Exclusiv Cine e adevăratul scut pentru România: NATO sau Ucraina? „Noi acțiuni militare ruse ar aduce frontul de risc la granițele noastre”
0NATO e cea mai puternică alianță și garantează securitatea membrilor săi, inclusiv a României. Cu toate acestea, în ultima vreme tot mai mulți analiști internaționali susțin că Ucraina e cea care ne apără de Rusia. Experta în securitate Veronica Anghel, de la Institutul Universitar European, lămurește această dilemă.
Războiul început prin invazia rusă în Ucraina, în 2022, a provocat temeri în rândul europenilor, obișnuiți de decenii să li se asigure securitatea de către Statele Unite ale Americii. Iar Washingtonul a reacționat. Prin vocea fostului președinte Joe Biden, americanii au promis că vor apăra fiecare centimetru din teritoriul aliat. A fost suficient pentru ca europenii să se simtă din nou în siguranță, iar afirmația că NATO își va apăra fiecare stat membru a fost pe buzele fiecărui șef de stat sau de guvern din țările membre.
Europa tremură în fața Rusiei și solicită sprijinul SUA
Odată cu venirea la putere a lui Donald Trump, Statele Unite ale Americii au devenit mai tranzacționale în raport cu aliații. Așa au reapărut temerile europenilor, iar în România s-a vorbit chiar despre o posibilă reeditare a momentului Yalta, din 1945, când americanii și rușii au împărțit lumea.
Și totuși, Donald Trump, deși dificil și tranzacțional, a reafirmat, în stilul său inimitabil, că Statele Unite ale Americii își vor apăra aliații, cerând în schimb ca europenii să contribuie mult mai mult la propria securitate și să investească 5% din propriile bugete în securitate.
Impredictibilitatea lui Trump, coroborată cu ofensiva susținută a Rusiei pe frontul ucrainean, i-a determinat pe europeni să vorbească mai mult despre rolul Ucrainei. Așa a apărut ideea, susținută de unii analiști politici și militari, că Ucraina este scutul Europei și al României. În paralel, aceleași voci și-au exprimat rezervele față de NATO, în contextul fisurii apărute în relația transatlantică. Așa a apărut și o contradicție. Și nu întâmplător, tot mai mulți europeni, inclusiv români, se întreabă acum cine este adevăratul scut al Europei, dintre NATO și Ucraina.
Marile temeri ale europenilor
Expertul în securitate Veronica Anghel este cercetător la Institutul Universitar European din Florența, Italia, instituție de învățământ superior înființată în 1972 de statele membre ale Uniunii Europene pentru a contribui la dezvoltarea culturală și științifică în domeniul științelor sociale dintr-o perspectivă europeană. În același timp, este una dintre cele mai prestigioase universități din Europa în științele sociale, fiind poziționată an de an în fruntea topurilor academice internaționale.
Veronica Anghel coordonează în fiecare an un studiu pe baza unui sondaj privind principalele riscuri la adresa securității europene. La sondaj participă sute de experți în securitate din toată Europa, iar rezultatele măsoară impactul și probabilitatea principalelor riscuri legate de conflicte asupra securității Uniunii Europene.
„Riscuri Globale pentru UE” (RISK-EU) este un sondaj de amploare conceput pentru a cuantifica percepțiile experților asupra amenințărilor legate de conflicte la adresa securității Uniunii Europene. Lansat pentru prima dată în 2025 de Centrul Robert Schuman pentru Studii Avansate (RSCAS) din cadrul Institutului Universitar European (EUI).
Așa cum era de așteptat, Rusia este văzută de europeni ca o amenințare majoră, iar rolul Ucrainei este major în acest moment, acționând ca un paratrăsnet în fața furtunii din Est.
NATO rămâne „polița de asigurare” a Europei și a României
Veronica Anghel explică, pentru „Adevărul”, de ce NATO rămâne adevăratul scut, însă și de ce Ucraina este atât de importantă pentru Uniunea Europeană și nu numai.
„NATO este și rămâne „polița de asigurare” de ultimă instanță pentru europeni – nimic nu înlocuiește garanțiile de apărare colectivă. Dar fără o Ucraină capabilă să se apere, nota de plată pentru NATO ar fi mult mai mare, iar linia frontului ar fi mult mai aproape. Raportul corect nu e „ori Ucraina, ori NATO”, ci „Ucraina + NATO”. Sprijinul pentru Kiev cumpără timp și distanță strategică, iar europenii trebuie să folosească acest timp ca să își facă treaba: să își crească serios cheltuielile de apărare, să își refacă industria de armament și să își coordoneze investițiile de apărare și să devină pilonul solid al NATO în Europa, nu clientul vulnerabil al SUA”, explică Veronica Anghel.
Ea a vorbit și despre riscurile majore din perspectiva României, pentru anul 2026. Rusia va rămâne principala amenințare, iar un risc major este, din perspectiva întregii Europe, o dezangajare treptată a Statelor Unite ale Americii.
Marile amenințări la adresa României
„Problemele României pentru 2026 sunt reflectate în ce identificăm pentru Europa: atac hibrid major asupra infrastructurii critice, încetarea focului în Ucraina pe termenii Rusiei, retragerea SUA din garanțiile de securitate, noi acțiuni militare ruse în state non-NATO vecine și conflict militar China–Taiwan. Pentru România, cele mai mari riscuri se leagă de același tablou general, dar cu efecte mult mai directe”, punctează Veronica Anghel.
De altfel, impredictibilitatea administrației de la Washington este marea problemă și înseamnă o adevărată provocare pentru România și pentru tot flancul estic al NATO.
„Inconsistența Statelor Unite în sprijinul pentru flancul estic este problema strategică numărul unu: cum își gestionează România securitatea fără o umbrelă americană credibilă? Noi acțiuni militare ruse în state non-NATO vecine – în primul rând Republica Moldova – ar aduce frontul de risc la granițele României, iar un armistițiu în Ucraina pe termenii Rusiei ar lăsa la est un vecin dominat și instabil, cu mișcări insurecționale previzibile. Atacurile hibride asupra infrastructurii critice – în Marea Neagră, energie, transport – ar lovi direct securitatea și economia românească, în timp ce un conflict China–Taiwan ar genera șocuri economice, comerciale și tehnologice într-o economie deja fragilă și dependentă de importuri”, subliniază românca.
Riscuri majore pentru Republica Moldova
În ce privește Republica Moldova, deși vecinii de la Răsărit, de peste Prut, au votat pentru Europa, situația va rămâne încordată. Veronica Anghel consideră că pericolul rus nu a fost îndepărtat, iar Kremlinul va continua să caute o cale de a readuce sub ascultare Chișinăul și de a-l înscrie din nou pe orbita intereselor Moscovei. Ea enumeră și riscurile ce vin din direcția Rusiei și modalitățile în care vor acționa cel mai probabil agenții de influență și serviciile de intelligence rusești în Republica Moldova, România și Uniunea Europeană.
„În 2026, Republica Moldova rămâne un stat pro-european foarte vulnerabil, aflat sub presiune. Riscurile specifice pentru Moldova, România și UE sunt în esență aceleași: interferența rusească (bani murdari, proteste plătite, dezinformare, presiune pe regiuni sensibile), vulnerabilitățile structurale (corupție, dependență energetică, sărăcie, migrație masivă) și oboseala reformelor, care poate împinge o parte a societății spre promisiuni „ieftine” pro-ruse”, mai arată Veronica Anghel.
Miza cea mare, mai spune experta, rămâne integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Însă drumul Chișinăului nu va fi simplu și lipsit de obstacole, ci va fi presărat cu numeroase provocări, unele dificil de depășit.
„Miza rămâne integrarea Moldovei în UE – cea mai puternică armă de ancorare reciprocă – dar negocierile trebuie să țină cont că reformele necesare integrării vor avea și efecte negative. Am văzut deja în România că o integrare care nu distribuie beneficiile relativ echitabil hrănește naționalismul și iluziile protecționiste. Asta trebuie evitat, acum, în negocierile de aderare cu Moldova și Ucraina”, încheie Veronica Anghel.
Se încarcă comentariile...
