Materiile de Bacalaureat care rămân fără profesori. De ce nimeni nu mai vrea să predea Matematică, Fizică sau Chimie

Rezultatele examenului de Titularizare 2026 arată că 51,04% dintre candidați au promovat cu note peste 7, dar deficitul de profesori la științe exacte va rămâne critic. Principalul motiv este salariul de debut de 3.770 lei net, insuficient față de ofertele din privat, unde absolvenții de Matematică, Chimie sau Fizică pot câștiga între 4.500 și 8.000 de lei net. Experta HR Ioana Petrea avertizează că sistemul de învățământ nu mai poate concura cu mediul privat pentru acești specialiști. Raportul OECD 2024 plasa România printre țările cu penurie acută de profesori în domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică). 

România înregistrează un deficit de profesori la materiile de științe exacte. FOTO: Pexels

Rezultatele concursului de Titularizare din anul 2026 au fost publicate marți, 28 iulie, pe site-ul oficial al Ministerului Educației, iar datele arată că mai mult de jumătate dintre candidați, mai exact 51,04%, au reușit să obțină note mai mari de 7, ceea ce reprezintă pragul minim necesar pentru a putea fi angajați pe o perioadă nedeterminată. 

La nivel național, pentru toate disciplinele, sunt aproximativ 20.000 de posturi cu normă întreagă și aproape 50.000 de posturi în total scoase la concurs.

Cele mai mari dificultăți în ocuparea posturilor didactice se înregistrează la disciplinele din domeniul științelor exacte, însă această problemă nu este una nouă, întrucât Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică raporta încă din anul 2024 că România se numără printre cele 18 state care semnala o lipsă acută de profesori calificați pentru ciclul secundar, în special la Matematică și la Științele Naturii, care includ Biologia, Chimia și Fizica. Concret, la începutul anului școlar 2022-2023, deficitul național de cadre didactice era estimat la aproximativ 3.800 de profesori. 

Cea mai gravă situație se înregistrează la disciplina Fizică, unde, potrivit statisticilor din anul 2025, în ultimii zece ani nu a mai existat niciun profesor care să se titularizeze la nivel național. În cadrul concursului pentru ocuparea posturilor de profesor de Fizică desfășurat anul trecut, s-au înscris aproximativ 200 de candidați, deși numărul posturilor vacante era de circa 700, după cum declara la acea vreme secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion. 

Anul acesta, la concursul național de titularizare sunt scoase aproximativ 340 de posturi cu normă întreagă pentru disciplina Fizică.

La debut, un absolvent poate primi și salarii duble în mediul privat

Principala cauză asociată des lipsei de profesori pentru științele exacte este salariul mic al debutanților din învățământ. Absolvenții de Matematică-Informatică, Fizică, Biologie sau Chimie sunt mai degrabă tentați să lucreze în mediul privat, adesea visând la cariere de IT-iști, ingineri sau specialiști de laborator.

Salariul unui profesor debutant este de numai 3.770 lei net, potrivit actualei grile de salarizare, sumă mult inferioară veniturilor pe care le înregistrează absolvenții de științe exacte în mediul privat, chiar și la început de carieră.

Într-un interviu acordat Adevărul, Ioana Petrea, expertă în resurse umane cu peste două decenii de experiență în recrutare, analizează diferențele salariale dintre mediul privat și sistemul de învățământ pentru absolvenții de specializări precum Matematică-Informatică, Chimie, Fizică și Biologie. 

Potrivit acesteia, ofertele din sectorul privat pentru aceste domenii sunt semnificativ mai ridicate, salariile de pornire variind între 4.500 și 8.000 de lei net, în funcție de specializare și de competențe. 

Ea subliniază că așteptările salariale ale tinerilor absolvenți se situează, în general, între 5.000 și 6.500 de lei net, influențate de costul vieții și de comparația cu ofertele internaționale. 

Interviu cu Ioana Petrea, specialistă HR

Adevărul: La ce salarii entry-level se pot aștepta absolvenții de Matematică-Informatică, Chimie, Fizică și Biologie, acolo unde înregistrăm cel mai mare deficit de profesori?

Ioana Petrea: Din experiența mea de peste 20 de ani în recrutare, absolvenții acestor specializări au oportunități semnificativ mai bine remunerate în mediul privat decât în sistemul de învățământ.

Un absolvent de Matematică-Informatică poate obține un salariu de pornire între 5.500 și 8.000 lei net, iar în anumite companii din IT sau software chiar mai mult, în funcție de competențele tehnice și de oraș.

Pentru absolvenții de Chimie, Fizică sau Biologie, salariile de debut în companii din industria farmaceutică, laboratoare, producție, cercetare, industria alimentară sau medicală pornesc, în general, de la 4.500-6.500 lei net, existând și perspective de creștere mult mai rapide decât în sistemul public.

În acest context, salariul de 3.770 lei net oferit unui profesor debutant nu poate fi competitiv, mai ales pentru specializările unde piața privată oferă numeroase alternative.

La ce salarii se așteaptă tinerii de peste 20 de ani atunci când intră pe piața muncii după terminarea facultății?

Așteptările salariale ale tinerilor au crescut considerabil în ultimii ani. În prezent, pentru un absolvent de facultate, un salariu perceput ca fiind "corect" se situează, în general, între 5.000 și 6.500 lei net, iar în domeniile tehnice sau digitale poate depăși chiar această valoare.

Aceste așteptări nu sunt generate doar de dorința de câștig, ci și de costul vieții, de accesul la informații despre piața muncii și de faptul că mulți tineri compară ofertele din România cu cele ale companiilor internaționale sau cu oportunitățile de lucru remote.

În plus, generația tânără analizează întregul pachet de beneficii: flexibilitate, posibilitatea de dezvoltare, programe de training și echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Salariul rămâne însă primul criteriu de selecție atunci când diferențele sunt atât de mari.

Mai există vreun domeniu unde salariile de pornire să fie atât de mici pentru un absolvent de facultate, precum în învățământ?

Există și alte domenii cu salarii de intrare relativ reduse, precum cultura, ONG-urile sau anumite poziții din administrația publică. Totuși, diferența este că aceste domenii nu concurează direct cu sectoare private care oferă salarii aproape duble pentru același nivel de pregătire.

În cazul profesorilor de Matematică, Fizică, Chimie sau Informatică, competiția este directă. Angajatorii din IT, industrie, energie, laboratoare sau companii de cercetare recrutează exact aceiași absolvenți și le oferă pachete salariale mult mai atractive, alături de perspective de evoluție accelerate.

Problema sistemului de educație nu este doar nivelul salariului de debut, ci faptul că acesta nu mai este competitiv raportat la piața muncii. În aceste condiții, este firesc ca mulți dintre cei mai bine pregătiți absolvenți să aleagă mediul privat, iar deficitul de profesori la disciplinele de Bacalaureat să continue să se accentueze.

Raport OECD : Lipsa profesorilor la științe exacte nu e doar o problemă românească 

Un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) publicat în anul 2024, care analizează date aferente anilor școlari 2021/2022 și 2022/2023, plasa România printre cele 18 state, dintr-un total de 21 analizate, care se confruntau la acel moment cu o penurie de cadre didactice. Deficitul era resimțit atât în domeniul științelor, cât și în cel al artelor, la toate nivelurile de educație, însă datele menționate au o vechime de doi ani și nu reflectă evoluțiile ulterioare din sistemul educațional românesc. 

Raportul evidenția o tendință optimistă pentru România, în evoluția deficitului de personal didactic între cei doi ani analizați. În timp ce Germania (pentru învățământul secundar inferior), Letonia, Țările de Jos și Noua Zeelandă înregistrau o deteriorare, cu o creștere de cel puțin 5% a numărului de posturi vacante neocupate, România urma o traiectorie inversă, cu o ameliorare a situației, deși penuria de personal persista. 

Conform raportului din 2024, Matematica și alte științe exacte erau materiile care se confruntau cu cel mai accentuat deficit de profesori la catedră. La polul opus, România nu întâmpina dificultăți semnificative în asigurarea necesarului de dascăli pentru discipline umaniste, precum Istoria sau Geografia. 

Autorii raportului subliniau că toate țările analizate se confruntau cu o lipsă de profesori de matematică, ceea ce reflecta provocarea globală de a atrage și reține cadre didactice în această disciplină esențială. În mod similar, cu excepția Franței, toate statele nu dispuneau la acel moment de un număr adecvat de profesori de științe. În contrast, niciuna dintre țări nu raporta o penurie de profesori în domeniul studiilor sociale, precum Istoria și Geografia.

Explicația oferită de analiza din 2024 pentru această diferență ținea, în principal, de distribuția pe genuri în învățământul superior și de atractivitatea alternativelor profesionale. Femeile erau, în general, mai puțin reprezentate în domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică ) din învățământul superior și, în același timp, supra-reprezentate în profesia didactică, ceea ce reducea semnificativ rezervorul de potențiali candidați pentru posturile de profesor în disciplinele științifice exacte. 

În plus, absolvenții facultăților de istorie și geografie erau mai numeroși, ceea ce creștea oferta de potențiali profesori pentru aceste discipline, în timp ce absolvenții din domeniile STEM aveau la dispoziție alternative de carieră semnificativ mai bine plătite în afara învățământului, ceea ce reducea și mai mult numărul persoanelor care optau pentru intrarea în profesia didactică în aceste domenii.