Analiză Scăderea mediilor de admitere la liceu, un pas spre normalitate într-un sistem aflat în „cădere liberă”

Scăderea abruptă a mediilor de admitere la liceu din acest an este un fenomen generalizat și previzibil, care ar putea marca un prim pas spre corectarea inflației artificiale de note din gimnaziu, susține Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București. Aceasta avertizează însă că viitoarea standardizare a evaluării este un simplu „petic pe o rană care supurează” și nu va putea opri declinul sistemului educațional fără o reformă profundă a corpului profesoral și fără eliminarea deciziilor de suprafață luate în ultimele trei decenii.

Mediile de admitere la liceu au înregistrat o scădere abruptă față de anul trecut. FOTO: Arhivă

Datele publicate de Ministerul Educației și Cercetării arată că ultima medie de admitere în topul primelor 50 de specializări din țară a coborât la 9,30 în acest an, de la 9,52 în 2025, iar primele două specializări au un prag de 9,70, față de anul trecut, când cinci specializări depășeau 9,80.

În același timp, numărul elevilor cu media 10 la Evaluarea Națională a fost de doar șapte, cel mai redus din 2013 încoace, comparativ cu 85 în anul precedent.

Anul acesta, trei dintre cei 7 elevi de nota 10 au fost admiși la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, unul la „Grigore Moisil”, iar ceilalți patru la licee din Gorj, Iași, Mureș și Prahova.

Andreia Bodea a comparat mediile de admitere de la liceul pe care îl conduce, constatând că la Științe ale Naturii pragul a scăzut de la 9,55 la 9,42, la Matematică-Informatică de la 9,47 la 9,40, la Filologie de la 9,30 la 9,05, iar la Științe Sociale de la 9,42 la 9,17. Ea a afirmat că această evoluție era previzibilă și nu a surprins pe nimeni, dat fiind că un 9,50, care anul trecut situa un elev pe poziția 5.000, acum îl plasează pe poziția 3.000.

„Scăderea mediilor de admitere este mai accentuată la cele patru clase de profil uman comparativ cu cele șase clase de real, iar acest fenomen nu poate fi explicat decât printr-o orientare temporară a unui număr mai mare de absolvenți către real în acest an, fără a se putea trage concluzii generale pentru anii viitori. De altfel, o scădere a mediilor era previzibilă la toate liceele și colegiile, indiferent de mărime, deoarece un calcul simplu arăta că un 9,50, care anul trecut plasa un elev în jurul poziției 5.000, acum îl plasează pe poziția 3.000, astfel încât rezultatul nu a surprins pe nimeni. La Colegiul Caragiale, însă, scăderea este mai mare la uman decât la real, iar acesta este primul an din ultimii 16 în care mediile scad, după o creștere constantă în tot acest interval; nu atribui această schimbare conducerii mele, ci este un fenomen general, confirmat de cifre”, a relatat directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București.

Notele de anul acesta au fost „mai aproape de realitate”

Directoarea a subliniat că, deși mediile de intrare rămân ridicate în termeni absoluți, percepția asupra lor este afectată de obișnuința cu note mari, adesea nejustificate, acordate în gimnaziu. 

„Deși mediile de intrare rămân încă ridicate, acestea sunt mai aproape de realitate decât în anii trecuți. Percepția noastră a ajuns să fie foarte distorsionată, căci un 9,20, considerat acum modest, era acum zece ani o notă foarte bună. Cauza acestei percepții distorsionate este că elevii din gimnaziu s-au obișnuit cu note mari, adesea nejustificate, pe parcursul anului școlar. Prin urmare, această scădere generalizată ar putea fi un prim pas către normalizarea inflației uriașe de note peste 9 și de 10 la Evaluarea Națională, mai ales că mulți dintre elevii care intră cu medii între 9,50 și 9,95 nu reușesc să mențină acest nivel în clasa a IX-a, coborând unii dintre ei la medii de 7 sau 8 imediat după începerea liceului”, arată Andreia Bodea.

Aceasta atrage însă atenția că standardizarea evaluării nu poate elimina complet diferențele de interpretare dintre profesori și că, fără o pregătire adecvată, riscă să rămână doar o schimbare de formă.

„Legat de standardizare, scopul final al evaluării nu ar trebui să fie reducerea acesteia la simple note, ci înțelegerea ei ca un concept mult mai complex, care cuprinde multe alte aspecte. Deși standardizarea reprezintă un prim pas, acesta este insuficient și incomplet, iar ideea că o notă de 10 dată de un profesor unui elev într-o anumită lecție ar putea avea aceeași semnificație în orice alt context școlar este o utopie, deoarece factorul subiectiv poate fi restrâns, dar nu poate fi eliminat complet. Prin urmare, am speranțe moderate în ceea ce privește această standardizare, care era necesară de mult timp, dar, în forma actuală și fără o aplicabilitate practică reală sau o pregătire adecvată a profesorilor, mă tem că subiectivismul va continua să se manifeste pe scară largă”, a mai spus Andreia Bodea.

Problemele fundamentale ale învățământului, acoperite cu „petice superficiale”

Profesoara a subliniat că măsurile de suprafață adoptate în ultimele decenii, precum eliminarea tezelor sau renunțarea la semestre, nu pot opri „căderea liberă a învățământului”, deoarece problemele esențiale s-au acutizat de-a lungul a 36 de ani. 

„Pentru ca standardizarea să aibă succes, trebuie să ne întoarcem la cauzele mai profunde ale crizei din învățământ, iar aici intervine o problemă esențială: nu putem cere educației să producă efecte rapide atâta timp cât aceiași decidenți, care au înregistrat eșecuri de-a lungul a două-trei decenii, rămân la conducere, iar schimbarea pe care o așteptăm nu poate veni de la ei peste noapte.

Al doilea aspect esențial este că învățământul, spre deosebire de educație, care este un concept mult mai larg și mai complex, se află într-o cădere liberă, iar standardizarea notării nu va putea opri acest declin, deoarece problemele s-au acumulat de-a lungul timpului: scăderea calității corpului profesoral, amestecul adesea nejustificat al părinților în viața școlii și o interpretare exagerată a drepturilor elevilor, care duce la o libertate aproape nelimitată a acestora.

Autoritatea nu se câștigă peste noapte, printr-o lege sau printr-o standardizare a notării, iar ceea ce vedem astăzi este prețul plătit pentru modul inadmisibil în care a fost tratat învățământul în ultimii 36 de ani. Toate măsurile luate au fost doar petice superficiale, menite să ușureze începutul anului școlar, cum ar fi eliminarea tezelor sau renunțarea la semestre, fără ca cineva să evalueze cu adevărat impactul acestor decizii. De fapt, toate aceste schimbări au avut ca scop declarat ușurarea vieții elevilor, dar nemulțumirile părinților și ale elevilor au rămas aceleași”, a declarat Andreia Bodea.

În opinia sa, schimbările punctuale și ajustările succesive nu pot rezolva problemele de fond ale educației, dacă nu sunt urmate de reforme reale. „Realitatea este că vom continua să aplicăm plasturi pe o rană care supurează, fără să o curățăm sau să o dezinfectăm, amânând, modificând legi și tăind din diverse sporuri, fără a rezolva nimic fundamental. Dacă de la aceiași oameni, profund dezamăgiți, așteptăm minuni, ele nu se vor întâmpla, pentru că nu așa se poate ieși din impas”, încheie Andreia Bodea.