Analiză Ce soluții mai au americanii pentru a-i face pe ruși și ucraineni să oprească măcelul. Următorii pași, explicați pe înțelesul oricui

Războiul din Ucraina este departe de a se încheia, iar negocierile preliminare nu au dat rezultate. Politologul Dorin Popescu consideră că americanii, care și-au asumat rolul de mediatori, au încă argumente, dar totul va depinde de calitatea diplomației de la Washington.

Zelenski, Trump și Putin vor decide dacă și când va fi pace în Ucraina. FOTO: AFP

Negocierile de pace între Rusia și Ucraina evoluează extrem de lent, iar mulți s-au grăbit să le declare inutile și să susțină că nu vor duce la niciun rezultat. Politologul Dorin Popescu, președinte al think tank-ului Black Sea House, este printre experții care afișează un optimism moderat și consideră că cele două părți încă pot ajunge la un acord, deși fiecare se situează pe poziții maximaliste.

Cu toate acestea, politologul nu exclude scenariul în care americanii reușesc să convingă cele două combatante să urmeze calea diplomației. Dorin Popescu consideră că în lipsa unor vești bune despre pace, există totuși și un aspect pozitiv. Statele Unite ale Americii nu fac presiuni uriașe asupra Ucrainei și acceptă încă să medieze.

Partea bună este că SUA nu presează Ucraina

„Evaluări de etapă privind evoluția negocierilor de pace în Ucraina, după consultările de la Moscova. După cum prognozam ieri, negocierile privind identificarea unei soluții politico-diplomatice pentru războiul împotriva Ucrainei continuă și după discuțiile de la Moscova. Atât timp cât mediatorul (SUA) nu va efectua presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta termenii ultimativi ai Federației Ruse, continuarea negocierilor reprezintă o veste bună”, este părerea lui Dorin Popescu.

Dacă pe front Rusia stă mai bine și se află într-o ofensivă căreia ucrainenii reușesc tot mai greu să i se opună, din punct de vedere moral și al dreptului internațional Ucraina este îndreptățită să țină capul sus și să nu accepte anumite compromisuri.

„Pacea va rezulta, cum am spus-o dintotdeauna, ca intersecție a unor compromisuri reciproce ale părților direct implicate în conflict. Ucraina are dreptul inalienabil de a decide în final asupra propriilor compromisuri”, mai spune expertul.

Așa cum remarcă Dorin Popescu, încă nu este clar care sunt documentele pe care mediatorul american le-a înaintat părții ruse și care au fost discutate detaliat de către reprezentanții SUA și ai Federației Ruse, la Kremlin.

Cum îi pot convinge americanii pe ruși și ucraineni să facă pace

Pe de altă parte, aici intervine rolul Statelor Unite ale Americii, care și-au asumat să medieze acest conflict. Americanii au câteva argumente, dincolo de presiunile pe care le-ar putea face asupra ambelor tabere. De altfel, Dorin Popescu consideră că americanii vor reuși în misiunea autoasumată cu condiția să meargă exclusiv pe o diplomație curată, fără să recurgă la presiuni, pentru a ajunge la o intersecție admisibilă de cedări și compromisuri chiar și acolo unde compromisul reciproc pare imposibil. Mingea este în acest moment în terenul administrației Trump, la Washington.

„Iurii Ușakov menționează patru documente suplimentare planului inițial, în 28 de puncte, elaborat/convenit de SUA și F. Rusă ca punct de plecare pentru actualele discuții, consultări și negocieri. Cel mai probabil, documentele respective suplimentare reprezintă propunerile de îmbunătățire a planului inițial, formulate de Ucraina și de partenerii ei europeni la Geneva și Miami. Este evident că principalele puncte fierbinți ale unui acord politico-diplomatic sunt problemele teritoriale (linia frontului vs cedări ale teritoriului neocupat al regiunii Donețk, posibile recunoașteri de jure sau de facto ale unor teritorii ucrainene etc) și garanțiile de securitate privind Ucraina (care includ/implică sub-teme privind aderarea Ucrainei la NATO, efectivele Forțelor Armate ucrainene, eventuale prezențe militare la sol, în Ucraina, ale partenerilor europeni interesați etc). Este evident că în aceste două domenii există, deocamdată, linii roșii ale ambelor părți, între care este greu să construiești o intersecție admisibilă pentru ambele părți. Aici este rolul mediatorului, aici este funcția creativă a diplomației – să articuleze, să construiască, să obțină, fără presiuni, fără șantaje, fără ultimatumuri, o intersecție admisibilă de cedări și compromisuri chiar și acolo – mai bine zis “mai ales acolo” – unde compromisul reciproc pare imposibil”, evidențiază Popescu.

Rușii au venit deja cu contrapropuneri la planul americano-ucrainean prezentat recent de delegația Washingtonului la Moscova.

„Există deci, deja, contrapropuneri rusești la propunerile de pace înaintate de SUA după discutarea și up-gradarea acestora cu Ucraina și țările europene, contrapropuneri pe care emisarii americani le vor transmite președintelui SUA”, punctează expertul, care explică și următorii pași.

Următorii pași

„Următorul pas va fi cel al președintelui Donald Trump, care va „muta” după ce va primi raportul emisarilor săi la Moscova. Cel mai probabil, președintele american va dori să discute din nou cu omologul său ucrainean pe tema contrapropunerilor rusești. Atâta timp cât asupra Ucrainei nu se vor exercita presiuni ultimative, atâta timp cât Ucraina va fi liberă să decidă asupra naturii propriilor compromisuri, continuarea dialogului privind pacea în Ucraina este o veste bună”, mai spune expertul.

Dacă există loc de speranță și de un optimism moderat, nu este mai puțin adevărat că există și contraargumente serioase ce pot determina Ucraina și Rusia să refuze pacea. Dorin Popescu îi numește „factori perturbatori majori” și explică de ce Rusia este cea de care depinde în mare măsură ce se va întâmpla pe viitor.

„Este cert că sunt factori perturbatori majori aici, precum disponibilitatea redusă a Moscovei de a face compromisuri, posibile prioritizări ale intereselor rusești în defavoarea celor ucrainene la nivelul actului de mediere, iluzia Moscovei că își poate atinge anumite obiective pe cale militară și nu diplomatică, având în vedere avansul tactic al armatei sale pe cele trei direcții principale de înaintare actuale etc. Este evident totodată că UE și țările europene în sens larg vor fi alături de Ucraina și vor fi consultate de către președintele Zelenski cu privire la reacțiile și angajamentele de sprijin ale acestora față de contrapropunerile părții ruse. Nu știm încă dacă actualul traseu de negociere merge spre blocaj sau nu. Cert este că negocierile continuă, iar Kievul și partenerii săi europeni sunt deciși să coopereze puternic pentru a elimina orice risc privind posibile sugestii sau măsuri de acceptare prin forță a unor termeni și condiții ce pot rămâne inacceptabili pentru Kiev”, subliniază Popescu.

Până când se va ajunge la o pace sau măcar la un armistițiu care să pună capăt măcelului și să salveze vieți în ambele tabere, singura veste bună este că negocierile continuă. În schimb, este imposibil de anticipat când, dacă și în ce context se va ajunge la o înțelegere și cu ce preț.

„Negocierile continuă, aceasta este vestea bună. Este posibil și ca termenii, condițiile, contrapropunerile părții ruse formulate aseară la discuțiile cu emisarii americani, să fie pur și simplu inacceptabile pentru Ucraina și pentru țările europene, al căror acord este esențial pentru orice propuneri majore privind viitoarea arhitectură de securitate în Europa și viitorul format de garanții pentru Ucraina. Vom ști asta destul de curând. Orice prognoză privind finalul sau succesul actualei etape de mediere a păcii este hazardată”, încheie Dorin Popescu.