De ce încearcă SUA să-l desprindă pe Zelenski de liderii europeni
0Potrivit mai multor oficiali ucraineni care au vorbit pentru publicația americană „Axios“, Washingtonul încearcă, în aceste săptămâni, să-l izoleze pe președintele Volodimir Zelenski de principalii săi parteneri europeni.
Rațiunea e simplă și cinică: fără sprijinul și prudența obișnuită a capitaleleor europene, Zelenski ar putea fi mai ușor de presat să accepte concesii într-un eventual acord de pace.
Sursele ucrainene spun tranșant că liderul de la Kiev nu poate lua „decizii atât de dramatice” fără să-și consulte aliații de pe continent. Iar aici e punctul de ruptură: administrația Trump împinge spre acțiune rapidă, chiar accelerată, în timp ce europenii – obișnuiți să lucreze cu termene lungi și multă ezitare strategică – cer prudență și răbdare.
Casa Albă vede în europeni „principala frână”
În acest context, nu e surprinzător că unii oficiali ai Casei Albe văd tocmai în europeni „principala frână” a procesului de negociere.
Tensiunile s-au amplificat după întâlnirea de luni de la Londra, unde Zelenski s-a văzut cu mai mulți lideri europeni. La Washington, reuniunea a fost interpretată drept o manevră de câștigat timp în fața planului de pace propus de echipa lui Donald Trump – o manevră care, în ochii americanilor, nu ar fi produs niciun rezultat tangibil.
La Londra, cancelarul german Friedrich Merz a spus însă răspicat că privește „cu scepticism” unele elemente venite dinspre Washington și a cerut să nu existe nicio îndoială cu privire la soliditatea sprijinului european pentru Ucraina. Un mesaj clar pentru ambele maluri ale Atlanticului.
Un diplomat european implicat în discuții remarcă și zona cea mai neclară a ecuației: nimeni nu știe încă ce rol concret sunt dispuse Statele Unite să joace în garantarea unei eventuale păci și, la fel de important, ce așteptări reale au americanii de la partenerii lor europeni.
Anxietate în rândul aliaților
În timp ce administrația americană transmite asigurări către un oficial britanic aflat în vizită la Washington, aliații occidentali admit, în privat, că se străduiesc să evite ca Ucraina să fie împinsă spre un acord considerat de mulți favorabil Kremlinului.
Administrația Trump a încercat luni să liniștească unul dintre cei mai importanți parteneri europeni, afirmând că Statele Unite rămân „angajate pentru o pace durabilă” în Ucraina. Declarațiile vin însă pe fondul îngrijorărilor exprimate, cu discreție, de diplomați occidentali care recunosc că încearcă să prevină o înțelegere grăbită, ce ar putea dezavantaja Kievul.
Aflată la Washington în prima sa vizită oficială ca ministru de externe al Regatului Unit, Yvette Cooper s-a întâlnit cu secretarul de stat american Marco Rubio. Acesta a subliniat continuitatea coordonării dintre Washington și Londra în privința conflictului.
„Secretarul de Stat și ministrul britanic de externe și-au reafirmat angajamentul pentru o cooperare susținută în vederea obținerii unei păci durabile între Rusia și Ucraina”, a declarat purtătorul adjunct de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott.
Un fost oficial american de rang înalt, specializat în dosarul ucrainean, a interpretat însă nuanțat limbajul diplomației. „Este limbajul pe care îl folosești când știi că un angajament urmează să fie pus la încercare. Cuvântul-cheie nu era «pace», ci «durabilă»”, a spus acesta, sub protecția anonimatului.
Dincolo de discursurile atent calibrate, diplomați europeni exprimă îngrijorări profunde față de presiunea în creștere exercitată de președintele Trump pentru un acord rapid – un element dominant al primului său an în noul mandat. Temerea centrală: un impuls diplomatic înainte ca Ucraina să își poată recâștiga avantajul pe teren, scrie Kyiv Post.
„Avem nevoie ca SUA să fie implicate pe deplin, fără echivoc, în această luptă pentru supraviețuirea Ucrainei”, a indicat un diplomat occidental.
Asigurările lui Rubio vin la scurt timp după o serie de declarații critice la adresa Europei formulate de administrație, simultan cu publicarea unei noi Strategii Naționale de Securitate, care pune accent pe „cultivarea rezistenței” în Europa și semnalează o diminuare a priorității acordate continentului.
Promisiunea celor „100 de zile”
Donald Trump a afirmat inițial că va pune capăt războiului în prima zi de mandat, promisiune pe care ulterior a extins-o la 100 de zile. Termenul a fost depășit de mult.
Echipa sa încearcă să reconcilieze cererile Moscovei cu refuzul Kievului de a ceda teritorii, ceea ce a determinat Europa să elaboreze un plan alternativ. Acesta urmează să fie transmis Washingtonului după un summit de urgență la Downing Street nr. 10.
„Ucrainenii nu vor fi constrânși să renunțe la propriul teritoriu doar pentru a respecta un termen politic stabilit în America”, a declarat un oficial european implicat în redactarea propunerii.
Urgentarea demersurilor a fost vizibilă luni, când președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz. Zelenski a subliniat că Ucraina nu poate rezista fără sprijin european și american. Merz a avertizat, la rândul său, că „destinul acestei țări este destinul Europei”.
Avertismentul lui Cooper privind „un nou front” al războiului Rusiei
Discuțiile diplomatice privind viitorul teritoriilor ucrainene au loc în contextul apariției unui nou domeniu de confruntare. În discursul pe care îl va susține după vizita la Washington, Cooper urmează să avertizeze asupra unui „nou front” al războiului Rusiei: atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare alimentate de inteligența artificială, care vizează democrațiile occidentale.
„În întreaga Europă asistăm la o escaladare a amenințărilor hibride – de la cele fizice la cele cibernetice – menite să slăbească infrastructuri critice, să submineze interesele noastre și să interfereze în procesele democratice”, va spune Cooper, potrivit unor fragmente obținute de presă.
Oficiali britanici avertizează că anul trecut Regatul Unit a fost ținta unor atacuri cibernetice în valoare de 7,8 milioane de lire sterline, multe atribuite Rusiei, Chinei, Coreei de Nord și altor actori ostili. Țintele au inclus NHS, organizații media și companii importante, cu consecințe economice și sociale semnificative.
„Rușii nu vor doar Ucraina. Vor să slăbească voința Occidentului – pixel cu pixel, postare cu postare, minciună cu minciună”, a spus un oficial occidental în domeniul cibernetic, într-un briefing acordat presei.
Cooper va plasa această amenințare într-un context istoric, marcând centenarul Tratatelor de la Locarno. „În urmă cu o sută de ani, actorii ostili se bazau pe documente falsificate sau pe povești plantate cu grijă. Astăzi, tehnologia reduce barierele de intrare, permițând mai multor actori să intervină în alegeri și să erodeze alianțele occidentale.”
Alerte pe Capitol Hill
La Washington, parlamentari americani își exprimă îngrijorarea față de planul de pace al lui Trump, temându-se că acesta validează agresiunea Rusiei.
La Institutul Carnegie pentru Pace Internațională, senatorul democrat Chris Van Hollen a criticat abordarea administrației, pe care a descris-o ca fiind periculos de favorabilă Moscovei.
„Când Donald Trump prezintă un plan vizibil avantajos pentru Rusia, apoi încearcă să negocieze o soluție care subminează poziția Ucrainei, dacă ești Vladimir Putin, probabil gândești: «Îmi place primul plan»”, a spus senatorul.
Acesta a adăugat că președintele a ezitat să aplice sancțiunile existente și a blocat acțiuni legislative menite să întărească presiunea asupra Moscovei, în ciuda sprijinului a peste 85 de senatori pentru noi măsuri. Mesajul de pe Capitol Hill este clar: administrația se distanțează de propria formațiune politică.
„Dacă Washingtonul se abate de la curs, Europa va trebui să mențină linia. Dar Europa singură nu poate descuraja Rusia dacă SUA fac un pas înapoi”, a avertizat un oficial occidental.
Diplomații afirmă că zilele următoare vor fi decisive, întrucât Kievul trimite la Washington contraoferta susținută de statele europene.
Pe măsură ce primul an al celui de-al doilea mandat al administrației Trump se apropie de final, întrebarea devine dacă Statele Unite pot gestiona ambițiile președintelui fără a submina alianța care a contribuit la securitatea Europei timp de decenii.
Pentru alianța transatlantică, urmează un test al solidității promisiunilor făcute.
Se încarcă comentariile...
