Asul din mâneca Occidentului pentru negocierile cu Rusia. Un expert român în studii de securitate explică detaliile planului
0Rusia conduce ostilitățile pe front, dar este departe de situația în care ar putea obliga Kievul să negocieze în termenii lui Putin. Expertul în studii de securitate Silviu Nate explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, care e asul din mâneca Occidentului atunci când se va ajunge la negocieri.
O lume întreagă va fi cu ochii pe Summitul de pace programat în Elveția pe 15-16 iunie. Gazdele elvețiene au ales pentru asta complexul turistic de lux Burgenstock, deasupra Lacului Lucerna, în centrul Elveției. Chiar dacă Rusia nu a fost invitată, iar China a declinat oferta, întâlnirea va avea o miză importantă, dincolo de tatonări.
Întâlnirea de la Lugano, din Elveția, ar putea fi o tatonare înaintea startului negocierilor de pace Ucraina – Rusia, spune expertul în studii de securitate Silviu Nate, director al Centrului de Studii Globale de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Reuniunea deschide perspective interacțiunilor viitoare cu Rusia, conform unui proiect al declarației comune, în contextul în care ambele combatante admit că la un moment dat va trebui să negocieze, deși în prezent se află pe poziții ireconciliante. Occidentul are câteva atuuri, iar unul dintre ele ar fi negocierea pornind de la posibilitatea utilizării activelor ruse blocate în băncile occidentale.
De altfel, joi, 13 iunie, liderii G7 au ajuns la un acord politic pentru a folosi veniturile din active rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei. Prin acest acord, Occidentul se arată dispus să acorde Ucrainei un împrumut de 50 de miliarde de dolari din veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate, a anunţat un responsabil al preşedinţiei SUA, potrivit AFP. Asta înseamnă, de fapt, că dobânzile și profiturile pe banii Rusiei sechestrați în conturile băncilor occidentale vor fi folosiți pentru ajutorarea Kievului. Altfel, cei peste 300 de miliarde de euro blocați vor fi folosiți la negocierile ulterioare, care vor avea loc mai devreme sau mai târziu.
Asul din mâneca Occidentului
În opinia lui Silviu Nate, deocamdată tema aceasta a utilizării activelor rusești sechestrate reprezintă o pârghie de negociere. Pentru moment, aceste fonduri sunt folosite ca și substrat de negocieri și de discuții și de constrângere în mâna Occidentului.
De altfel, există voci în Europa, dar și în Statele Unite, care susțin că toți acești bani ar trebui folosiți pentru apărarea și reconstrucția Ucrainei. În SUA, cei mai aprigi susținători ai ideii sunt conservatorii, care susțin că nu ar mai trebui cheltuiți banii contribuabilului american pentru sprijinirea Ucrainei, ci ar trebui folosite chiar activele Rusiei. Totuși, și aici există cel puțin două viziuni, așa cum explică Silviu Nate.
„Cele două viziuni privind folosirea activelor Rusiei: unii susțin nevoia utilizării activelor rusești pentru război și pentru apărarea Ucrainei, alții spun că ar trebui utilizate doar pentru reconstrucție, neexistând un consens în această direcție. Nu știu dacă ați observat, dar Rusia reacționează foarte dur când se vorbește în Occident despre banii săi. Cert este că activele sunt văzute ca o monedă de schimb pentru negocierea unui posibil acord de pace și cred că vor fi ținute în stand by tocmai pentru acel moment, un acord de pace care va presupune concesii și garanții pe care deocamdată nu le cunoaștem și va trebui cumva să lucrăm cu scenariile pentru a determina direcțiile posibile”, spune expertul.
Cerințele maximale ale celor două beligerante fac ca tratativele ulterioare să fie mult îngreunate. În aceste condiții, în Elveția ar fi vorba mai degrabă despre o tatonare:
„Eu o văd mai degrabă ca o întâlnire a tatonărilor. Aceste puncte includ cumva și cererea finală ca Rusia să-și retragă trupele și să revină la granițele din 1991; sunt subiecte legate de reparații, compensații pentru activele rusești înghețate. Și evident că Rusia a ajuns la concluzie, cu cel puțin două săptămâni dinaintea organizării conferinței de pace din Elveția că evenimentul este sortit eșecului.”
Totuși, conferința de pace care va avea loc la Lucerna are o miză aparte. Elveția a invitat 160 de state, iar circa 90 dintre ele și-au confirmat prezența.
„Cu toate acestea, conferința este menită să ofere un tip de platformă în care pot fi prezentate diferite planuri de pace. Rămâne de văzut, deși ar trebui să existe o coerență, sunt destul de sceptic cu privire la valoarea documentului, dacă o declarație finală poate fi convenită la sfârșitul conferinței”, adaugă Nate.
De unde ar putea porni eventualele negocieri
Există și câteva idei de unde ar putea porni discuțiile pentru un posibil acord, amintește Sliviu Nate.
Președintele Zelenski a declarat în urmă cu aproximativ două săptămâni că un posibil acord de pace trebuie să înceapă cu planuri pentru asigurarea exporturilor de alimente ucrainene către țările în curs de dezvoltare și probabil acestea vor fi capitole în cadrul discuțiilor purtate, plus schimbul de prizonieri, întoarcerea copiilor răpiți și măsuri de siguranță pentru centrala nucleară de la Zaporojie, aflată în zona ocupată de Rusia în sud-estul Ucrainei”, mai spune Nate.
Dacă Ucraina are așa cum e și normal cerințe maximale, nici Rusia nu ar fi încă pregătită de negocieri. Și în niciun caz nu are în plan să negocieze cu Ucraina. Silviu Nate explică rațiunile lui Putin:
„Sunt sceptic, văd mai degrabă o tatonare, pentru că Moscova în realitate nu-și dorește un dialog multilateral, Moscova dorește un dialog direct cu Washingtonul. Acesta este și discursul repetat al lui Putin de când a pornit această invazie, de doi ani și ceva, pentru că dorința lui arzătoare este ca Rusia să-și recâștige un statut de mare putere, de a participa la masa marilor grei ai lumii, și cine i-ar putea confirma în realitate acest statut decât Washingtonul”.
Cum ar arăta și scenariile rele
Statele Unite ale Americii au transmis deja semnale clare că nu vor accepta acest lucru. Dacă, totuși, așa cum s-a mai văzut în istorie, Washingtonul și-ar schimba poziția în această speță, Ucraina și Uniunea Europeană ar avea probleme serioase. Însă, spune Silviu Nate, în acest moment nu se poate vorbi despre un astfel de risc. Iar anunțul făcut recent, la summitul G7 din Italia, unde SUA și Ucraina au semnat un nou acord de securitate confirmă spusele sale.
„O astfel de situație, o negociere peste europeni între Washington și Moscova ar produce cel puțin două riscuri. Pe de o parte ar conduce la fracturarea relației transatlantice, slăbind încrederea între europeni și Statele Unite, ceea ce Putin vizează cu siguranță. Și al doilea efect ar consta în compromiterea președintelui Zelenski pentru că dânsul a luptat în acest război, au fost sacrificate multe vieți pentru apărarea Ucrainei și nu poate accepta compromisuri teritoriale fără consultarea propriului popor”, explică expertul.
Ar exista însă un scenariu și mai rău, care l-ar cuprinde și pe cel amintit anterior, însă imposibil de anticipat. „În cel mai rău scenariu, prin forțarea președintelui Zelenski, Ucraina ar intra într-un război civil intern de care Rusia ar încerca să profite. Tocmai de aceea cred că Rusia este refractară la acceptarea unor formule multilaterale, iar o înțelegere bilaterală între Moscova și Washington e obiectiv mai greu de realizat sub administrația Biden, pentru că actuala administrație de la Casa Albă s-a poziționat ferm pe culoarul transatlantic și susține Ucraina să reziste și, dacă este posibil, să-și recapete teritoriile și suveranitatea”, încheie Silviu Nate.
Se încarcă comentariile...
