Cum și-a dat UE autogol în meciul cu populiștii. Un cunoscut economist român din Paris explică totul din perspectivă economică
0Reputatul economist francez de origine română, Cristian Mureșan, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, de ce UE nu reușește să mai performeze economic și dă astfel muniție populiștilor, care preferă de nemulțumirile europenilor sărăciți. Dacă pandemia și războiul din Ucraina sunt cauze obiective, majoritatea statelor UE au comis o greșeală care le costă.
Uniunea Europeană traversează o perioadă tulbure din punct de vedere economic, dar și politic, dovadă rezultatele alegerilor din 9 iunie. Dacă inflația părea un capitol de domeniul trecutului, începând cu ultimele săptămâni a revenit pe creștere. Totul într-un climat al turbulențelor, în care statele UE au evitat cu greu recesiunea, iar unele dintre ele chiar au gustat din fructul ei amar. În tot acest timp, economiștii trag semnale de alarmă care nu ajung sau ajung prea târziu la autorități, în timp ce populația este din ce în ce mai afectată de scăderea nivelului de trai.
UE, prinsă în clește între pandemie, război și propriile erori
De altfel, statisticile oficiale ale Eurostat arată că lupta împotriva sărăciei în Uniunea Europeană nu a avut neapărat rezultatele așteptate. Potrivit oficiului european de statistică, anul trecut 94,6 milioane de persoane din UE (echivalentul a 21% din populaţie) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, adică trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puţin una dintre cele trei situaţii: risc de sărăcie, deprivare materială şi sociala severă şi /sau trăiau într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.
Eurostat precizează că cifra a scăzut uşor comparativ cu 2022, când 95,3 milioane de persoane din UE (21,6% din populaţie) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială. Acest lucru înseamnă că unul din 5 oameni se confruntă cu dificultăți financiare în Uniunea Europeană, lucru trecut de regulă cu vederea și despre care practic nu se vorbește absolut deloc.
În rândul statelor membre, cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra în România (32%), Bulgaria (30%), Spania ( 27%) şi Grecia (26%).
Cunoscutul economist francez de română Cristian Mureșan explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, unde au greșit statele occidentale suficient cât să apară probleme economice de care să profite partidele populiste și să obțină voturi.
Dacă UE are două scuze valide, pandemia și războiul din Ucraina, care au afectat din plin economia și au lăsat sechele, nu același lucru se poate spune despre tentația guvernelor europene de a interveni masiv în economie.
„O pandemie este un eveniment care are loc o singură dată într-o generație, iar felul în care omenirea a răspuns acestui eveniment extraordinar spune extraordinar prin frecvență și, în același timp, prin demografie. Omenirea n-a mai trecut prin așa ceva, iar eu cred că am reacționat exemplar. Mediul privat, iată laboratoarele farmaceutice, dar și mediul public, au reacționat sub presiune în direct, făcând operații fără anestezie asupra corpului economic și asupra corpului social”, spune expertul.
Greșelile care costă UE
Dacă inițial, pe timpul pandemiei, această intervenție a fost una perfect justificată, ulterior autoritățile nu au știut când să se retragă și au ajuns să sfideze altfel principiile de bază ale economiei libere.
„Putem să vorbim și despre faptul că autoritățile au intervenit masiv, dincolo de ceea ce ar avea în «descrierea job-ului». Faptul că au lansat tiparnița de bani, cred că e foarte complicat. Doar că, dacă suntem onești, e greu să să spunem că la cald cineva ar fi putut acționa altfel. Doar cineva cinic, cineva căruia nu i-ar fi păsat nici măcar de numărul morților ar fi putut să reproșeze unele erori și să spună că problema a fost abordată într-un mod greșit. Sigur că pur teoretic, mulți economiști ar fi preferat poate să se rămână pe coordonate economice stabile, să nu se creeze inflație, să nu destabilizeze mediul privat, să nu fie atât de multe lockdown-uri și așa mai departe”, adaugă el.
Ce a urmat se știe. Economiile statelor UE au ajuns la un pas de recesiune, iar unele chiar au simțit gustul ei amar, nivelul de trai a scăzut, iar pe fondul nemulțumirii populației, populiștii au reușit să seducă electoratul. Aici a fost vorba și de o inabilitate a autorităților, care a depășit unele limite și a afectat astfel și mai mult economiile suferinde oricum ale statelor UE.
„După pandemie, statul nu a știut când să se retragă. În momentul în care autoritățile au acaparat un domeniu, e foarte complicat. Extinderea razei de acțiune și de activitate a autorităților este fără precedent. Deci, autoritățile, guvernele și-au băgat nasul, au intervenit în anumite domenii economice din care ar fi trebuit să se retragă în momentul în care pandemia s-a încheiat. Și, da, în unele privințe pandemia devine o scuză. Discutăm despre medicamente, discutăm despre tehnologie, despre semiconductorii care sunt în războiul nervilor între marile puteri, discutăm despre tranziția ecologică, unde se închid sau se deschid domenii întregi de business, din pix, din legislație”, mai spune Mureșan.
Principiile economiei de piață, călcate în picioare
El a explicat și cum au ajuns guverne cunoscute de altfel ca liberale, din țări cu tradiție, să facă greșeli impardonabile și să sfideze până și principiile de bază ale economiei libere.
„S-a ajuns să nu se țină cont de parametrii de tip cerere și ofertă sau de inventivitatea privatului, așa cum ar trebui într-o economie de piață. Și așa au apărut și acel Inflation Reduction Act (IRA) în SUA, dar și Green Deal-ul în Europa, care se substituie, de exemplu, principiilor pieței. Alimentele, securitatea alimentară, atât de des invocată, distorsionează aceste circuite logistice care au fost lovite puternic în timpul pandemiei”, arată economistul.
Doar că, prin intervenția masivă a statelor chiar și după încheierea pandemiei, s-au creat dezechilibre și mai mari, care ar fi putut fi altfel evitate.
„Circuitele logistice la nivel mondial sunt sparte, iar autoritățile intervin masiv sau sunt distorsiuni de piață în domenii cruciale. Vorbesc aici de energie, medicamente, de domeniul alimentar și nu în ultimul rând de tehnologie. Rezumând, toate acestea se întâmplă pentru că autoritățile publice nu au știut să se retragă după pandemie, asta și pentru că servesc anumite interese electorale, pentru anumite părți ale populației. Problema este că vor crea distorsiuni pe care le vom plăti foarte scump ulterior”, adaugă el.
Momentul decontului
În ce privește inflația, lucrurile sunt clare. Statele membre UE nu au reușit să gestioneze prea bine situația, iar piața a fost suprasaturată cu banii tipăriți în timpul, dar și după pandemie.
„Dacă e să discutăm problema inflației și problema datoriei publice, în mare măsură lucrurile țin de ceea ce s-a întâmplat în timpul COVID-19. Și mă gândesc acum la imprimarea banilor. Atât FED-ul, în Statele Unite, cât și Banca Centrală în Europa au imprimat circa, se estimează, 20% din masa monetară mondială. Deci am aruncat în plus pe piață circa o cincime din banii aflați deja în circulație. Și s-a intervenit masiv în general prin cumpărarea masivă a obligațiunilor de stat și prin stabilizarea sistemului bancar”, estimează economistul.
Evident, ulterior a sosit momentul scadenței. „Ei, la un moment dat acești bani trebuie să se aterizeze undeva și o parte din această inflație, care a chinuit atât de mult o lume întreagă, vine din aceste sume colosale aruncate pe piață. Au fost bani creați strict pentru a menține fluxul sanguin în sistemul mondial. Asta e o primă parte a inflației”, dezvoltă el subiectul.
În timp ce lumea încerca să-și revină, iar economiile să se adapteze la realitățile post pandemiei, a izbucnit războiul din Ucraina. Aici, statele membre UE au reușit să se coordoneze și să se decupleze de gazele Federației Ruse, iar dacă în primul an au existat mari probleme, ulterior s-au găsit soluții.
„A doua parte a inflației a fost cauzată de războiul dintre Rusia și Ucraina. Din această cazuă, Europa a fost obligată de azi pe mâine să se decupleze de gazele rusești și a suferit enorm. Am făcut asta cu băjbâieli în timpul primei ierni, însă, totuși, dacă e să tragem o linie, vedem că avem rezultate bune. Astăzi nimeni nu mai vorbește că vom îngheța sau că vom rămâne fără energie, pentru că sistemul mondial de energie s-a reechilibrat”, mai spune Mureșan.
Totuși, nivel de trai a continuat să se degradeze, iar inflația a mușcat puternic din puterea de cumpărare a populației.
Chiar dacă statele UE au încercat să intervină, au făcut-o prea târziu și nu neapărat inspirat.
Au existat și decizii luate la limită și contestate de mulți analiști economici. Iar una dintre ele a fost subvenționarea energiei. Totuși, în opinia lui Cristian Mureșan, decizia de a se subvenționa masiv prețul energiei a fost măsura cea mai bună, în condițiile în care protestele izbucnite pe continent au arătat că o parte a populației a ajuns la limita suportabilității.
„În marea majoritate a țărilor membre UE, prețul de energie este subvenționat masiv inclusiv astăzi justificat. Se întâmplă asta pentru a nu mai avea probleme de tipul „Gilets Jaunes” (n.r.- mișcarea Vestelor Galbene) în Franța, ori de tipul protestelor agricultorilor care au explodat peste tot în Europa, din aceleași cauze - prețul enorm al energiei”, explică Mureșan.
Chiar și așa, declinul puterii de cumpărare și a calității vieții au continuat. Decontul a fost făcut la alegerile din 9 iunie 2024, când state ca Franța, Olanda, Germania și Austria au votat masiv partide eurosceptice.
„Soluțiile nu sunt niciodată de natură extremă. Cei care susțin sus și tare că e suficient să lași piața liberă să se desfășoare, iar autoritățile să stea deoparte, greșesc. Și dăm în altceva. La fel și cei care vor ca statul să le facă pe toate, să decidă tot în economie”, completează el. Uniunea Europeană va trebui să găsească soluții pentru a deveni mai competitivă și să inoveze, pentru a recupera terenul pierdut și ecartul care o separă de SUA și China, țările care performează cu adevărat, mai ales în domeniul tehnologiei. „Întrebarea este: Care e alternativa? Ce facem? Interzicem absolut tot, reglementăm totul? Deja Europa are o problemă fundamentală, faptul că noi ne-am specializat în legislație. Noi nu mai producem. Totul se produce în Statele Unite ale Americii și în China, în Asia. Aproape nimic ce ține de revoluția tehnologică, de soluțiile tehnice, inginerești nu mai vine din Europa”, remarcă Cristian Mureșan.
Cine este Cristian Mureșan
Cristian Mureșan activează în prezent în cadrul unui cabinet de inteligență economică din capitala Franței. Stabilit la Paris de 20 de ani, a absolvit Școala Politehnică, Science Politiques și École des Mines de Paris, a participat la elaborarea și punerea în practică a strategiilor manageriale pentru numeroase societăți din SUA și Europa Occidentală. A colaborat, mai apoi, în peste 80 de țări, cu cele mai importante instituții guvernamentale și entități private în proiecte din domeniul energiei.
Se încarcă comentariile...
