Parteneriatul secret Moscova–Beijing grăbește NASA să ajungă prima pe Lună cu un reactor nuclear

La sfârșitul lunii august, NASA a solicitat contractorilor să se pregătească pentru construirea unui reactor care să reziste la zborul spațial și să funcționeze fără întreținere în apropierea polului sudic al Lunii. Washingtonul se teme că reactorul ruso-chinez ar putea transforma Luna într-o adevărată zonă de excludere, scrie The New York Times.

Viitoarea baza americană pe Luna/FOTO:NASA

SUA și China vor să construiască prima bază lunară, să caute acolo resurse, între care apă înghețată, și să lanseze misiuni mai departe în Sistemul Solar. Ambele state consideră reactorul inima acestor planuri. Panourile solare nu funcționează în timpul nopții lunare, care durează mai mult de două săptămâni pământene. În apropierea polului sud, temperaturile oscilează între 54 și minus 203 de grade Celsius.

Reactorul american Lunar Reactor 1 ar urma să producă 20 kW de energie electrică, cât consumă aproximativ 16 case din SUA. El trebuie să funcționeze cinci ani fără intervenția omului.

Rusia a însărcinat structuri de stat să creeze, până în 2036, reactorul „Selena" pentru stațiile lunare conduse de China. Acesta ar urma să producă până la 10 kW și să poată funcționa autonom zece ani, iar designul său ar prelua parțial pe cel al unui reactor dezvoltat pentru Arctica.

Între timp, Pentagonul pregătește propriile reactoare spațiale pentru orbită și pentru Lună. În decembrie 2028, NASA intenționează să trimită pentru prima dată spre Marte o navă cu propulsie nucleară.

Rusia a plasat pe orbită peste 30 de reactoare, mai ales în anii 1970–1980

Jurnaliștii NYT au studiat specificațiile tehnice, documentele de achiziții și lucrările științifice și au discutat cu reprezentanți ai industriei, oficiali și critici. Din documente reiese că energia nucleară pare singura sarcină-cheie a proiectului lunar pe care Beijingul a delegat-o Moscovei. Rusia a plasat pe orbită peste 30 de reactoare, mai ales în anii 1970–1980. Ea controlează, de asemenea, cele mai mari stocuri de uraniu slab îmbogățit, considerat cel mai sigur combustibil pentru misiunile spațiale.

SUA trebuie să recupereze decalajul. NASA a lansat un reactor în spațiu în 1965, dar l-a oprit după o defecțiune a aparatului. De atunci, țara a cheltuit peste 20 de miliarde de dolari pe programe nucleare spațiale, fără să mai fi desfășurat vreun reactor.

Termenele au fost deja decalate de mai multe ori, iar puțini experți cred că statele se vor încadra în ele. Nimeni nu dispune de un modul de aterizare verificat, capabil să coboare pe un teren accidentat o încărcătură grea și potențial radioactivă. Nici reactoare în condiții de gravitație scăzută n-a instalat încă nimeni.

Ce riscuri există

SUA și Rusia promit să pornească reactoarele doar pe Lună. Combustibilul de uraniu „rece" prezintă un pericol redus chiar dacă ar cădea pe Pământ. Cel mai mare risc apare la lansare. Dacă un reactor ar cădea în ocean, apa ar putea declanșa o reacție în lanț, iar majoritatea rampelor de lansare se află în apropierea unor întinderi de apă. Potrivit Departamentului de Stat al SUA, ceva asemănător s-a produs probabil în 2019, în Marea Albă. Atunci, în timpul ridicării unei rachete de croazieră cu instalație nucleară, a început o reacție nucleară, iar cel puțin cinci angajați au murit. Rusia neagă acest lucru.

O altă amenințare apare în cazul revenirii necontrolate a unui reactor pe Pământ. În 1978, satelitul sovietic „Cosmos-954" a împrăștiat resturi radioactive pe o suprafață de aproximativ 124.000 de kilometri pătrați, în nordul Canadei. După un an de curățare, a fost recuperat doar 0,1% din sursa sa de alimentare.

Potrivit lui R. Scott Kemp, profesor asociat la Massachusetts Institute of Technology, pe Lună accidentele sunt mai probabile. Acolo este dificil de construit o anvelopă de protecție precum cea a reactoarelor terestre, iar din cauza gravitației scăzute resturile se împrăștie departe după o explozie. Atât NASA, cât și instituțiile rusești intenționează să lase pur și simplu reactoarele uzate pe Lună. „În cursă, nimeni nu vrea să-și bată capul cu o problemă complicată, pentru care nimeni nu are o soluție", spune Julien de Troullioud de Lanversin, profesor la Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong.

Pentru SUA, combustibilul reprezintă o problemă aparte

NASA vrea să folosească uraniu slab îmbogățit cu concentrație înaltă (HALEU), dar America nu are suficient. Cea mai mare cantitate de astfel de combustibil o produce Rusia, iar importurile de uraniu rusesc au fost interzise în SUA încă din 2024, din cauza războiului împotriva Ucrainei. Cel puțin un potențial participant la licitația NASA, compania Space Nuclear Power Corporation, dezvoltă un reactor pe uraniu puternic îmbogățit. Un astfel de combustibil poate fi transformat în armă. „Pentru asta nu ai nevoie de nimic în afară de un atelier mecanic și puțin explozibil", a avertizat congresmanul democrat și fizician Bill Foster.

Ce combustibil va folosi alianța ruso-chineză nu se știe. Vechile reactoare spațiale rusești funcționau cu uraniu puternic îmbogățit. „Rosatom" a refuzat să comenteze, invocând caracterul secret al programului.