Rezolvare subiecte BAC 2025 Geografie. Profesor: „Consider și că a-l atinge pe 10 este dificil tocmai pentru că elevii nu intră în detaliu”

Subiectele la disciplina Geografie au fost echilibrate și accesibile, spune profesorul Ion Mitru de la Colegiul național „Ion Minulescu” Slatina, care explică, pentru „Adevărul”, cum se puteau rezolva corect cerințele.

Ion Mitru consideră că elevii pot obține foarte ușor note mari la Geografie FOTO Pixabay

„Consider că un elev obișnuit să lucreze cu harta și să analizeze grafice pe baza unor cifre se putea descurca ușor și obține facil o notă onorabilă peste 8. Altminteri, structura subiectelor a fost similară cu ce a întâlnit la subiectele de Geografie din anii anteriori, respectiv similară cu modelele de subiecte date spre antrenament în acest an școlar”, spune profesorul.

Subiectul 1 pe care l-au avut de rezolvat candidații s-a axat pe noțiuni de Geografie a Europei, fiind împărțit pe subpuncte.

„La subpunctul A, elevii aveau de precizat numele unui stat, cel marcat pe harta cu cifra 24 și care era Polonia, respectiv orașul marcat cu 7, care este Belgrad.

La subpunctul B, trebuia precizat orașul capitală marcat cu numărul 13, care este Berlin. La 2, statul marcat pe harta cu numărul 19,  care este Bulgaria. La 3, elevii aveau de precizat statul în care se găsesc orașele Haga, Rotterdam și Amsterdam și era vorba de statul marcat cu cifra 21, adică Olanda.

Subpunctul C este conceput sub forma unui test grilă cu 4 variante de răspuns din care elevii trebuiau să aleagă pe cea corectă.

Astfel, elevii trebuiau să precizeze în ordine literele C, D, C, B și C, care însemnau răspunsuri pentru întrebările următoare. Orașul capital al statului marcat cu 17 se numește.... Așadar era Tirana marcat cu litera C mic. Orașul capitală marcat pe hartă cu numărul 2 este Port la fluviul. Era vorba de Londra, care este pe Tamisa. Răspunsul corect era litera d.

La 3, pe teritoriul statului al cărui oraș capitală este marcat pe hartă cu numărul 11 se află Munții... Era vorba de Munții Matra.  litera care trebuia aleasă este.

La 4, statul marcat pe hartă cu numărul 16 se numește Croația: b  era litera care trebuia aleasă.

Câmpia Andaluziei se află în statul marcat pe hartă cu numărul 23, adică în Spania.  Era de ales litera c”, a explicat profesorul Ion Mitru.

La punctul D, elevii aveau de precizat trei deosebiri între clima a doua state, cele marcate cu numărul 20 (era vorba de Norvegia) - și 18 (era vorba despre Republica Moldova).

„Deosebirile se puteau referi la climă, indicând factori genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale, etc”, mai spune descălul.

Variantele de răspuns erau multiple și, firește, răspunsurile corecte țin și de modul în care elevii au reușit să formuleze cât se poate declar aceste diferențe, spune profesorul:

„Astfel, dacă ne referim la tipul de climat, pentru Norvegia precizam că este climat subpolar, dar și temperat oceanic. Una din cele două era suficient. Pentru Republica Moldova, tipul de climat este temperat continental. Dacă ne refeream la temperaturile medii anuale, trebuia să se precizeze că aceste temperaturi sunt mai mici în Norvegia, cuprinse între 0 și 5 grade, iar pentru Republica Moldova,  8-10 grade. Elevii se puteau referi de asemenea la vânturi și pentru Republica Moldova puteau să menționeze vântul rece, crivăț, iar pentru Norvegia fie vânturile reci, polare, dar și vânturile de vest în jumătatea sudică, respectiv puteau să se refere și la factorii care influențau climatul”.

Ce trebuia bifat

Pentru Norvegia, candidații puteau lua în considerare situarea în partea de nord-vest a Europei, într-o zonă rece, dar în care se simte influența curentului cald al Atlanticului de nord, iar pentru Moldova ar fi putut să ia în considerare situarea în mijlocul unei mase continentale și atunci climatul devine temperat continental.

„Pentru punctul E, elevii aveau de prezentat o consecință a influenței Oceanului Atlantic asupra climei statului al cărui oraș capitală este marcat cu numărul 5. Orașul marcat cu numărul 5 este Dublin, în Irlanda. O consecință a influenței Oceanului Atlantic ar fi cea menționată și anterior, respectiv faptul că se resimte influența curentului cald al Atlanticului de Nord, deci climatul este relativ îndulcit față de condițiile normale care ar fi trebuit să fie, dată fiind poziția geografică a insulei, respectiv am putea lua în calcul și faptul că discutăm de rolul reglator al unui ocean care face ca verile să nu fie fierbinți și nici iernile să nu fie prea geroase. Am putea de asemenea să luăm în considerare faptul că în astfel de zone, lângă ocean, cresc precipitațiile atmosferice”.

Noțiuni de geografie care privesc România,

Subiectul al doilea a fost rezervat noțiunilor de geografie care privesc țara noastră.

„Structura este similară celei de la subiectul 1. La subiectul A, elevii trebuiau să precizeze orașul marcat pe hartă cu numărul 6, este vorba de orașul Tulcea, respectiv numele râului marcat pe hartă cu numărul 10, este vorba de râul Buzău. La subiectul B, elevii trebuiau să precizeze orașul marcat pe hartă cu numărul 5, este vorba de Iași, apoi, râul marcat cu numărul 9, este vorba de Suceava și apoi să precizeze unitatea de relief în care se află relief vulcanic: este vorba de grupa nordică a Carpaților Orientali marcată pe hartă cu cifra 14”, arată profesorul consultat de „Adevărul”.

Subiectul C a fost, de asemenea, de tip grilă. Elevii aveau de ales din patru răspunsuri pe cel corect, din patru variante pe cea corectă.

„La 1, orașul marcat cu numărul 1, era vorba de Giurgiu și ei trebuiau să precizeze doar litera c. La 2, zăcăminte de petrol, gaze naturale și sare se găsesc în unitatea de relief marcată pe hartă și elevii trebuiau să aleagă 19, dar precizau doar litera d.

La 3, vegetația de stepă se găsește în subunitatea de relief marcată pe hartă cu numărul13, sudul Dobrogei, elevii precizau litera a. La 4, râul marcat pe hartă cu numărul 12 și care era Mureșul trece prin .... . Elevii trebuiau să precizeze așadar două orașe străbătute de Mureș: Alba Iulia și Arad, era răspunsul corect, adică litera a.

La 5, brațul Dunării marcat pe hartă cu numărul 7 se numește Sfântul Gheorghe și precizau elevii litera c”, explică profesorul.

„Notarea elevilor va depinde și de felul în care răspunsul este mai mult sau mai puțin complet și adecvat”

Punctul D cerea să se prezinte trei deosebiri între relieful a două unități de relief marcate cu numărul 15 (era vorba de grupele Făgăraș și Bucegi din Carpații Meridionali), respectiv numărul 20 (care este Podișul Getic)

De asemenea, erau valabile mai multe variante de răspuns și, iarăși, notarea elevilor va depinde și de felul în care răspunsul este mai mult sau mai puțin complet și adecvat, respectiv dacă și limbajul geografic este cel aplicat în prezentarea deosebirilor, spune profesorul:

„Ne-am putea referi astfel la modul de formare, precizând că grupa Făgăraș și grupa Bucegi s-au format în timpul orogenezei alpine prin încrețirea scoarței terestre, în timp ce Podișul Getic marcat cu numărul 20 este o zonă piemontană formată prin acumularea de sedimente. Dacă ne referim la tipurile de roci, putem să precizăm că în cele două grupe muntoase predomină rocile cristaline, în timp ce în Podișul Getic sunt prezente roci sedimentare de tipul argilei, pietrișurilor, nisipurilor. Dacă ne referim la altitudini, de asemenea, este clar că cele două grupe muntoase sunt mai înalte, culminând în Vârful Moldoveanu din grupa Făgăraș cu 2544 metri, respectiv pentru Podișul Getic, luăm în calcul altitudinile mult mai mici, cu maxime de 700 metri în unele zone din nord și coborau spre 300 metri în partea mai sudică la contactul cu Câmpia Română”.

Aici, elevii trebuiau să menționeze și valori, pentru ca punctajul acordat să fie cel maxim.

La sub punctul E se cerea să se prezinte o cauză a valorii negative a bilanțului migratoriu în România în perioada 1990-2005.

„Ne găsim după căderea comunismului în România și decăderea economiei, moment în care o parte din populația României a început să migreze masiv către vestul Europei mai ales, în timp ce numărul de cetățeni străini veniți în România era de asemenea redus, rezultând așadar un spor migrator negativ pentru țara noastră.

La subiectul al doilea, o consecință a valorii negative a acestui bilanț migratoriu a fost diminuarea forței de muncă pentru România, cumva pierderea mâinii de lucru calificată prin migrarea creierilor inteligente către vest. Subiectul al treilea face apel la cunoștințe generale și la capacitatea elevilor de a interpreta grafice, tabele.

La subiectul A se cerea ca pe baza unui grafic să se precizeze numele statului cu cel mai mare consum de energie electrică pe cap de locuitor și valoarea acestuia. Era vorba de faptul că Islanda era reprezentată cu coloana cea mai înaltă în tabel. Eu am ales un 53 MWh putere instalată pentru Islanda, valoarea cea mai mare.

La 2, se cerea numele statului cu cel mai mic consum de energie pe locuitor și valoarea. Era vorba de România și am apreciat eu la un 2,5 MWh pe locuitor. Aici trebuie să așteptăm să vedem ce valori sunt date în Barem pentru că ținând cont că graficul este prea mic desenat și că sunt și elevi cu acuitate vizuală mai mică, se lasă un interval destul de larg, deci se lasă o marjă în care răspunsul elevilor trebuie să se încadreze ”, explică Ion Mitru.

 Calcule matematice

La punctul B, pe baza aceluiași grafic, trebuiau să se facă niște calcule matematice.

„Așadar, la 1 - calculați diferența dintre consumul de energie pe cap de locuitor dintre Norvegia și Germania - eu am găsit că este vorba de o diferență de 17,2 MWh.

La punctul 2 - calculați diferența dintre consumul de energie pe cap de locuitor din Bulgaria și din România - eu am găsit o valoare de 3,3 MWh. Repet, este vorba și de valorile pe care le va afișa Baremul”, spune profesorul.

La subpunctul 3, se cerea să se precizeze o cauză a consumului ridicat de energie electrică pe cap de locuitor în Islanda.

Elevii se puteau referi la faptul că în Islanda climatul este rece și este nevoie de încălzitul locuințelor, dar se putea merge și pe varianta practicării agriculturii în cadrul serelor care, de asemenea, necesită a fi încălzite. La punctul următor, se cereau pentru Franța o serie de informații, precum două state vecine, iar aici oferta era largă, elevii aveau în față și harta Europei de la subiectul 1, deci se puteau uita și orienta. Așadar, puteau să precizeze oricare două din statele Belgia, Germania, Luxemburg, Elveția, Monaco, Andorra, Spania, Italia, de asemenea. Apoi două unități de relief și oferta era destul de ridicată, dar cu siguranță se puteau referi în primul rând la munții Alpi, la munții Pirinei, la masivul central francez, bazinul parizian, Munții Jura. La punctul 3, aveau de precizat trei ape curgătoare, se puteau referi la Sena, Loara, Garon, Rin”

De asemenea aveau de precizat trei orașe

„Puteau să precizeze dintre orașele mari Paris, Lille, Marseille, Lyon, Toulouse, Nice. La supunctul D era dat un tabel pe baza căruia elevii trebuiau să aprecieze diferite aspecte legate de lungimea autostradilor în România și Ungaria. Se cerea astfel să se precizeze numele statului care a avut cea mai mare creștere a lungimii autostrazilor în perioada 2012-2023.

Era clar să se facă diferența, o operație de scădere banală, între valorile din 2023 și 2012 și rezulta pentru România o creștere de 515 km, iar pentru Ungaria 932 km. Deci, clar, elevii trebuiau să precizeze aici Ungaria. La 2 - calculați cu cât era mai lungă rețeaua de autostrăzi - din Ungaria față de cea din România în anul 2023.

Se scădea practic din 2253 de km valoarea pentru Ungaria, se scădea așadar valoarea pentru România 1065 de km și rezulta în 1188 de km”,  a explicat profesorul de Colegiul național „Ion Minulescu” Slatina.

La subiectul 3 - calculați cu cât a crescut lungimea autostradilor din România în perioada 2012-2023 - de fapt, calculul deja era făcut dacă au răspuns corect la subpunctul 1 D.

La subiectul de tip E cerința era: Prezentați un argument care să demonstreze potențialul turistic al litoralului românesc.

„Ne puteam referi la mulțimea stațiunilor de pe litoral, la posibilitatea de cură heliomarină, la folosirea nămolului cu proprietăți curative de la Techirghiol, la existența în nord a Deltei Dunării. Iar la sub punctul 2 se cerea prezentați un argument care să demonstreze potențialul economic al Dunării pentru România.

Se putea răspunde:  Dunărea este valorificată pentru hidroenergie și se puteau cita cele două hidrocentrale, Porțile de Fier1 și 2. De asemenea, pentru transport și cu eventuale completări, că până la Brăila este Dunărea maritimă, de la Brăila în amonte ar fi Dunărea fluvială, se putea vorbi de asemenea despre canalul Dunăre- Marea Neagră, apoi se mai putea argumenta cu folosirea Dunării pentru piscicultură, pentru irigații în agricultură, pentru alimentarea localităților și valorificarea ca apă industrială.

Desigur, răspunsurile corecte vor fi acelea care vor și avea limbajul geografic corespunzător, adică dacă elevul răspunde simplu printr-un cuvânt cel care este cu greutate într-adevăr valoarea ideii, dar nu dezvoltă, va primi punctajul pe jumătate”, a mai spus dascălul.

„Se pot obține foarte ușor note mari”

 Ion Mitru spune că „se pot obține foarte ușor note mari, după cum consider și că a-l atinge pe 10 este dificil tocmai pentru că elevii nu intră în detaliu”.

La subiectele D și E, mai ales la 1 și 2 roman,  elevii trebuie să răspundă mai amplu. Deci să dea răspunsuri complete, vaste, a mai precizat profesorul.

Candidații la Bacalaureatul 2025, sesiunea iunie, au susținut vineri, 13 iunie, proba scrisă la alegere, în funcție de filieră, profil și specializare.