Cât pot ajuta, de fapt, prosumatorii în criza energetică. Președintele APCE: „Avem peste 4.000 MW instalați”

România se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade pentru sistemul energetic din ultimele decenii, după ce Reactorul 1 al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă a fost oprit, iar funcționarea Reactorului 2 depinde de evoluția nivelului Dunării în următoarele zile. În acest context, au devenit extrem de importanți cei peste 250.000 de prosumatori. Aceștia produc deja energie electrică pe acoperișurile propriilor locuințe, iar o parte importantă din aceasta ajunge în Sistemul Energetic Național. Cât înseamnă, în realitate, această contribuție, de ce nu apare în statisticile oficiale și ce ar trebui să facă statul pentru a valorifica mai bine această resursă explică, pentru „Adevărul”, Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România (APCE).

Panouri fotovoltaice. FOTO: Adevărul

Seceta hidrologică a redus drastic debitul Dunării și a afectat funcționarea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, obligând autoritățile să ia măsuri excepționale pentru menținerea echilibrului în rețea. În acest context, premierul interimar Ilie Bolojan a făcut apel nu doar la populație și la marii consumatori să reducă utilizarea energiei în intervalul 20.00-23.00, ci și la prosumatorii care dețin baterii de stocare să injecteze în rețea energia acumulată în timpul zilei, atunci când cererea ajunge la vârf.

„Toți prosumatorii care au capacități de stocare ajută într-o manieră importantă. Cei care au baterii, pentru că pot stoca pe parcursul zilei când avem un exces de producție și pot elibera, dacă îndeplinesc toate condițiile în rețeaua națională, ceea ce stochează în cursul orelor de seară. Deci toți cei care au posibilitatea de a stoca prin baterii au toate datele la dispoziție și au fost avertizați și rugați să folosească această oportunitate și o decizie economică la un moment dat. Cei care au capacitate de stocare au tot interesul să vândă la orele de seară pentru că atunci prețul este mult mai mare decât în cursul zilei”, a declarat premierul interimar.

Două reactoare și jumătate de la Cernavodă

În ultimii ani, discuția despre prosumatori s-a concentrat aproape exclusiv pe numărul instalațiilor finanțate prin programele statului. Mult mai relevantă este însă puterea instalată pe care au ajuns să o dețină acești mici producători de energie. Raportată la cea a unor capacități clasice de producție, dimensiunea fenomenului devine mult mai ușor de înțeles.

„În momentul de față, prosumatorii din România au o putere instalată de peste 4.000 MW. Ca termen de comparație, vorbim de aproximativ două reactoare și jumătate de la Cernavodă. Statisticile arată că aproximativ 60% din această putere produce energie care este injectată în rețea, iar diferența este consumată local. Practic, prosumatorii contribuie deja în mod semnificativ la alimentarea sistemului energetic. Din păcate, aceste cifre nu sunt comunicate public așa cum ar trebui. Ele sunt cunoscute în anumite cercuri tehnice, însă nu sunt prezentate transparent. De exemplu, în graficele publicate de Transelectrica privind producția de energie nu apare contribuția prosumatorilor, ceea ce creează o imagine incompletă asupra producției reale din sistem”, a explicat Dan Pîrșan.

Apel făcut înaintea Guvernului

Apelul Guvernului a venit pe aceeași linie cu recomandările formulate de Asociația Prosumatorilor. Organizația le-a cerut membrilor să își configureze sistemele astfel încât energia stocată să fie livrată în rețea exact în intervalul critic al serii. Potrivit lui Dan Pîrșan, măsura poate contribui la echilibrarea sistemului și este avantajoasă inclusiv pentru prosumatori, în condițiile în care energia injectată în orele de vârf poate fi remunerată la un preț mai ridicat.

„Asociația Prosumatorilor a făcut un apel către membrii săi chiar înainte de solicitarea lansată de premierul Ilie Bolojan. Le-am cerut prosumatorilor să își configureze invertoarele astfel încât, între orele 20:00 și 23:00, să injecteze energie în rețea, când consumul este ridicat și sistemul are nevoie de această energie. Sute de oameni ne-au confirmat că au făcut deja acest lucru”, a explicat Dan Pîrșan.

Inițiativa a scos însă la iveală o problemă despre care s-a vorbit foarte puțin până acum. Deși sunt proprietarii instalațiilor, mulți prosumatori nu pot modifica setările propriilor invertoare, deoarece accesul la acestea a rămas exclusiv la firmele care au montat echipamentele. În practică, acest lucru limitează tocmai flexibilitatea pe care sistemul energetic încearcă să o obțină în perioadele critice.

„Problema este că foarte mulți prosumatori nu au acces la setările propriilor invertoare. Utilizatorul și parola au rămas, în multe cazuri, doar la instalatori, astfel că oamenii nu își pot configura echipamentele fără ajutor. Cei care au avut acces și au dorit să sprijine sistemul au început deja să livreze energie în intervalele de seară”, a subliniat președintele Asociației Prosumatorilor.

De ce energia de seară valorează de câteva ori mai mult

Un alt subiect care a revenit în discuție odată cu presiunea asupra sistemului energetic este modul în care sunt plătiți prosumatorii. În spațiul public persistă ideea că energia livrată în rețea este remunerată la același preț, indiferent de momentul zilei. Dan Pîrșan spune că piața a început deja să funcționeze diferit, iar tarifele dinamice recompensează exact energia livrată atunci când este cea mai căutată.

„Din punct de vedere tehnic, remunerarea diferențiată a energiei livrate în funcție de oră este nu doar posibilă, ci există deja în România. Eu sunt clientul unui furnizor care este și agregator și beneficiază de tarife dinamice la fiecare 15 minute”, a explicat Dan Pîrșan.

Diferențele de preț pot fi considerabile. În orele în care producția fotovoltaică este abundentă, energia se tranzacționează la valori reduse. Seara, când cererea crește și oferta scade, aceeași cantitate de energie poate valora de câteva ori mai mult.

„În funcție de prețul din piață, dimineața pot vinde energia cu aproximativ 1 leu sau 1,3 lei pe kWh, iar în perioadele de vârf de consum, seara, am vândut și cu peste 4 lei pe kWh. Așadar, mecanismul există și funcționează deja. Cei care spun că prosumatorii nu pot fi plătiți mai bine pentru energia livrată în orele de vârf fie nu cunosc piața, fie nu s-au interesat suficient. Există furnizori acreditați care oferă tarife dinamice și permit exact acest lucru. Soluția este deja disponibilă pentru cei care aleg să o folosească”, a subliniat președintele Asociației Prosumatorilor.

Prosumatorii cer 0 TVA și reluarea programelor de finanțare

Actuala criză energetică ar trebui să schimbe și modul în care statul privește dezvoltarea prosumatorilor. Dacă până acum accentul a căzut pe instalarea de panouri fotovoltaice, experiența ultimelor săptămâni arată că sistemele de stocare și producția distribuită pot deveni o componentă importantă a siguranței energetice. În acest context, președintele APCE spune că autoritățile nu trebuie să inventeze noi mecanisme, ci să preia soluții care funcționează deja în alte state europene.

„În ceea ce privește măsurile pe care ar trebui să le ia statul, prima și cea mai importantă este introducerea TVA de 0% pentru sistemele fotovoltaice și baterii. Nu trebuie să inventăm nimic. Trebuie doar să preluăm modelele care funcționează deja în alte state”, a subliniat președintele Asociației Prosumatorilor.

În opinia sa, exemplele din alte țări arată că stimulentele fiscale au accelerat dezvoltarea producției de energie la nivelul gospodăriilor și au redus timpul necesar recuperării investiției. În plus, acolo unde panourile au fost însoțite de sisteme de stocare, beneficiile nu s-au limitat la proprietarii locuințelor, ci s-au resimțit și la nivelul întregului sistem energetic.

„În Germania, de exemplu, TVA-ul este 0 pentru panouri fotovoltaice, baterii și montaj. În Marea Britanie facilitatea a fost extinsă inclusiv la pompele de căldură, iar în Canada există programe prin care statul acordă stimulente de până la 10.000 de dolari canadieni pentru instalarea sistemelor fotovoltaice. Sunt exemple concrete care au dus la creșterea rapidă a numărului de prosumatori”, a explicat Dan Pîrșan.

Pe lista priorităților se află și reluarea programelor Casa Verde Fotovoltaice și Casa Verde Baterii. Potrivit președintelui APCE, dezvoltarea rețelei de prosumatori riscă să încetinească tocmai într-un moment în care autoritățile vorbesc despre necesitatea creșterii capacităților de producție și stocare.

„Pe lângă TVA 0, este esențial ca programele Casa Verde Fotovoltaice și Casa Verde Baterii să fie reluate. Sunt instrumente care stimulează investițiile și cresc capacitatea sistemului energetic de a face față perioadelor cu consum ridicat. Dacă vrem un sistem energetic mai rezilient, acestea sunt măsurile care trebuie adoptate”, a subliniat președintele Asociației Prosumatorilor.