Râul din SUA care sfidează legile naturii. Explicația surprinzătoare a unui fenomen geologic rar
0Râul Green, care izvorăște din Wyoming și se varsă în râul Colorado, traversează Munții Uinta din Utah într-un mod ce a intrigat geologii timp de decenii. Un nou studiu propune o explicație surprinzătoare pentru această anomalie: munții s-ar fi „scufundat” temporar, permițând apei să-și croiască drum prin ei.
Râul Green ajunge în Parcul Național Canyonlands din Utah după ce străbate direct Munții Uinta, un lanț muntos cu altitudini de până la 4.000 de metri, situat la granița dintre Utah și Colorado. Problema este că munții au aproximativ 50 de milioane de ani, în timp ce râul s-a format cu mult mai târziu, în urmă cu circa 8 milioane de ani, notează Live Science. Din punct de vedere hidrologic, ar fi fost de așteptat ca râul să ocolească acest obstacol masiv, nu să-l taie în două.
Ipoteze vechi, infirmate de date
De-a lungul timpului, mai multe teorii au încercat să explice traseul neobișnuit al râului. Adam Smith, cercetător în modelare numerică la Universitatea din Glasgow și autorul principal al studiului, arată de ce acestea nu au rezistat analizei.
Una dintre ipoteze sugera că un alt râu, Yampa, ar fi săpat inițial un canal spre nord. „Acest lucru ar fi necesitat o forță erozivă uriașă, pe care un râu mic nu o putea genera fără a lăsa urme evidente și în alte lanțuri muntoase”, explică Smith.
O altă teorie susținea că acumularea de sedimente ar fi ridicat temporar nivelul apei, permițând râului să curgă peste munți. Însă dovezile geologice din teren contrazic această idee, sedimentele nefiind suficient de înalte pentru a produce un astfel de efect.
Explicația „picurării litosferice”
Cercetătorii vin acum cu o ipoteză nouă, publicată în Journal of Geophysical Research: Earth Surface. Potrivit acesteia, Munții Uinta s-ar fi scufundat temporar din cauza unui proces geologic numit „picurare litosferică”.
Fenomenul apare atunci când masa mare a munților exercită o presiune intensă asupra bazei scoarței terestre, ducând la formarea unor minerale foarte dense, precum granatul. Acestea ajung să fie mai grele decât mantaua de dedesubt și formează o „picătură” uriașă care se desprinde lent, trăgând scoarța și implicit munții în jos.
„Picurarea a coborât munții atât de mult, încât aceștia au devenit calea cu cea mai mică rezistență pentru apă”, a explicat Adam Smith. Odată ce râul Green a început să curgă peste munții coborâți, a continuat să erodeze roca, săpând Canionul Lodore, cu pereți de până la 700 de metri, vizibil și astăzi.
Dovezi de la mare adâncime
Pentru a-și susține teoria, echipa a folosit tomografia seismică, care permite realizarea unor hărți 3D ale interiorului Pământului. Scanările au identificat o masă distinctă la aproximativ 200 de kilometri sub Munții Uinta, ce seamănă cu o „picătură” litosferică desprinsă.
Calculele indică faptul că această masă s-a separat acum 2–5 milioane de ani. Evenimentul a declanșat ulterior un efect de „ricoșeu”, ridicând munții la altitudinea actuală, dar lăsând râul deja adânc încastrat în canionul format.
Mitchell McMillan, geolog la Institutul de Tehnologie din Georgia, a salutat studiul, subliniind că, indiferent dacă ipoteza va fi confirmată definitiv, „abordarea care leagă indiciile de la suprafață cu procesele din adâncurile mantalei este extrem de valoroasă pentru înțelegerea modului în care se formează relieful”.
Se încarcă comentariile...
