O viață ușoară – criteriul după care își alege Generația Z facultatea
0Dreptul, Medicina, Limba și Literatura, dar și o serie de studii economice sunt domeniile universitare care atrag cei mai mulți studenți, în detrimentul facultăților tehnice, potrivit unui raport al Ministerului Educației. Asta deși IT-iștii și inginerii sunt în continuare la mare căutare pe piața forței de muncă. Consilierii educaționali atrag atenția că prea mulți tineri nu își aleg facultatea în funcție de aptitudini, ci mai degrabă pentru a-și face viața ușoară.
Din 78 de domenii de licență la nivel național, doar șase atrag un sfert din totalul studenților pe care îi pot primi, în anul I, universitățile din România.
Raportul privind starea învățământului superior din țară, publicat de Ministerul Educației, arată că, în anul universitar 2021-2022, Dreptul, studiile economice, Limba și Literatura, dar și Medicina au fost preferate de tineri mai mult decât Informatica/Tehnologia Informației, diverse domenii ale Ingineriei și Științe.
Potrivit raportului, numărul total de locuri în anul I a fost de 203.648 de locuri (172.896 la universități de stat). Un top 30 al domeniilor de licență după numărul de locuri disponibile arată că 6 domenii au putut primi mai mult de 6.000 de studenți, atât la stat, cât și la privat.
Top 30
Numărul total de locuri aferente acestor prime șase domenii a fost de 52.606, însemnând aproximativ un sfert din capacitatea maximă de școlarizare în anul I, în anul universitar 2021-2022.
Pe primul loc în clasament se află Dreptul, care a avut un număr total de 12.770 de locuri, dar doar 6.765 au fost la stat. Pe al doilea loc se află Administrarea afacerilor (9.590 de locuri), iar pe locul trei, Limba și Literatura, cu 9.065 de locuri. În top 6 se mai află: Contabilitate (7.500 de locuri), Management (6.955 de locuri) și Medicină (6.826 de locuri).
Din clasamentul celor 30 de domenii se remarcă o scădere a numărului de locuri la științele inginerești și cele privind tehnologia informației, fiind concentrate pe locurile 15-30. Ingineria industrială, aflată pe locul 15, a avut 4.320 de locuri, iar pe locul 30 se află Ingineria și managementul în agricultură, cu 2.720 de locuri.
În top 30 mai apar, cu până în 4.000 de locuri: Inginerie și management, Inginerie civilă, Calculatoare/IT, Inginerie electronică și telecomunicații, Cibernetică-statistică, Ingineria produselor alimentare, Inginerie mecanică, Ingineria mediului, Inginerie electrică, Inginerie și management în agricultură.
Din totalul studenților înscriși la studii universitare de licență, aproximativ unul din patru era înscris la Afaceri, administrație și drept (104.067 de studenți), fiind o creștere față de anii precedenți. În schimb, la Științe sociale, Jurnalism și informații, luate împreună, erau înscriși doar 34.318 studenți.
O situație asemănătoare este și la științele exacte. La Științe naturale, Matematică și statistică, luate împreună, erau înscriși, la studii de licență, doar 16.018, iar la Inginerie, Prelucrare și construcții, luate împreună, erau înscriși de circa 5 ori mai mulți studenți decât la științe – 77.102 (în scădere față de anul anterior). Un număr aproape la fel de mare ca la domeniile tehnice erau înscriși la studiile de Sănătate și asistență socială – 70.462.
Scade și numărul studenților
Raportul constată și o scădere ușoară a numărului de studenți înscriși în toți anii de studii la învățământul superior în 2021-2022, comparativ cu anul precedent — de la 560.000 (dintre care 418.000 la licență) la 554.000 (415.000 la licență). Dintre aceștia, o pondere de 86,5% se află în instituții de învățământ superior de stat şi 13,5% în cele particulare.
Cele mai căutate facultăți private sunt cele de Afaceri, administrație și drept, aici fiind înscriși peste jumătate (57,9%) dintre studenții din învățământul superior particular, față de numai 20,0% dintre studenții din învățământul superior de stat. Domeniile foarte slab reprezentate în învățământul particular sunt Științe naturale, Matematică și statistică și Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare.
Raportul Ministerului Educației prezintă și ponderea absolvenților. La nivelul studiilor de licență, din totalul de 88.934 de absolvenți înregistrați la finalul anului 2020-2021: 26,5% absolviseră Afaceri, administrație și drept (+0,6 puncte față de anul anterior); 16,9% absolviseră Inginerie, prelucrare și construcții (+0,1 puncte față de anul anterior); 14,4% – Sănătate și asistență socială; 9,4% – Științe sociale, jurnalism și informații; 8,7% – Arte și științe umaniste și 4,1% absolviseră Științe naturale, Matematică și statistică.
Practica este importantă
Consilierul în carieră Gabriel Chicioreanu atrage atenția că mulți tineri renunță la studii pentru că nu sunt obișnuiți cu cerințele și ritmul, fiind învățați cu cele din sistemul de învățământ preuniversitar. „Tinerii de la facultăți trebuie să fie mult mai implicați, mai atenți, pentru că materia este mult mai stufoasă și structurată”, explică acesta.
În același timp, el remarcă faptul că foarte mulți absolvenți de liceu se îndreaptă spre partea umanistă și mai puțin spre cea tehnică. „Suntem comozi, vrem să ne ușurăm viața și să nu depunem un efort intelectual sau fizic prea mare. Acest lucru se aplică și în mediul educațional”, precizează expertul care adaugă că pentru a rezolva această problemă, Ministerul Educației a hotărât să facă un portofoliu vocațional încă din clasele primare. „Astfel, dacă un copil este luat din clasa a II-a sau a II-a și i se urmăresc abilitățile, aptitudinile, valorile și care sunt competențele care i se dezvoltă, îi va fi simplu să își aleagă o specializare la liceu care să se plieze pe nevoile lui, și la fel și în cazul facultății”, arată consilierul.
Mai departe, la terminarea studiilor importantă este practica, indiferent de domeniul ales. „Angajatorii nu te mai întreabă ce ai învățat, ci ce știi să faci. Materiile trebuie să fie mult mai aplicate. Încă există cazuri în care studenții duc la facultate o adeverință care le echivalează practica, dar nu au fost în respectiva instituție. Angajatorii nu vor astfel de tineri pentru că trebuie să aloce o persoană din companie care să facă partea de mentorat. Pe de altă parte, oamenii sunt comozi și nu vor să își bată capul sau timpul cu tinerii, care poate nici nu vor să învețe. Există și companii care 'exploatează' tinerii veniți în practică/internship pentru a-i învăța cum e ritmul de lucru, cum să se adapteze la provocări și, toate astea, ca să îi aibă în vedere pentru angajarea ulterioară în companie”, subliniază Gabriel Chicioreanu.
Cum sunt scoase la concurs locurile pentru admitere
Pentru anul acesta, Universitățile nu au publicat numărul locurilor de admitere la licență. Singura care a reușit să comunice locurile propuse este Politehnica București. Cele mai multe locuri sunt cerute pentru Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ETTI): 635 de locuri la buget (toate domeniile) și 100 de locuri la taxă, și cele mai puține la Facultatea de Ştiinţe Aplicate (FSA): 100 de locuri la buget și 40 de locuri la taxă. Domeniile cu cele mai multe locuri sunt: Inginerie electronică, telecomunicații și tehnologii informaționale – cu 418 locuri la buget și 80 la taxă, Inginerie electrică – cu 348 locuri la buget și 45 la taxă și Calculatoare și Tehnologia Informației – cu 320 de locuri la buget și 155 la taxă.
Și anul trecut universitățile cele mai importante din România au avut un număr de locuri bazat pe cerere. Astfel, Facultatea de Drept din București, una dintre cele mai râvnite de tineri, a avut 297 de locuri la buget și 298 la taxă la învățământul cu frecvență, iar la ID (învățământ la distanță - n.r.) au fost 400 de locuri. În schimb, la Facultatea de Drept din Cluj din cadrul Universității Babeș-Bolyai, numărul locurilor scoase la concurs a fost mai mic: 173 la buget și 355 la taxă la învățământul cu frecvență, iar la ID au fost 355 de locuri.
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti a înregistrat în anul 2022 un număr-record de locuri scoase la concurs – 1.245 finanţate de la bugetul de stat şi 378 cu taxă, fiind o concurență de circa doi candidați pe loc. În ceea ce privește numărul pe locuri pe specializări, repartizarea a fost astfel: Facultatea de Medicină – 718 locuri finanţate de la buget şi 250 locuri cu taxă; Medicină Dentară – 215 locuri finanţate de la buget şi 100 locuri cu taxă; Facultatea de Farmacie – 120 locuri finanţate de la buget şi 20 locuri cu taxă.
Academia de Studii Economice din București are și ea specializări preferate de tineri. Astfel, pentru Drept au fost în anul 2022 alocate 42 de locuri la buget și 99 la taxă. La Administrarea afacerilor, aflată pe locul 2 în preferințe, au fost alocate 171 de locuri la buget și 257 la taxă. Printre specializările căutate de tineri s-au mai numărat și Contabilitate (177 la buget și 322 la taxă), Management (179 la buget și 350 la taxă) și Marketing (162 la buget și 206 la taxă).
Se încarcă comentariile...
