Ce a declarat premierul Islandei după ce poporul a refuzat să se alăture Uniunii Europene

Premierul Islandei, Kristrún Frostadóttir, le-a cerut cetățenilor să respecte opinia celor care au susținut reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, după ce alegătorii au respins, la limită, această posibilitate în cadrul referendumului.

Islanda a depus pentru prima dată cererea de aderare la UE în 2009. Foto: government.is

Tabăra „Nu” a câștigat referendumul privind redeschiderea negocierilor cu Uniunea Europeană, cu aproximativ 5,6% în fața taberei „Da”. Diferența a fost de puțin sub 13.000 de voturi, din cele peste 225.000 exprimate, notează Euronews. 

Premierul Kristrún Frostadóttir, care și-a exprimat în mod deschis preferința pentru reluarea negocierilor, a făcut apel la unitate după anunțarea rezultatului și a subliniat că opinia celor care au votat pentru apropierea de UE trebuie luată în considerare.

„47% din populație a fost interesată de asta [reluarea negocierilor cu UE]. Cred că este important să intrăm în lunile și săptămânile care vin respectând acest punct de vedere”, a declarat premierul.

Prezența la urne a fost de 82,5%, unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată la un scrutin național din Islanda. Rezultatul a evidențiat însă o diferență clară între alegătorii din capitală și cei din regiunile rurale.

În Reykjavík, alegătorii au susținut majoritar reluarea negocierilor cu UE. În schimb, în celelalte circumscripții, votul „Nu” s-a impus, în special în zonele rurale și de coastă, unde problema pescuitului și a controlului asupra resurselor maritime reprezintă unul dintre principalele argumente împotriva aderării la Uniunea Europeană.

Ministrul islandez de Externe, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, a apreciat că participarea ridicată la referendum reprezintă una dintre principalele concluzii ale scrutinului.

„Pentru mine, ca ministru de externe, a fost incredibil de bine și de plăcut că a existat mult mai multă discuție despre afacerile internaționale în societate decât înainte”, a declarat ea.

Victoria taberei „Nu” înseamnă că relațiile Islandei cu Uniunea Europeană se vor schimba radical. Țara face deja parte din Spațiul Economic European și din spațiul Schengen, iar aceste acorduri vor rămâne în vigoare.

Referendumul nu are, de unul singur, putere juridică, însă guvernul s-a angajat să respecte rezultatul. Frostadóttir a anunțat anterior că, în cazul unui vot negativ, problema aderării la UE va fi scoasă de pe agenda politică pentru restul mandatului său, care se încheie în 2028.

Guvernul a indicat, de asemenea, că o eventuală retragere oficială a cererii de aderare a Islandei la UE ar urma să fie decisă de parlament, nu unilateral de executiv.

Islanda a depus pentru prima dată cererea de aderare la Uniunea Europeană după criza financiară din 2009, când economia țării a fost grav afectată. Negocierile au fost suspendate în 2013, după venirea la putere a unei coaliții eurosceptice.

Guvernul condus de Frostadóttir a readus în acest an tema aderării în centrul dezbaterii, argumentând că schimbările geopolitice și instabilitatea internațională justifică o nouă consultare a populației.