literatura romana - ultimele știri

Un podcast despre titanii criticii și literaturii române, despre biografiile scandaloase din spatele operelor canonice și despre demitizarea destinelor dramatice din cultura noastră.

Prezența textelor scrise de femei în programa pentru Bacalaureat este inexistentă, iar cea în manualele școlare este una încă timidă. Iar pentru a ieși din cercul vicios al canoanelor marilor scriitori este necesar un dialog.

90 de minute de dialog-eveniment cu un cititor de cursă lungă. Despre viață și cărți, cu regretatul profesor Nicolae Manolescu.

Fostul preşedinte Ion Iliescu afirmă că numele profesorului Nicolae Manolescu va trăi "cât va trăi şi literatura română".

Profesor, critic literar, scriitor, omul care a lucrat îndeaproape cu Fănuș Neagu, Marin Sorescu, Eugen Simion, Nicolae Breban și Nicolae Manolescu.

Pe 1 martie, în 1746, Constantin Mavrocordat hotăra eliberarea din șerbie a „rumânilor” fugiți. În aceeași zi, dar în 1810, se năștea compozitorul Frédéric Chopin, în 1837 venea pe lume Ion Creangă, iar în 1872 lua ființă primul parc național din lume, Yellowstone (SUA).

Are aproape 92 de ani, dar nu își arată deloc vârsta. A fost un copil crescut în prima parte a vârstei într-o Germanie nazistă, unde a cunoscut pentru prima dată frica. Apoi, ajunsă în România, copilăria ei a devenit o poveste de aspirații: visa să fie balerină, violonistă, actriță.

Anul editorial 2022 debutează la Polirom cu noi titluri must read – apărute sau în curs de apariţie – în îndrăgitele colecţii dedicate literaturii române contemporane: „Fiction Ltd.”, „Ego. Proză”, „Biografii romanţate”.

Astăzi se împlinesc 3 ani de la moartea poetului Cristian Simionescu (21 iul. 1939 - 13 nov. 2018) ― o voce unică în poezia românească, unul dintre vârfurile generaţiei sale (" '70") şi unul dintre cei mai de seamă poeţi ai literaturii române.

Pornind de la cel mai recent roman al său, „Mă găseşti când vrei“, Lavinia Branişte detaliază ce înseamnă pentru ea literatura şi întregul proces al creaţiei, precum şi ce o motivează. Scriitoarea spune că unele dintre cele mai importante lucruri sun...

Un profesor universitar a strâns în jurul său un nucleu de cercetători cu ajutorul cărora intenţionează să realizeze şi să promoveze internaţional o nouă istorie a literaturii române.

Deşi atipic şi plin de provocări pentru întreaga industrie de carte, 2020 a fost un an prolific pentru Polirom, peste 450 de noi titluri regăsindu-se la final de an aniversar – 25 de ani de existenţă – în portofoliul editurii. „Adevărul” prezintă cel...

„Statele suportă diferit măsurile de risc şi sancţiunile, e un efect de naţionalizare şi autonomizare, într-un fel separatist, împotriva visului european. Văd cum vechile graniţe şi graniţele din interiorul graniţelor reapar ca nişte nervuri, împânzi...

Steinar Lone, traducător de limbă şi literatură română în norvegiană, vorbeşte despre cum a ajuns la facultate în România comunistă, despre primele sale eforturi de promovare a literaturii române în Norvegia şi despre cum a ajuns să traducă operele s...

Ovidiu Şimonca, în „Observator cultural” (revistă cu dese derapaje cumetrial-snobistice) se plângea de faptul că în Uniunea Scriitorilor se întâmplă ceea ce se întâmplă în politică, deoarece morala scriitorilor este asemănătoare cu aceea a politicien...

În urmă cu două luni, Libris anunţa că, în numai două ore de la punerea în vânzare, cel mai recent roman al Irinei Binder, „Străinul de lângă mine“, s-a vândut în peste 1.000 de exemplare. Binder a fost numită de mulţi un fenomen. Alţii au fost de pă...

Săptămâna trecută, la Cluj-Napoca, juriul format din Ştefan Baghiu, François Bréda, Alex Goldiş, Benji Horváth, Szántai János, Ştefan Manasia şi Ovio Olaru a decernat Premiile Nepotu’ lui Thoreau, ediţia a doua, pentru literatură tânără română. Bogda...

Adevărul.ro publică un fragment din „Epoca inocenţei”, roman SF, de Adrian Mihălţianu. Cartea va fi lansată la Bookfest, pe 27 mai, de la ora 14.00.

Când a ales să studieze româna la Universitatea din Amsterdam, Jan Willem Bos a fost considerat nebun. „Dar nu mi-a părut rău niciodată. A fost cea mai mare îmbogăţire a vieţii mele“, mărturiseşte Jan (62 de ani), olandezul care şi-a găsit împlinirea...

Transcriu aici din caietul unui elev de clasa a VII-a: „Arta poetică este un concept cu un caracter normativ specific esteticii ce desemnează un ansamblu de reguli/norme privind «naşterea» sau facerea poeziei ori in general tehnica literaturii”. Aţi ...

60 de oameni ai cărţii, 20 de evenimente, 1.000 de titluri. Ce rămâne din acest rit de trecere obligatoriu şi fastuos, care îi aduce la un loc pe cei care imaginează, fabrică şi vînd cărţi, în cea mai rîvnită vitrină literară europeană, la Paris? Car...

Cred că le datorez copiilor noştri acest post. Interacţionez cu ei aproape zilnic şi ştiu mai bine decât mulţi ce cred ei, ce simt, ce spun. Sunt ultima care să le dea dreptate necondiţionat. Mă irită lenea camuflată sub „sistemul e prost“, lipsa dor...

EMOŢIE O poveste de dragoste care se respectă trebuie să stoarcă lacrimi. Altminteri am suferit şi ne-am bucurat degeaba.Ne-am întors la poveştile de dragoste de odinioară, pentru că pornoşagurile la vrac din literatura de azi nu mai emoţionează pe n...

„Istoria vieţii mele“, de Teodor Vârnav, un boier din Moldova, a fost scrisă în 1845 şi este considerată prima operă autobiografică din literatura română. Teodor Vârnav s-a născut la 1 martie 1801 la Floreşti, în judeţul Galaţi. Amintirile sale, răma...

În anul care s-a încheiat, a devenit tot mai vizibilă susţinerea pe care internetul şi social media o pot oferi literaturii române ce s-a sincronizat deja, în ultimul deceniu, cu direcţiile şi tendinţele din spaţiul cultural european şi global.

Mari poeţi din literatura română au folosit în versurile lor metafora lui Satan, fără ca istoricii sau criticii să blameze versurile respective. Cea mai cunoscută poezie cu versuri ”diavoleşti” este ”Imn la Satan”, scrisă de Alexandru Macedonski.

Luni, 31 august, de Ziua limbii române, Uniunea Scriitorilor din România a decernat, în cadrul unei gale festive desfăşurată în Aula Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, premiile sale pentru creaţia literară din anul trecut.

Citind câteva cercetări mai noi, care analizează încercarea de inventare a unei naţiuni şi a unei literaturi „moldoveneşti”, distincte de cea română, nu te poţi opri să nu exclami: câtă risipă! Ce inutilă cheltuială de timp, de bani, de vieţi omeneşt...

Întrucât adevărul istoric nu e prea greu de aflat, iar raţiunea nu e o făptură extraterestră, obscurantismul are, uneori, metodă. A-l întreţine convine de minune celor ce detestă democraţia şi încearcă s-o ucidă....

Niciodată o Istorie serioasă a literaturii române, nu conjuncturală politic şi chiar mai rău, politicianist electorală, cum se văd atâtea azi, unele cu pretenţii academice, nu va putea ignora şi nici măcar minimaliza sau pune sub semnul întrebării în...

Balada "Mioriţa" a fost culeasă de Alecu Russo, în Munţii Vrancei, la Soveja, la mijlocul secolului XIX şi prelucrată de poetul Vasile Alecsandri.

Ajuns la cea de-a cincea ediţie, Festivalul Internaţional „Primăvara europeană a poeţilor“ a adunat, la Chişinău, câteva nume distinse ale poeziei universale contemporane, traducători, precum şi numeroşi reprezentanţi ai literaturii române, de aici s...

Personaj mitologic, prezentat în basmele româneşti ca fiind un tânăr înalt şi subţire, iar alteori fiind înfăţişat şi ca un şarpe cu aripi sau ca o flacără, zburătorul personifică fiinţa iubită la care nu se ajunge....

Despre pasiunile amoroase ale scriitorilor români, cele care au inspirat şi născut  personaje celebre în literatură, se pot scrie volume întregi. Mihail Sadoveanu a dedicat un volum de poezii tinerei sale iubite, iar o frumoasă evreică a devenit mult...

Asupra cărţilor cu tematică erotică, criticii nu s-au aplecat niciodată cu seriozitate, deşi toată lumea le citea cu nesaţ pe sub masă. În secolul XX, poetul Geo Bogza, cu al său „Jurnal de sex“, şi Mircea Eliade, cu „Maitreyi“, au plătit îndrăzneala...

Este considerat cel mai mare poet român de la Nichita Stănescu încoace. Alţii îl văd lângă Bacovia. Cu toate astea, numai câţiva oameni au auzit de el. A murit în urmă cu exact două decenii, la 36 de ani. Scurta lui viaţă a fost o poezie de la un cap...

Andrei Trifănescu este scriitor la 18 ani. Se pregăteşte de bacalaureat şi admitere, însă cu mulţumirea că şi-a lansat recent la Bucureşti, la Târgul de carte, şi la Constanţa primul său roman, Specimenul.

În istoria literaturii, de-a lungul timpului s-au impus anumite teme, genuri sau stiluri, după care altele, iniţial marginale, le-au luat locul, devenind centrale....

De sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, autoarea Ioana Pârvulescu deschide, începând cu 19.00, seria de lecturi publice „Dacă e marţi, scriitorii îţi citesc!“, de la Librăria Humanitas de la Cişmigiu. Totodată, criticul literar Alex Ştefănescu rea...

Vă mai aduceţi aminte de „Puiul“? Sau de bietul copil care asistă la uciderea de către tată a unei frumoase căprioare? „Weekend Adevărul“ vă propune o dezbatere despre câteva texte pe care copiii din ciclul primar le studiază la şcoală şi despre pote...

În cadrul Festivalului Literaturilor din Europa Centrală şi de Est „Endemity“ de la Poznań, literatura română este pusă la loc de cinste prin promovarea a doi mari scriitori: Ioan Es. Pop şi Max Blecher.

Literatura română s-a aflat în centru atenţiei la Târgul de Carte de la Göteborg, organizat  între 26-29 septembrie. În această perioadă standul României a fost vizitat de aproximativ 22.000 de persoane, iar seminariile organizate de Institutul Cultu...

Cînd eram mic, am auzit, în interiorul unei discuţii aprinse între taică-meu şi cîţiva amici de-ai săi, pe cineva exclamînd cu o silă enormă: „Sîntem, domnilor, o literatură mică, fără un Nobel măcar, unul singur, acolo, de sămînţă...“ Inutil de prec...

Inima poetului a cedat miercuri seara, 26 iunie, la vârsta de 73 de ani, după ce la mijlocul lunii iunie a fost internat într-un spital din Chişinău şi a suferit o intervenţie chirurgicală.

„Scriam însemnările de mai sus şi nu încetam să mă întreb de ce literaturii române îi este atât de străin romanul poliţist. Răspunsul, când îl voi şti.”

Şi nu în orice fel de publicaţie. Zilele trecute am avut bucuria, deschizând revista LIRE (una dintre cele mai importante reviste literare franceze, creată de monsieur Bernard Pivot prin anii '70), să descopăr un dosar dedicat prezenţei româneşti la ...

Aleea cu busturile celor mai de seamă scriitori români, din grădina publică „Ştefan cel Mare", este unul dintre obiectivele cele mai vizitate de către turiştii sosiţi în Chişinău....

Scriitorul Aureliu Busuioc a plecat în veşnicie, lăsând în urmă oameni cu ochii în lacrimi şi sufletele mâhnite. „S-a format un gol în literatura română din Basarabia pe care nu-l va umple nimeni", spun cei care l-au admirat. La 26 octombrie urma să ...

Zilele trecute o delegaţie de specialişti de la Ministerul Educaţiei de la Bucureşti s-a aflat la Chişinău pentru a pregăti noul protocol de colaborare dintre cele două ministere ale Învăţământului. Încă nu plecase bine delegaţia românească şi au înc...

Un important reprezentant al generaţiei ’60 din literatura română, autor al memorabilului roman „Îngerul a strigat“, a încetat ieri din viaţă, în vârstă de 79 de ani. Prozatorul, dramaturgul şi cronicarul sportiv Fănuş Neagu a murit în noaptea de lun...

Vreme de 50 de ani, Ion Cucu a imortalizat chipurile a zeci de scriitori de la noi. Arhiva lui Ion Cucu numără aproape 20.000 de imagini, din care, conform propriei estimări, nici măcar o treime n-au fost publicate până acum....