Părinții cer retragerea examenului separat de admitere la liceu: „Anulează rolul Evaluării Naționale”

Federația Națională a Părinților – EDUPART a transmis miercuri, 19 august, un comunicat de presă prin care cere Ministerului Educației retragerea și reevaluarea pe fond a proiectului de act normativ privind admiterea în învățământul liceal, aflat în prezent în procedură de consultare publică.

Părinții se opun proiectului pentru crearea unui examen separat de admitere la liceu. FOTO: Arhivă

Organizația consideră că documentul, în forma sa actuală, vulnerabilizează drepturile fundamentale ale elevilor, creează premisele unui tratament discriminatoriu și introduce riscuri sistemice grave la adresa integrității, predictibilității și echității evaluării naționale. Potrivit EDUPART, reglementările propuse contravin flagrant principiului interesului superior al beneficiarilor primari ai educației, iar printr-o descentralizare neasistată de mecanisme riguroase de control, proiectul expune absolvenții ciclului gimnazial unei selecții viciate de riscuri etice majore, favorizând adâncirea inechităților socio-economice și dublul standard în sistemul preuniversitar.

Federația reamintește că decizia Ministerului Educației din anul 1999 de a desființa examenul dublu și suplimentar de admitere la liceu a avut la bază un fundament psihopedagogic solid, proba paralelă constituind o repetare inutilă a Examenului de Capacitate, lipsită de relevanță structurală și generatoare de presiune emoțională disproporționată asupra elevilor. În opinia organizației, reintroducerea acestui mecanism reprezintă un regres în arhitectura de tranziție educațională.

Un alt punct de critică vizează concentrarea atribuțiilor decizionale excesive la nivelul unităților de învățământ organizatoare, în absența totală a filtrelor de control extern și audit psihometric. Potrivit EDUPART, concursurile proprii riscă să funcționeze într-un regim de autonomie decizională opacă, întrucât nu este interzisă participarea în comisii a cadrelor didactice aflate în relații de rudenie sau afinitate cu candidații, nu este instituită obligativitatea monitorizării audio-video și a anonimizării stricte și securizate a lucrărilor scrise, înainte de evaluare, iar evaluarea și soluționarea contestațiilor sunt atribuite acelorași structuri interne, suprimând principiul verificării independente externe exact în punctele cu cea mai ridicată miză competițională.

Potrivit organizației, acordarea libertate arbitrare ca fiecare liceu să își stabilească ponderea concursului propriu, fără un prag minim obligatoriu acordat examenului național, anulează rolul Evaluării Naționale, singurul instrument standardizat, securizat și corectat independent la nivel de sistem, potrivit federației. Validarea unor probe locale neomogene va fragmenta sistemul și va face imposibilă echivalarea unitară a performanței școlare, avertizează organizația.

De asemenea, EDUPART a formulat un set de revendicări principale, care vizează retragerea imediată a proiectului de metodologie-cadru și menținerea Evaluării Naționale standardizate drept unic criteriu echitabil, obiectiv și unitar de selecție și repartizare computerizată.

Directoarea Colegiului „I.L. Caragiale” din București, Andreia Bodea, a declarat pentru „Adevărul” că unitatea pe care o conduce nu va organiza examenul de admitere în anul 2027, invocând lipsa unei necesități reale, suprasolicitarea cadrelor didactice și riscul de a afecta reputația școlii. Totodată, aceasta subliniază că este nevoie de o reformă autentică a modului de admitere la liceu, deoarece actuala Evaluare Națională, care se bazează exclusiv pe două discipline, este insuficientă și profund inechitabilă, favorizând meditațiile și punând într-o poziție dezavantajoasă elevii care nu își permit o pregătire suplimentară.

Comunicatul de presă emis de EDUPART

Federația Națională a Părinților – EDUPART solicită Ministerului Educației retragerea imediată și reevaluarea pe fond a proiectului de act normativ privind admiterea în învățământul liceal, aflat în procedură de consultare publică. În forma sa actuală, documentul vulnerabilizează drepturile fundamentale ale elevilor, creează premisele unui tratament discriminatoriu și introduce riscuri sistemice grave la adresa integrității, predictibilității și echității evaluării naționale.

Reglementările propuse contravin flagrant principiului interesului superior al beneficiarilor primari ai educației. Printr-o descentralizare neasistată de mecanisme riguroase de control, proiectul expune absolvenții ciclului gimnazial unei selecții viciate de riscuri etice majore, favorizând adâncirea inechităților socio-economice și dublul standard în sistemul preuniversitar.

Argumentație și Diagnostic de Politică Educațională

1. Precedentul instituțional și redundanta evaluativă

Reamintim că decizia Ministerului Educației din anul 1999 de a desființa examenul dublu/suplimentar de admitere la liceu a avut la bază un fundament psihopedagogic solid: proba paralelă constituia o „repetare inutilă a Examenului de Capacitate”, lipsită de relevanță structurală și generatoare de presiune emoțională disproporționată asupra elevilor. Reintroducerea acestui mecanism reprezintă un regres în arhitectura de tranziție educațională.

2. Deficiente critice de integritate si guvernanta instituțională

Proiectul concentrează atribuții decizionale excesive la nivelul unităților de învățământ organizatoare, în absența totală a filtrelor de control extern și audit psihometric. Concursurile proprii riscă să funcționeze într-un regim de autonomie decizională opacă:

• Conflicte de interese nereglementate: Nu este interzisă participarea în comisii a cadrelor didactice aflate în relații de rudenie sau afinitate cu candidații;

• Lipsa garanțiilor procedurale: Nu este instituită obligativitatea monitorizării audio- video și nici anonimizarea strictă, securizată, a lucrărilor scrise anterior evaluării;

• Autocontrol viciat: Evaluarea și soluționarea contestațiilor sunt atribuite acelorași structuri interne, suprimând principiul verificării independente externe exact în punctele cu cea mai ridicată miză competițională.

3. Marginalizarea Evaluării Naționale și fragmentarea sistemică

Acordarea libertății arbitrare ca fiecare liceu să își stabilească ponderea concursului propriu, fără un prag minim obligatoriu acordat examenului național, anulează rolul Evaluării Naționale — singurul instrument standardizat, securizat și corectat independent la nivel de sistem. Validarea unor probe locale neomogene va fragmenta sistemul și va face imposibilă echivalarea unitară a performanței școlare.

4. Decuplarea de la practicile educaționale europene

Conform datelor comparative furnizate de rețeaua europeană Eurydice, selecția prin examene proprii descentralizate la nivelul liceelor teoretice generale mai subzistă în doar patru state membre UE (Ungaria, Cehia, Slovacia și Letonia). Majoritatea sistemelor educaționale performante utilizează tranziția bazată pe portofoliul educațional sau evaluări naționale standardizate. Importul unui model marginal, fără garanțiile instituționale din țările de referință, este lipsit de validare științifică și pedagogică.

5. Adâncirea clivajelor socio-economice și riscuri psihosomatice

• Asimetria resurselor curriculare: Disciplinele propuse pentru concurs (Informatica/TIC, Fizica, Latina, Educația Socială) înregistrează un deficit cronic de cadre didactice calificate în mediul rural și comunitățile defavorizate, blocând accesul egal al elevilor și stimulând explozia pieței paralele a meditațiilor private.

• Lipsa de predictibilitate: Anunțarea disciplinelor de examen la 1 octombrie încalcă principiul securității juridice și al parcurgerii curriculare graduale de-a lungul celor patru ani de gimnaziu.

• Supraîncărcare și riscuri climatice: Programarea a două examene cu miză vitală la un interval de numai 48 de ore (Evaluarea Națională pe 7 iulie, concursul propriu pe 9–12 iulie), în perioade de caniculă extremă, contravine normelor de igienă școlară și psihopedagogie, ignorând măsurile de protecție adoptate recent pentru examenul de Bacalaureat.

Pachetul de Revendicări al Federatiei EDUPART

A. Revendicări Principale (De fond):

1. Retragerea imediată a proiectului Metodologiei-cadru privind admiterea în învățământul liceal;
2. Menținerea Evaluării Naționale standardizate drept unic criteriu echitabil, obiectiv și unitar de selecție și repartizare computerizată.

B. Revendicări Subsidiare (Condiționalități tehnice cumulative, în ipoteza menținerii intenției normative):

• Garanții de echitate didactică: Condiționarea aplicării noului mecanism de încadrarea cu personal didactic titular la toate disciplinele de concurs în 100% din școlile gimnaziale;

• Integritate procedurală maximală: Monitorizare audio-video obligatorie în toate sălile de concurs și digitalizarea anonimizării lucrărilor anterior alocării spre evaluare;

• Mecanisme stricte de integritate: Interzicerea expresă a participării în comisii a cadrelor didactice aflate în relație de rudenie sau afinitate (până la gradul IV inclusiv) cu candidații;

• Evaluare și contestații externalizate: Asigurarea corectării inițiale și a contestațiilor exclusiv prin comisii din afara unității de învățământ organizatoare (evaluare interjudețeană/digitalizată);

• Plafonare normativă: Impunerea unei ponderi majoritare obligatorii pentru Evaluarea Națională în calculul mediei de admitere;

• Audit și control: Instituirea unui mecanism național independent de auditare a calității psihometrice a itemilor și a rezultatelor;

• Predictibilitate extinsă: Notificarea disciplinelor și a programelor de concurs cu cel puțin un an școlar complet înainte de debutul ciclului de selecție;

• Securitate sanitară și calendaristică: Decalarea probelor pentru a asigura un interval de refacere de minimum 10–14 zile între examene, în afara intervalelor cu risc termic extrem;

• Studiu de impact socio-financiar: Realizarea unei cercetări independente privind povara financiară generată asupra familiilor de intensificarea meditațiilor private.

Federația Națională a Părinților – EDUPART solicită Ministerului Educației responsabilitate și deschidere reală la dialog în cadrul Comisiei de Dialog Social, pentru a preveni decredibilizarea procesului de admitere și fragmentarea șanselor educaționale ale noilor generații.