropsihici Siret, numit sugestiv în limbajul localnicilor „Orfelinatul Groazei”, a fost înfiinţat în 1956 prin ordin al ministrului Sănătăţii, fiind printre primele unităţi medicale din România comunistă dedicată afecţiunilor neurologice infantile. În perioada 1956 – 2001 au fost internaţi la Siret 8.586 copii, dintre aceştia pierzându-şi viaţa nu mai puţin de 1.500 de copii.
Se încarcă comentariile...
