Analiza rezultatelor la Evaluarea Națională și a admiterii la liceu

Putem trage linie şi să evaluăm concluzii asupra învăţământului gimnazial din România.

FOTO: Arhiva Adevărul

Situaţia statistică este următoarea:

-Elevi înscrişi în clasa a VIII la începutul anului şcolar: 162.616 (conform INS-Institutul Naţional de Statistică)

-Elevi înscrişi la Evaluarea Naţională: 148.268

-Elevi care au susţinut toate probele: 143.251

-Elevi cu media generală peste 5: 113.192

-Elevi cu media peste 5 la matematică: 106.505

Comentarii la aceste evidențe statistice

Înscrierea la Evaluarea Naţională se face automat de către secretariatele şcolilor. 14.348 de elevi n-au fost înscrişi, şi nu se cunoaşte motivul. Erau corigenţi, repetenţi, sau pur şi simplu elevi „ virtuali”, adică elevi ce figurau în acte, pentru bani mai mulţi la „finanţarea per capita”, dar nu frecventau școala? Nici în anii trecuți,  nici în acest an n-am avut o explicație din partea ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat:

„În 2019 m-am trezit că aveam înscriși în clasa a VIII-a 186.000 de elevi și au intrat în examenul de Evaluare Națională 146.000. M-am întrebat atunci unde sunt 40.000 de copii. 40.000 de copii erau înscriși virtual, pentru că finanțarea e per capita. Oricărui director de școală îi convine să aibă înregistrați mai mulți elevi decât sunt în realitate, pentru că primește un buget mai mare.”

Aceeași explicaţie  o avem şi acum, în 2026?

O cifră mai exactă este dată de procentul elevilor cu media peste 5 la matematică, raportat la cei înscrişi în clasa a VIII: 65% Cam aceasta este rata de „succes” a gimnaziului nostru. Să mai adăugăm că în urma testelor PISA s-a constatat că 42% dintre elevi sunt analfabeţi funcţional, nu înţeleg ce citesc, iar 49% nu au cunoştinţele de bază la matematică. Este posibil că procentul de 65%  să fie influenţat de „subiectivismul” şi lipsa de corectitudine a profesorilor participanţi la Evaluarea Naţională!

Aşteptăm explicaţiile ministerului Educaţiei şi Cercetării asupra motivelor pentru care circa 19.000 de elevi nu s-au prezentat la probele de le Evaluarea Naţională, iar 14.348 nici n-au fost înscrişi de către secretariatele şcolilor la acest examen.

Admiterea la liceu

-Elevi înscrişi la repartiţia computerizată pentru clasa a IX-a: 119.610

-Locuri ramasa libere la clasa a IX-a: 33.688 (echivalentul a circa 1400 de clase, aproximativ 2000 de norme didactice)

Comentarii

Din 143.251 de elevi care s-au prezentat la Evaluarea Naţională, doar 119.619 s-au înscris la repartiţia computerizată pentru clasa a IX-a. Restul, circa 24.000 de elevi,  au renunţat la liceu, din diverse motive, deşi avem o lege care susţine obligativitatea liceului pentru toţi elevii.

Nici măcar explicaţia că ar urma Şcoala Profesională nu mai stă în picioare, pentru că începând de anul acesta s-a contopit cu filiera tehnologică a liceului, nu mai are o existenţă de sine stătătoare.

O explicaţie ar fi ca elevii cu note mici la Evaluarea Naţională, care ar fi dorit să urmeze Scoala Profesională, ar fi fost obligaţi acum cu întreite sarcini de învăţare: curricula teoretică generală, curricula teoretică tehnică şi instruirea practică. Adică să înveţe derivate, integrale, fizica cuantică, statistică, terie literară,  şi multe altele, apoi rezistenţa materialelor, mecanică, electrotehnică, etc., şi instruirea practică. Când ar fi priceput toate aceste discipline când ei au luat 2,3,4 la Evaluarea Naţională, adică nici tabla înmulţirii n-o stăpâneau bine? Ce au judecat autorii „România Educată”, Iohannis şi Ligia Deca? Din cifrele anunțate mai sus rezultă că şi-au bătut joc de şcoala românească!

Mai avem etape ulterioare de repartizare la liceu, dar cu cifre mici, nesemnificative.

Dacă raportăm pe cei  înscrişi la repartiţia computerizată cu elevii existenţi în clasa a VIII-a, obţinem un procent de 73%, adică 27% sunt în abandon şcolar! Mult peste cifra vânturată de autorităţi de 15%! Nu mai vorbim că după clasa a IX-a renunţă iarăşi un număr mare de elevi la liceu, pentru că nu-şi pot permite cheltuielile cerute de liceul aflat departe de casă! Se ajunge astfel la cel puţin 30% abandon şcolar!

Situația liceelor tehnologice

Promovarea la examenul de Bacalaureat ne dă o imagine asupra învăţământului în liceele tehnologice.

Cele 33.668 de locuri neocupate, aproape toate  în liceele tehnologice, care vor afecta circa 2000 de norme didactice, au explicaţia în faptul că liceul tehnologic nu oferă absolvenţilor competenţele cerute în piaţa muncii. Mai scurt, absolvenţii nu se pot angaja după absolvire, pentru că nu au ce să răspundă la întrebarea angajatorilor: ce ştii să faci. De ce au fost proiectate aşa de multe locuri la liceele tehnologice, să răspundă directorii şi Inspectoratele Şcolare, când la toamnă profesori titulari vor rămâne fără catedre!

La Bacalaureatul 2026 (rezultatele înainte de contestații), 32 de licee din România au avut rată de promovare 0%, adică niciun absolvent nu a promovat examenul.

Structura acestor 32 de unități este revelatoare:

·        28 sunt licee tehnologice;

·        2 sunt școli speciale;

·        1 este liceu teoretic;

·        1 este liceu tehnologic special.

Mai mult:

·        6 licee au avut un singur candidat la Bac;

·        21 de licee au avut cel mult 10 candidați;

·        doar 3 licee au avut peste 20 de candidați, maximum fiind 33 de elevi.

Dacă extindem analiza:

·        15 licee au avut o rată de promovare de cel mult 10%;

·        în total, 102 licee au avut o promovare între 0% și 20%, dintre care 96 sunt licee tehnologice.

Întrebarea este: de ce sunt obligaţi contribuabilii să plătească salariile şi cheltuieli de funcţionare a  acestor şcoli, cu rezultate zero sau nesemnificative? Ne poate răspunde cineva la această întrebare? Că tot ne văicărim că avem un deficit bugetar foarte mare, iar rata de îndatorare a ţării a trecut de 60% din PIB? Avem dreptul noi, contribuabilii, la astfel de explicaţii?

Din datele de mai sus se vede situaţia dramatică a învăţământului românesc, perpetuată an de an, fără ca cei aflaţi la conducerea statului să ia măsurile necesare pentru a o remedia.