Momentul în care mascații au spart poarta vilei lui Călin Georgescu. Noi imagini publicate de DIICOT și Poliție

DIICOT a făcut publice noi imagini de la perchezițiile efectuate la locuința lui Călin Georgescu. Filmarea surprinde momentul în care mascații sparg poarta vilei și pătrund în locuință pentru efectuarea perchezițiilor.

La percheziții participă Călin Georgescu și soția acestuia, Cristela Georgescu. 

Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 este vizat de procurorii DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Călin Georgescu, ridicat de DICOT Foto: Adevărul

DIICOT efectuează luni, 21 septembrie, cinci percheziții în București și în localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Călin Georgescu a fost oprit în trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde procurorii au făcut percheziții.

Potrivit informațiilor obținute de „Adevărul”, ancheta vizează un mecanism prin care unui om de afaceri din Buzău i s-ar fi promis o finanțare internațională de aproximativ 6 milioane de euro, în schimbul unei garanții de circa 1,1 milioane de euro. Banii ar fi fost transferați, însă finanțarea promisă nu s-ar fi materializat.

Cazul are la bază plângerea formulată de omul de afaceri Răzvan Liviu Leu, administrator al Real Concrete Land SRL. Acesta i-ar fi acuzat pe Călin Georgescu și Ionel Rusen că l-ar fi prejudiciat cu aproximativ un milion de euro în cadrul unei afaceri legate de obținerea unei linii de credit.

Potrivit surselor „Adevărul”, Răzvan Leu ar fi intrat în contact cu Călin Georgescu, care i l-ar fi prezentat pe Ionel Rusen drept un om de afaceri serios, cu relațiile necesare pentru obținerea unei finanțări externe.

Rusen l-ar fi introdus ulterior pe Massimiliano Arena, cetățean italian care ar fi prezentat posibilitatea obținerii unei linii de credit de aproximativ 6 milioane de euro. Potrivit informațiilor din dosar, finanțarea ar fi fost legată inclusiv de un proiect care implica tranzacții cu aur.

Pentru accesarea banilor ar fi fost solicitată o garanție de aproximativ 1,1 milioane de euro.

Potrivit DIICOT, în septembrie 2021, trei persoane – doi cetățeni români, de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian, de 56 de ani – ar fi constituit un grup infracțional organizat. Procurorii susțin că gruparea ar fi acționat în principal în România, dar și în Marea Britanie, pentru obținerea unor foloase patrimoniale injuste.

Traseul celor 1,1 milioane de euro

Documentele analizate în cadrul anchetei descriu un circuit financiar care pornește de la discuțiile privind finanțarea și ajunge la un cont bancar din Elveția.

Potrivit informațiilor prezentate de „Adevărul”, traseul indicat în dosar este: Călin Georgescu-Ionel Rusen-Massimiliano Arena –Wealth Bank/EIBT Trust – promisiunea unei linii de credit de aproximativ 6 milioane de euro – solicitarea unei garanții de 1,1 milioane de euro – transferul banilor de către Real Concrete Land – ajungerea sumei într-un cont al MIGOM Bank Ltd deschis la InCore Bank AG, în Elveția – neacordarea creditului și solicitarea ulterioară a restituirii banilor.

Sursele „Adevărul” susțin că documentele bancare indică în mod repetat MIGOM Bank Ltd drept titular al contului deschis la InCore Bank AG în legătură cu plata garanției.

După ce finanțarea nu s-ar fi materializat, Călin Georgescu i-ar fi transmis lui Răzvan Leu că banii vor fi restituiți. Potrivit reclamantului, fostul candidat i-ar fi trimis inclusiv documente prezentate drept ordine de plată, însă acestea nu ar fi avut acoperire, iar suma nu i-ar fi fost restituită.

Potrivit procurorilor, membrii grupării s-ar fi prezentat drept prosperi oameni de afaceri și administratori ai unor societăți străine care ar fi dispus de sume importante pe care să le împrumute unor persoane interesate să își dezvolte afacerile în România.

În realitate, susțin anchetatorii, scopul ar fi fost obținerea garanțiilor bănești depuse de victime pentru accesarea creditelor.

DIICOT susține că, începând din septembrie 2021, suspecții ar fi organizat întâlniri în București și județul Argeș, iar ulterior în Marea Britanie. În cadrul acestora, o persoană vătămată ar fi fost indusă în eroare cu privire la posibilitatea obținerii unei finanțări de 6 milioane de euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituție bancară.

Victima ar fi fost determinată să transfere peste 1 milion de euro drept garanție.

Ulterior, sub pretextul că finanțarea poate fi majorată la 15 milioane de euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare, aceasta ar mai fi transferat 100.000 de euro.

Potrivit DIICOT, prejudiciul total este de peste 1,1 milioane de euro.

Thomas Schätti și MIGOM Bank

În documentele analizate în cadrul anchetei apare și Thomas Schätti, cetățean elvețian, prezentat de sursele „Adevărul” drept manager de restructurare implicat în companii aflate în dificultate financiară.

Sursele citate de „Adevărul” susțin că Schätti ar fi fost asociat cu mai multe structuri de afaceri controversate și că ar fi ocupat funcții de conducere în cadrul MIGOM Bank.

În cazul MIGOM Bank, documentele corporative îl indică pe Schätti printre persoanele care au ocupat funcții de conducere în cadrul instituției. Potrivit informațiilor transmise, autoritatea financiară din Dominica a dispus în 2024 încetarea activității băncii și îndepărtarea lui Schätti din conducere.

Sursele „Adevărul” menționează în acest context mai multe persoane din lumea afacerilor, printre care Mirko Kovats, Andrei Kochetkov, Martin Schlaff și Stoyan Staykov.

Mirko Kovats este prezentat drept om de afaceri austriac, de origine croată, și fost șef al A-TEC Industries, conglomerat care a intrat în insolvență în 2010. Potrivit surselor citate, Schätti ar fi fost consilier pentru companiile aflate în dificultate.

Andrei Kochetkov este prezentat drept om de afaceri rus care s-ar fi mutat în Austria la începutul anilor 2000 și și-ar fi construit acolo un grup important de afaceri folosind capital provenit din fosta Uniune Sovietică.

Potrivit informațiilor transmise de „Adevărul”, Kochetkov ar fi fost absolvent al Academiei KGB din Moscova și ar fi fost implicat anterior în controverse privind sectorul transporturilor din Ucraina, prin intermediul companiilor SKAT și ETRANSA. În Ucraina, acesta ar fi avut legături de afaceri cu fostul ministru al Infrastructurii și candidat la președinție Heorhiy Kirpa, care a murit în perioada Revoluției Portocalii.

Potrivit acelorași informații, membri ai familiei lui Kirpa ar fi susținut că acesta a fost asasinat de agenți ruși. Această afirmație este o acuzație prezentată de sursele citate și nu reprezintă o concluzie stabilită în cadrul acestui dosar.

Relația dintre Kochetkov și Schätti

Potrivit informațiilor transmise, Andrei Kochetkov ar fi lucrat cu Thomas Schätti în mai multe companii și l-ar fi numit în repetate rânduri în poziții executive.

Sursele îl descriu pe Schätti drept un manager dispus să lucreze în medii de afaceri controversate și menționează acuzații privind spălarea de bani și practici comerciale dubioase. Acestea sunt afirmații atribuite surselor și nu constatări definitive ale unei instanțe în dosarul anchetat acum de DIICOT.

Printre entitățile menționate în informațiile analizate se află și B52 Holding AG, devenită ulterior Assetera, descrisă ca o structură elvețiană de crypto banking similară cu MIGOM. În conducerea acestei structuri este menționată și românca Alexandra-Cristina Hanganu, în poziția de Head of Risk Management.

Dimensiunea internațională a dosarului este reflectată și de demersurile procurorilor. Potrivit informațiilor transmise, anchetatorii au solicitat probe din Marea Britanie, Italia și Elveția, țări în care apar entități sau operațiuni relevante pentru circuitul financiar verificat.

Oficial, DIICOT precizează că gruparea s-ar fi constituit în septembrie 2021 și ar fi acționat în România și Marea Britanie.

Sursele „Adevărul” îi indică în centrul anchetei pe Călin Georgescu, Ionel Rusen și Massimiliano Arena. Potrivit acelorași surse, Călin Georgescu ar fi fost descris de anchetatori drept presupusul coordonator al grupării.

DIICOT nu a nominalizat însă persoanele vizate în comunicatul oficial. Instituția precizează că sunt cercetați doi cetățeni români și un cetățean italian și că liderul grupării ar fi un cetățean român în vârstă de 64 de ani.