Cine predă, de fapt, în școlile din România? Adevăruri și mituri despre profesorii titulari și suplinitori

În fiecare vară, zeci de mii de profesori susțin Titularizarea, iar pe buzele părinților stă întrebarea: ce note s-au luat? Titularizarea este însă doar începutul unui drum anevoios pentru profesori și nu barometrul valorii lor. În cele ce urmează vom demonta și câteva mituri.

Vechimea unui profesor într-o școală nu este un indicator al performanței FOTO: Arhiva Adevărul

La examenul de Titularizare 2026 s-au înscris inițial peste 41.000 de candidați, obținând dreptul de a susține proba scrisă (care a avut loc pe 21 iulie) peste 37.000. În 28 iulie se vor da publicității și notele obținute. Mulți părinți se vor uita la aceste note pe site-ul Titularizare.edu.ro și-i vor judeca pe profesori ținând cont de ele. Doar că lucrurile nu sunt atât de simple.

Titularizarea este doar poarta de intrare în sistem, profesorii susținând în fapt mult mai multe examene la catedră. Cei mai mulți dintre ei inclusiv examenul de Titularizare îl repetă ani la rând, pentru că în sistem nu sunt posturi viabile (disponibile cel puțin 4 ani) și, pentru a ocupa un post disponibil pentru suplinire, condiția este tot susținerea acestui concurs. Din totalul celor înscriși la concurs, mult mai puțini vor ajunge, în fapt, în fața elevilor.

De ce un titular nu este neapărat un profesor mai bun decât un suplinitor

Dacă vrem să înțelegem cine le predă copiilor noștri, trebuie să înțelegem cum funcționează profesia.

Un profesor titular nu este neapărat un profesor mai bun decât un profesor suplinitor, pentru că această calitate de titular înseamnă doar că profesorul a avut o notă peste 7 la concurs și cu această notă, într-un an în care au existat și posturi viabile, a ocupat un post titularizabil. Deci ce este un titular? Este un profesor care are încheiat un contract pe perioadă nedeterminată, adică ocupă un post cu viabilitate de cel puțin 4 ani (la momentul concursului).

Suplinitorul, în schimb, poate și acesta să fi obținut notă peste 7 la concursul de Titularizare, însă pentru că nu au existat posturi viabile ocupă un post prin suplinire. Suplinitorul este angajat în baza unui contract pe perioadă determinată și poate schimba școala anual (cum se întâmplă în cele mai multe cazuri), pentru el Titularizarea fiind un concurs pe care îl poate repeta ani la rând, chiar dacă de fiecare dată are notă peste 7.00.

Lucrurile stau în schimb diferit în cazul suplinitorilor necalificați.

Suplinitorul necalificat este un cadru didactic angajat de asemenea temporar, dar care nu are studiile corespunzătoare postului sau materiei pe care o predă. Acesta are cel puțin liceul absolvit (deși majoritari sunt candidații absolvenți de studii superioare, dar diploma de absolvire nu se potrivește, în cazul lor, cu specializarea cerută pentru acea catedră).

Suplinitorii necalificați sunt angajați în mod excepțional, astfel de cazuri fiind din ce în ce mai rare.

Mai este de menționat că și titularul și suplinitorul au aceleași obligații la catedră.

Titularizarea, examenul de intrare în sistem

Titularizarea are o miză enormă. Este mai mult un concurs decât un examen, pentru că în cazul în care există posturi viabile cel puțin patru ani ocuparea acestora se face în baza rezultatelor obținute la Titularizare. Și ocuparea unui post prin suplinire se face tot în baza rezultatelor de la Titularizare, de aceea acest concurs reprezintă modalitatea de intrare în sistem.

Concursul este național, iar candidații care se pot înscrie trebuie să îndeplinească anumite condiții.

Spre deosebire de un suplinitor necalificat, care se prezintă la un examen de suplinire, la Titularizare se pot înscrie doar persoanele care îndeplinesc condițiile de studii, adică au o diplomă universitară de licență (sau de liceu pedagogic în cazul educatoarelor și învățătorilor) în profilul postului și au absolvit de asemenea modulul psihopedagogic (nivelul I pentru învățământ gimnazial, nivelul II pentru liceal).

Dacă au trecut de proba evaluării dosarului, candidații mai au de susținut alte două probe: proba practică/inspecția specială la clasă la care să obțină cel puțin nota 5; proba scrisă (la care au acces doar candidații care au obținut cel puțin 5 la inspecție/proba practică). Proba scrisă are o durată de 4 ore, iar subiectele cuprind atât o secțiune de specialitate, cât și o secțiune de didactică și metodologie.

Doar candidații care obțin la final minimum 7 pot aspira la ocuparea unui port de titular (adică angajare pe perioadă nedeterminată). Posturile disponibile, care pot fi consultate inclusiv în platforma națională dedicată Titularizării, sunt ocupate în ordinea descrescătoare a notelor, în cadrul ședințelor publice organizate de Inspectoratul Școlar.

Candidații cu note între 5,00 și 6,99 pot ocupa și aceștia un post, însă doar ca suplinitor (angajare pe perioadă determinată).

Definitivatul, primul examen al carierei

Chiar și candidații care au obținut o notă peste 7 la Titularizare - și, cu ajutorul acesteia, au reușit să ocupe un post titularizabil - au ulterior de trecut primul examen din cariera didactică: Definitivatul.

Prin acest examen un profesor debutant obține dreptul de practică în învățământul preuniversitar. Spre deosebire de examenul de titularizare (care poate oferi un loc de muncă pe perioadă nedeterminată), definitivatul este un examen de certificare profesională obligatorie. Dacă un profesor titular (angajat pe perioadă nedeterminată) nu promovează definitivatul în termenele legale (are la dispoziție maximum 3 încercări în cel mult 5 ani), acesta își pierde calitatea de titular și i se desface contractul de muncă.

Examenul de definitivare în învățământ presupune atât probă scrisă, cât și evaluarea cadrului didactic prin inspecții la clasă.

Pentru a se înscrie la Definitivat, un profesor trebuie să aibă un stagiu efectiv de predare la catedră de minimum un an școlar ca personal calificat (poate fi și suplinitor, dar calificat). Candidatul are de trecut două inspecții speciale la clasă, trebuie să prezinte un portofoliu profesional personal și să depună la dosar calificativul anual (care trebuie să fie „Bine” sau „Foarte bine” pentru activitatea din anul curent). După aceste etape urmează proba scrisă, care are durata de 4 ore. Media de promovare în cazul Definitivatului este 8, adică mai mare decât cea necesară titularizării.

Gradul didactic II, primul examen de care nu mai depinde rămânerea în sistem

După susținerea Definitivatului, profesorii se pot pregăti pentru Gradul didactic II, fiind primul examen de care nu mai ține rămânerea în sistem, dar care aduce un plus la salariu și pune profesorul cu o treaptă mai sus.

Pentru obținerea gradului didactic II nu mai este de ajuns un an școlar. Candidații trebuie să aibă o vechime efectivă la catedră de minimum 4 ani de la obținerea definitivatului (doar profesorii care au promovat definitivatul cu 10 se pot înscrie mai devreme cu un an). Este, la fel, necesară obținerea calificativului „Bine” sau „Foarte Bine” la evaluările din ultimii 2 ani de activitate. Pe parcursul celor patru ani au loc trei inspecții școlare, ultima în anul în care se susține proba scrisă.

Examenul final se susține în centrul universitar ales și constă într-o probă scrisă și o probă orală.

Media finală a examenului (calculată pe baza probelor scrisă și orală) trebuie să fie de minimum 7,00.

După promovarea acestui grad și o perioadă de vechime la catedră de încă 4 ani, cadrul didactic devine eligibil pentru a se înscrie la cea mai înaltă treaptă profesională din învățământul preuniversitar: Gradul didactic I.

Gradul didactic I – ultima treaptă a carierei didactice

Gradul didactic I reprezintă cel mai înalt nivel al carierei didactice și poate fi obținut doar după mai mulți ani de experiență și după promovarea etapelor anterioare. Examenul presupune, din nou, inspecții speciale la clasă și elaborarea unei lucrări metodico-științifice sau a unei cercetări aplicate în domeniul educației. Odată promovat, salariul crește la nivelul maxim care poate fi atins. Ce mai aduce gradul didactic I este prioritate la mobilitatea pe posturi și calea deschisă către funcții de îndrumare și control (cum ar fi cea de inspector școlar sau metodist).

Înscrierea la gradul didactic I se face printr-un colocviu de admitere, acesta fiind momentul în care profesorul propune tema și proiectul lucrării metodico-științifice pe care urmează să o redacteze. Comisia analizează relevanța temei și numește un profesor universitar drept coordonator științific.

Pregătirea lucrării durează aproximativ doi ani școlari, timp în care se derulează și două inspecții curente. Ultima inspecție, a treia, cea specială, are loc în anul susținerii lucrării, precedând această ultimă etapă: prezentarea lucrării metodico-științifice.

Pentru a obține cel mai înalt grad profesional nota minimă este 8,00.

De menționat este faptul că un profesor poate să aibă gradul didactic I fără a fi profesor titular, la fel cum un profesor titular poate fi încă debutant în ceea ce privește dezvoltarea profesională.

Cum afli dacă profesorii din școala copilului sunt bine pregătiți

Și dacă am lămurit de ce profesorul suplinitor de cele mai multe ori nu este un profesor slab pregătit, din contră, profesorii care dau an de an concurs fiind de departe cei mai testați din sistem, trebuie explicat și cum poți afla, ca părinte, cine predă la o anumită școală și ce pregătire are, în funcție de acest parametru, alături de alți indicatori, putând decide dacă unitatea corespunde rigorilor tale.

Mai important decât ratele de promovare ale elevilor sau datele despre condițiile din clădire, dotare etc., ar putea fi să afli cine sunt profesorii care vor intra zilnic în clasă. O parte dintre informații sunt publice și pot fi găsite fără solicitări speciale.

Una dintre principalele resurse este site-ul școlii. Cele mai multe unități de învățământ publică pe site lista cadrelor didactice. Unele merg chiar mai departe și prezintă pentru fiecare profesor specializarea, gradul didactic, vechimea în învățământ, proiectele la care a participat sau calificările obținute.

Lipsesc astfel de informații de pe site-ul școlii? Poate fi un prim semnal în privința transparenței instituției.

O altă sursă de informații poate fi „Raportul privind starea învățământului” (disponibil pe site-ul inspectoratului școlar județean). Și școlile, la rândul lor, întocmesc anual documente în care prezintă structura personalului didactic. Printre informații se pot regăsi: câți profesori sunt titulari și câți sunt suplinitori; câți au Definitivat; câți dețin Gradul II sau Gradul I; vechimea medie în învățământ; fluctuația personalului.

Este important, dacă poți afla, și cât de stabilă este echipa școlii, chiar dacă stabilitatea nu trebuie confundată cu valoarea profesională, pentru că existența unor suplinitori în școală (care sunt angajați pe perioadă determinată) nu înseamnă automat un nivel scăzut al actului didactic.

Poate cea mai importantă resursă pe care o poți exploata atunci când vrei să afli date despre o școală este participarea la „Ziua porților Deschise”, când te poți interesa direct despre cât de stabil este colectivul de profesori, de câți ani sunt în școală învățătorii și profesorii, dacă există programe de formare pentru cadrele didactice etc..

„Suplinitorii nu au luat Titularizarea” și alte mituri false

Despre profesori au circulat de-a lungul anilor, și încă se întâmplă, mituri care, toate, în fapt sunt informații false. Iată câteva dintre ele:

- „Dacă un profesor e suplinitor, însemnă că nu a luat Titularizarea” (am arătat că un profesor poate susține ani la rând acest concurs, poate obține note peste 7,00, însă în lipsa posturilor viabile acesta nu poate deveni titular);

- „Dacă un profesor este titular, este automat un cadru didactic foarte bun” (din nou, sunt profesori care parcurg toate gradele didactice, ajungând pe cea mai înaltă treaptă profesională, care obțin rezultate foarte bune la clasă și care nu reușesc să se titularizeze din lipsă de posturi);

- „Gradul didactic I înseamnă că profesorul este titular”  (din nou o afirmație falsă, condițiile avansării în cariera didactică nefiind legate de existența statutului de titular);

- „Un profesor cu nota peste 7,00 devine automat titular” (din păcate și această afirmație este falsă, existând candidați care obțin an de an note peste 9,00 chiar și care, pentru că nu sunt posturi viabile, ajung să predea doar ca suplinitori);

-„ Toți profesorii din aceeași școală au același statut” (și aceasta este o afirmație falsă, cazurile în care toți profesorii sunt titularii școlii fiind, de altfel, destul de rare, pentru că în unitățile de învățământ apar ore disponibile care uneori ajung să fie ocupate doar de către suplinitori, plata cu ora, de exemplu, din toamna anului trecut, devenind total neatractivă pentru titulari sau pensionari).