Ce se întâmplă atunci când ne spălăm prea des. Cum a ajuns excesul de curățenie să ne saboteze sistemul imunitar
0A face mai mereu curat „lună” nu este neapărat un obicei sănătos, spun o serie de studii. Inclusiv igiena personală excesivă poate duce la diferite probleme de sănătate. Subiectul este dezbătut în lumea științifică cu potențiale efecte asupra sistemului imunitar.
Igiena precară a spațiilor de locuit dar și cea individuală au reprezentat o problemă de sănătate publică secole de-a rândul. Se presupune că igiena precară a fost una dintre principalele cauze ale izbucnirii epidemiilor și pandemiilor mortale care au afectat omenirea de-a lungul istoriei. În secolul XXI, sunt specialiști și studii care indică faptul că omenirea a trecut la extrema cealaltă. Adică acordă o atenție excesivă, chiar compulsivă, igienei personale, dar și a mediului înconjurător. Oamenii, mai ales în zonele urbanizate și cu un grad ridicat de civilizație, cheltuiesc sume importante de bani, alocă un timp sporit, curățeniei casei și propriului corp.
Sunt numeroase produse de curățenie, dezinfectanți puternici, produse biocide dar și o avanlanșă de cosmetice care să ne mențină cât mai curați și cu un miros cât mai plăcut. La români, o casă „lună”, parfumată și fără pic de praf reprezintă un semn clar de familie de gospodari, de civilizație și sănătate. Evident, un mediu curat, un corp bine îngrijit, alungă numeroase boli.
Cu toate acestea anumite studii indică faptul că excesul de curățenie poate avea efectul contrar, mai ales asupra copiilor. În special poate duce la deficiențe legate de sistemul imunitar. Nu mai vorbim de faptul că atunci când ne spălăm corpul prea des riscăm deasemenea tot felul de probleme de sănătate. În momentul de față, în lumea științifică, subiectul este dezbătut, activând controverse și numeroase păreri pro și contra.
„Ipoteza igienei” sau atunci când prea multă curățenie strică
Mai ales odată cu pandemia de COVID-19 ideea de igienizare constantă a casei a devenit un obicei tot mai pregnant în societate. S-a ajuns inclusiv la obsesii legate de gradul de curățenie și de uciderea completă a germenilor. Tot mai multe produse de curățenie apărute pe piață promit să elimine 99,9% dintre germeni, acoperind această nevoie de curățenie compulsivă a populației. Microbii sunt foarte dăunători pentru sănătatea umană, este evident, iar curățenia nu este un lucru rău.
Excesul, în schimb, poate fi dăunător, mai ales că nu anumiți germeni ne pot ajuta sistemul imunitar, în copilărie, să se adapteze la microbiom și să facă cu succes față alergiilor și diferitelor afecțiuni de-a lungul vieții. A fi prea curat în casă spun unii oamenii de știință ar putea contribui la apariția astmului și a diferitelor tipuri de alergii. Și asta pentru că, trăind într-un mediu domestic excesiv de curat, aproape steril, organismul nostru nu mai este obișnuit să se confrunte cu bacteriile și microorganismele din jur și își pierde treptat imunitatea naturală. Tocmai de aceea, în ultimii aproximativ 15 ani, a reapărut interesul pentru o teorie mai veche legată de igienă: „ipoteza igienei”. Formulată în 1989 de epidemiologul britanic David Strachan, această teorie datează de la sfârșitul anilor ’80.
Acesta a fost primul care a sugerat că expunerea la infecții în timpul copilăriei ar oferi o bună apărare împotriva alergiilor mai târziu în viață.
O alergie este, de fapt, o abatere de la normal a sistemului nostru imunitar, percepând o substanță inofensivă ca pe un atac major. Cu alte cuvinte dacă totul este prea curat și o expunere aproape inexistentă la bacterii, poate duce la o slăbire a sistemului imunitar în fața alergiilor și a diferitelor boli. „Ipoteza igienei” a fost formulată pentru prima dată în 1989 de către un epidemiolog, Dr. Strachan, care a raportat o relație inversă între mărimea familiei și dezvoltarea tulburărilor atopice și a propus că o incidență mai mică a infecțiilor în copilăria timpurie, transmise prin contact neigienic cu frații mai mari sau dobândite prenatal, ar putea fi o cauză a creșterii bolilor alergice. Ulterior, pe măsură ce conceptul a fost explorat în continuare de către specialiștii în alergologie și imunologie, acesta a evoluat către noțiunea mai largă că scăderea expunerii microbiene este un factor cauzal major în creșterea incidenței atopiei în ultimii ani. A fost examinată o gamă largă de factori care ar fi putut duce la o expunere microbiană alterată, cum ar fi apa și alimentele curate, salubritatea, antibioticele și vaccinurile, practicile de naștere, precum și factori incidentali, cum ar fi mutarea de la viața la fermă la cea urbană”, arată un grup de specialiști britanici în lucrarea „Too clean, or not too clean: the Hygiene Hypothesis and home hygiene” pentru PubMed Central.
Alți specialiști, precum epidemiologul Graham Rook de la University College Londra, spun că este esențial ca omul să aibă contact cu mediul înconjurător și tot ce presupune acesta. „Este esențial să transmitem mai departe microbiota maternă – organisme simbiotice inofensive din intestin, piele și în alte părți – și avem nevoie de contact cu biodiversitatea microbiană din mediu”, spune Graham Rook pentru BBC. Același expert arată că expunerea noastră la microbi buni în primii ani de viață poate fi un beneficiu enorm pentru sănătate.
De exemplu, expunerea timpurie la microbi din intestinul nostru activează unele celule imunitare în așa fel încât, pe măsură ce îmbătrânim, acestea nu reacționează excesiv la microorganisme. Rook îi numește pe acești microbi „vechii noștri prieteni”. Și ne lipsește prietenia lor, deoarece curățenia extremă înseamnă că adesea nu intrăm în contact cu microbii în același mod în care o făceau strămoșii noștri.
Departe de natură, cu un sistem imunitar tot mai inadaptat
O problemă majoră identificată de unii specialiști este faptul că schimbarea stilului de viață din lumea contemporană ne-a îndepărtat total de microbiomul natural, iar sistemul nostru imunitar nu mai știe cum să reacționeze corect atunci când întâlnește diferite microorganisme. Ba chiar poate reacționa exagerat, dubios, inclusiv la germeni total inofensivi sau chiar la bacteriile bune. Specialiștii atrag însă atenția că asta nu înseamnă că oamenii ar trebuie să renunțe la practicile bune de igiena. Igiena este bună, dar nu în exces.
Mai mult decât atât, omul prin traiul urban, s-a îndepărtat tot mai mult de lumea naturală, populată cu microorganisme. Mai ales după pandemie și în era tehnologiei, oamenii ies tot mai puțin din casă, sau atunci când o fac folosesc mașina personală. În plus, unii nici măcar la magazine, cofetării sau restaurante nu mai ajung pe fondul răspândirii serviciilor de livrare la domiciliu.
„Începe să se dezvolte un consens în jurul ideii că schimbările fundamentale ale stilului de viață au dus la o expunere scăzută la anumite specii microbiene sau de altă natură, cum ar fi helminții, care sunt importanți pentru dezvoltarea mecanismelor imunoreglatoare. Deși această analiză concluzionează că relația ipotezei cu practicile de igienă nu este dovedită, ea oferă un sprijin puternic inițiativelor care vizează îmbunătățirea practicilor de igienă. Cu toate acestea, ar fi util dacă ipoteza ar fi redenumită, de exemplu, ca ipoteza „expunerii microbiene” sau ipoteza „privării microbiene”, așa cum a propus, de exemplu, Bjorksten. Evitarea termenului „igienă” ar ajuta la concentrarea atenției asupra determinării impactului real al microbilor asupra bolilor atopice, reducând în același timp riscurile de descurajare a unor practici bune de igienă”, precizează SF Bloomfield , R Stanwell-Smith , RWR Crevel , J Pickup în „Too clean, or not too clean: the Hygiene Hypothesis and home hygiene”.
Iar ca exemple în studii au fost luate cazurile popoarelor care trăiesc în țări în curs de dezvoltare, într-un contact mai mare cu mediul înconjurător. De exemplu, țările în care copiii încă se mai joacă afară cu cei de vârsta lor, fără abuz de tehnologie și însingurare în fața dispozitivelor.
„Această idee provine din observațiile conform cărora unele țări în curs de dezvoltare, unde copiii ar putea fi expuși la mai mulți agenți patogeni, tind să aibă rate mai mici de apariție a anumitor boli, cum ar fi alergiile și astmul”, precizează medicul James Fernandez pentru publicația clinicii din Cleveland, Statele Unite. Deasemenea biologul Dorothy Matthews, la Russell Sage College din Troy, New York, precizează că în aceste condiții corpul nostru„ poate reacționa exagerat la microbii benefici, deoarece sistemul nostru imunitar a uitat cum să trăiască cu ei.
Controverse și precauții
Sunt și specialiști care spun că aceste constatări sunt corecte din punct de vedere biologic, dar că nu există suficiente dovezi științifice care să probeze o legătură clară între igiena domestică contemporană, mult mai sporită, și intensificarea alergiilor sau apariția unor afecțiuni precum astmul. Cel puțin nu la adulți. „Pentru adulți, în această perioadă și având în vedere măsurile de igienă pe care le luăm, nu cred că există un risc clinic prea mare pentru sistemul nostru imunitar”, precizează Jame Fernandez. „Teoretic, are sens, dar nu există prea multe dovezi științifice solide în spatele ei”, adaugă medicul.
În schimb, majoritatea specialiștilor sunt de acord că distanțarea tot mai mare a omului contemporan de mediul natural poate duce la probleme de adaptare a sistemului imunitar la microorganisme.
Prea curat, prea spălat, prea puțin sănătos
Dacă în privința obsesiei pentru curățenia casei din lumea contemporană există păreri pro și contra în privința igienei personale exagerate există aproape un consens științific. Adică dacă exagerăm cu spălatul și igienizatul propriului corp, riscăm să facem mai mult rău decât bine. Și asta fiindcă corpul nostru este dotat deja cu mecanisme de curățare, cu o microfloră microbiană benefică dar și cu alte microorganisme care ne ajută atât pe interior cât și la exterior. „Spălarea obsesivă, în general, perturbă flora normală care te menține sănătos prin concurența cu organismele dăunătoare”, precizează Mary Ruebush, microbiolog și instructor la Școala de Educație Profesională Becker, pentru BBC. Același specialist spune că un mediu aproape steril este o adevărat privare senzorială pentru creier cu riscuri de sănătate.
„Funcționarea sistemului imunitar într-un mediu steril este ca o privare senzorială pentru creier. În cele din urmă, acesta o ia razna, de unde și creșterea numărului de alergii și autoimunitate asociate cu persoanele care încearcă prea mult să evite orice expunere la totul din mediul lor”, spune Ruebush pentru aceeași publicație.
Cu alte cuvinte un duș lung în fiecare zi nu este recomandat deoarece elimină „bacteriile bune” de pe pielea noastră. Și excesul de produse cosmetice poate ucide aceste bacterii bune. Dar, spun experții, ar trebui să ne spălăm zilnic în zona organelor genitale și oriunde transpirăm mult. De asemenea, tot zilnic, trebuie schimbată lenjeria intimă.
Se încarcă comentariile...
