La New York începe cea de a 81-a Adunare Generală a ONU. La ce să ne așteptăm de la cel mai important eveniment al diplomației mondiale

Liderii lumii se reunesc de luni la New York pentru Adunarea Generală a ONU, pregătindu-se pentru revenirea președintelui Donald Trump la tribună pentru al doilea an consecutiv, în timp ce discuțiile se vor concentra asupra conflictelor tot mai ample din Orientul Mijlociu și Ucraina și asupra riscurilor inteligenței artificiale, scrie Reuters.

Adunarea Generală a ONU/FOTO:Profimedia

Aproape 130 de șefi de stat se întâlnesc într-un moment în care ordinea mondială de după cel de-Al Doilea Război Mondial este supusă unor presiuni tot mai mari, iar ONU se luptă să rămână relevantă și să facă față atacurilor lui Trump, care a redus drastic contribuțiile Statelor Unite și a retras țara din zeci de organisme ale ONU.

Secretarul general al ONU, António Guterres, aflat la ultima sa conferință de presă înainte de Adunarea Generală din această săptămână, i-a asigurat pe liderii lumii că celebra scară rulantă a organizației a fost reparată la timp pentru marele eveniment diplomatic al anului. Anul trecut, președintele american Donald Trump a acuzat ONU de sabotaj după ce scara rulantă pe care se afla s-a defectat chiar în timp ce se îndrepta spre sala Adunării Generale. Guterres a declarat că au fost luate măsuri suplimentare pentru a preveni repetarea incidentului.

Dincolo de peripețiile tehnice, Adunarea Generală are o agendă încărcată. Tema aleasă pentru acest an este restabilirea încrederii și gestionarea transformărilor, sub deviza unei „Organizații a Națiunilor Unite care oferă rezultate pentru toți“. Sesiunea din 2026 marchează totodată ultimele luni ale mandatului lui Guterres, într-un context în care îngrijorările legate de dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale planează asupra dezbaterilor. „Dezbaterea Generală“, în cadrul căreia liderii și oficialii se succedă la celebra tribună de piatră a organizației, începe marți.

Întâlniri și negocieri în culise

Prezența masivă de diplomați și șefi de stat transformă Adunarea Generală într-un loc predilect pentru întâlniri bilaterale organizate în marginea evenimentului principal. Potrivit unor oficiali americani citați de CNN, Trump urmează să se întâlnească marți cu lideri din statele Golfului pentru a discuta următoarea etapă a conflictului cu Iranul. Este așteptată și o informare la nivel înalt pentru așa-numitul "Consiliu pentru Pace" al lui Trump, organism menit să supravegheze reconstrucția Fâșiei Gaza, un demers cu atât mai notabil cu cât președintele american a sugerat anterior că acest consiliu ar putea, într-o zi, să preia atribuții ale ONU.

Franța intenționează, la rândul ei, să organizeze o nouă întâlnire pe tema soluției celor două state pentru conflictul israeliano-palestinian, temă pe care Parisul și alte țări occidentale au readus-o în atenție anul trecut, atunci când au anunțat recunoașterea statului palestinian.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că se va întâlni cu Trump la New York, la fel ca anul trecut, întrevedere ce survine după vizitele separate ale trimisului american Steve Witkoff și ale lui Jared Kushner, atât la Kiev, cât și la Moscova, unde s-au întâlnit cu Vladimir Putin. De atunci, Trump a discutat telefonic doar cu liderul de la Kremlin. Ministrul rus de externe, Sergei Lavrov, a anunțat, la rândul său, o întâlnire cu secretarul de stat american Marco Rubio.

Adunarea Generală rămâne și un loc unde se oficializează acorduri majore: Trump urmează să semneze un acord cu Danemarca și Groenlanda prin care SUA ar prelua „controlul permanent“ asupra securității insulei, la doar câteva luni după ce amenințase cu anexarea ei prin forță. Nu este clar, deocamdată, cu ce ar diferi acest acord de prezența militară americană deja existentă acolo.

Cine ia cuvântul

Discursurile susținute de la tribuna Adunării Generale atrag adesea atenția nu doar prin conținut, ci și prin reacțiile din sală. Anul trecut, numeroși delegați au părăsit demonstrativ sala în timp ce vorbea premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Daniel Forti, expert în afaceri ONU la International Crisis Group, a declarat pentru CNN că lista vorbitorilor va da tonul întregii sesiuni, subliniind că, deși peste 130 de șefi de stat sau de guvern sunt așteptați la New York, semnalele transmise de aceștia către ONU sunt departe de a fi unitare.

O întrebare centrală este dacă liderul chinez Xi Jinping își va face o apariție-surpriză la New York, în condițiile în care acesta este programat să efectueze o vizită oficială la Washington chiar în perioada Adunării Generale. Forti a remarcat că ar fi extrem de dificil pentru organizație un asemenea „ecran despărțit“, cu Trump și Xi întâlnindu-se la Washington, în timp ce niciuna dintre cele două mari puteri nu ar fi prezentă la dezbaterile ONU din săptămâna de vârf. Întrebat despre programul lui Xi, Guterres a spus că și-ar dori prezența liderului chinez, dar a precizat că s-a întâlnit deja cu acesta de două ori luna trecută și că nu are îngrijorări legate de angajamentul Beijingului față de o ordine mondială multilaterală, cu ONU în centru.

Printre vorbitorii importanți se numără președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, care va deschide seria discursurilor marți, și Netanyahu, programat joi. Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, își va face debutul la ONU tot joi, la doar câțiva kilometri distanță de închisoarea din Brooklyn unde se află fostul ei șef, Nicolás Maduro și este așteptată să se întâlnească cu Trump înaintea discursului. Președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, este programat să vorbească tot joi, înaintea lui Netanyahu, însă administrația Trump i-a refuzat din nou viza, astfel că discursul său va fi, cel mai probabil, transmis video.

În același timp, administrația americană va permite delegației centrale a Iranului, din care ar urma să facă parte președintele Masoud Pezeshkian, să ajungă la New York, deși va fi supusă unor restricții de deplasare și unor interdicții privind achiziția de bunuri de lux, potrivit sancțiunilor în vigoare. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a precizat că delegația iraniană este mai mică decât cea din anul precedent. Prezența unui lider iranian la New York, în plin conflict militar activ cu Statele Unite, este considerată aproape fără precedent în istoria diplomatică recentă.

Orientul Mijlociu va fi din nou în centrul discuțiilor, în condițiile în care războiul SUA-Israel împotriva Iranului continuă să alimenteze inflația globală și să destabilizeze regiunea. Progresele recente ale militanților Houthi amenință transportul maritim prin strâmtoarea strategică Bab el-Mandeb și ar putea provoca o nouă creștere puternică a prețurilor la energie.

Consiliul de Securitate al ONU, format din 15 membri, ar putea organiza reuniuni la nivel înalt privind Ucraina, inteligența artificială și Orientul Mijlociu, inclusiv discuții cu lideri arabi, au declarat diplomați.

România, reprezentată de Nicușor Dan

Președintele României, alături de partenera sa de viață Mirabela Grădinaru, se află în SUA pentru a 81-a Adunare Generală a ONU. Cei doi vor participa și la cina oferită de președintele american Donald Trump.

Președintele Nicușor Dan a anunțat, duminică după-amiază, că s-a întâlnit cu Antonio Guterres, secretarul general al ONU, la New York. Șeful statului a avut o întrevedere și cu Michael Waltz, ambasadorul SUA la ONU.

„România va rămâne un susținător ferm și de încredere al multilateralismului eficient, al inițiativei de reformă „ONU80” și al Pactului pentru Viitor, contribuind la construirea unei ONU mai puternice, mai bine pregătită să răspundă provocărilor actuale”, a scris Nicușor Dan, pe rețeaua X.

Ultimele apariții

Sesiunea din acest an aduce și câteva despărțiri simbolice: președintele francez Emmanuel Macron își face ultima apariție la Adunarea Generală, la fel ca Guterres. Cursa pentru succesiunea acestuia din urmă, înainte de finalul anului, va fi în centrul atenției multor participanți, a spus Forti, care l-a descris pe Guterres drept ultimul reprezentant al unei generații de lideri "globaliști", al cărui mandat de zece ani s-a axat în special pe finanțarea dezvoltării, schimbările climatice și pregătirea ONU pentru era inteligenței artificiale.

Acest din urmă subiect pare să-i fi ocupat lui Guterres o bună parte din ultima conferință de presă, acesta anunțând că inteligența artificială va fi un subiect major în discuțiile sale cu liderii mondiali. Tot în această săptămână sunt programate mai multe evenimente pe acest subiect, inclusiv o reuniune a Consiliului de Securitate.

Potrivit lui Forti, accentul pus de Guterres pe tehnologie ar fi venit însă în detrimentul rolului tradițional al ONU în promovarea eforturilor de menținere a păcii, secretarul general dovedindu-se, în opinia analistului, deosebit de precaut în acest domeniu.

Un sondaj informal desfășurat vineri în cadrul Consiliului de Securitate cu privire la succesorul lui Guterres arată, potrivit unor surse citate de Reuters, un avans ușor al fostei vicepreședinte a Costa Ricăi, Rebeca Grynspan. Statele Unite nu au susținut încă oficial niciun candidat, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat precizând doar că viitorii candidați trebuie să se angajeze public să sprijine reformele cerute de Washington.

Finanțele organizației

Ediția din 2026 a Adunării Generale găsește ONU într-o poziție financiară mai stabilă decât anul trecut, când organizația se confrunta cu o criză bugetară severă, pe fondul amenințărilor americane de a-i tăia complet finanțarea. Administrația Trump pare să fi revenit parțial asupra scepticismului față de organizație: înaintea Adunării Generale, Washingtonul a virat ONU suma de 827 de milioane de dolari drept cotizație — o fracțiune din cele aproximativ 4 miliarde de dolari pe care Statele Unite le datorează organizației, dar o sumă importantă pentru o instituție aflată, în ianuarie, în pragul unui "colaps financiar iminent".

Cu toate acestea, Adunarea Generală a devenit tot mai des scena unor critici la adresa relevanței ONU. Anul trecut, Trump a pus organizației o întrebare directă despre rostul ei, acuzând-o că nu își valorifică potențialul și că se limitează la declarații ferme, fără urmări concrete.

În pofida acestor critici, Forti insistă că ONU își păstrează importanța, subliniind că, într-un moment în care numărul conflictelor armate din lume este mai mare decât în deceniile anterioare, organizația rămâne singura instituție cu legitimitatea și mandatul legal necesare pentru a reuni toate statele lumii în jurul acelorași probleme.

La mai bine de un an de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, „nu am mai spune că ONU este în cădere liberă, dar am spune că este blocată într-o criză fără sfârșit”, a declarat Richard Gowan, de la International Crisis Group.

„ONU poate că nu mai este la terapie intensivă, așa cum era anul trecut, dar pare să fie captivă într-un centru de traumă pentru viitorul previzibil”, a spus Gowan.

SUA au evitat să-și piardă dreptul de vot în Adunarea Generală după ce au plătit săptămâna aceasta 725 de milioane de dolari reprezentând contribuții la bugetul ordinar, însă încă datorează organizației peste un miliard de dolari și continuă să ceară reduceri de cheltuieli și reforme.