Alegerile de la jumătatea mandatului din 2026, o provocare fără precedent pentru sondaje: roboți, AI și respondenți falși

Sondajele de opinie sunt din nou puse sub semnul întrebării, iar unii comentatori le anunță deja dispariția. Michael Dimock, președintele Pew Research Center, susține însă că sondajele nu s-au înrăutățit. Un amestec de factori a creat, potrivit lui, dificultăți fără precedent atât pentru cei care fac sondaje, cât și pentru publicul care încearcă să le înțeleagă.

Devine tot mai greu de estimat cine va ieși la vot. Foto: Profimedia

Probleme vechi, mereu înțelese greșit

Sondajele sunt potrivite pentru a măsura convingerile și atitudinile față de diverse subiecte și pot surprinde destul de exact preferințele alegătorilor pentru candidați. Prezicerea celor care vor merge efectiv la vot rămâne însă un exercițiu imperfect. Motivul principal este că oamenii se pricep prost să-și prevadă propriul comportament și tind să spună ce își doresc să facă, nu ce vor face în realitate.

Dificultatea crește la alegerile de la jumătatea mandatului și la primare. Aceste scrutine au adesea o prezență mai scăzută la vot, dinamici locale și alegători mai puțin informați. Cu toate acestea, mulți dintre cei care citesc sondajele se așteaptă la o precizie pe care acestea nu o pot oferi, iar ciclul dezamăgirilor se repetă.

Probleme acumulate în ultimul deceniu

Domeniul sondajelor a cunoscut o expansiune puternică, odată cu apariția sondajelor opt-in, ieftine, la care participanții se înscriu singuri. În același timp, costurile sondajelor de calitate au crescut rapid, așa că se fac mai puține astfel de sondaje în raport cu cele mai ieftine. Este mai greu de știut în ce instituții de sondare poți avea încredere, iar unele state și localități nu au date de încredere.

Unele companii care folosesc metoda opt-in au rezultate bune. Este posibil ca tehnicile lor de modelare să se fi îmbunătățit sau ca ele să facă estimări bine fundamentate. Nu se poate ști asta cu certitudine, pentru că metodologia lor este adesea opacă.

Încrederea în sondajele opt-in este însă tot mai des pusă la îndoială. Mai multe studii recente au arătat că respondenți falși se strecoară în aceste anchete. Fie că sunt „ferme de boți“ bazate pe inteligență artificială, fie persoane care vor să câștige bani, respondenții falși sunt tot mai sofisticați și mai greu de eliminat. Fenomenul afectează în special estimările privind adulții hispanici și tinerii, ale căror preferințe și prezență la vot ar putea fi decisive pe 3 noiembrie.

Între timp, devine tot mai greu de estimat cine va ieși la vot. Regulile privind votul (când, unde și cum se votează) se schimbă în timp și diferă de la o jurisdicție la alta. În plus, campaniile folosesc microtargetarea, care poate mișca anumite segmente ale electoratului în moduri pe care sondajele generale nu le pot surprinde.

Trei factori noi în 2026

Michael Dimock identifică trei elemente noi, imprevizibile, în acest an.

1. Primul este numărul tot mai mare de „sondaje sintetice“. Acestea pretind să măsoare opinia publică, dar nu intervievează oameni. Ele folosesc inteligența artificială pentru a modela ce ar răspunde oamenii. Cercetările autorilor privind sondajele sintetice arată că ele nu sunt înlocuitori fiabili pentru opinia publică. Separat, circulă și sondaje complet inventate, fără ca acest lucru să fie menționat.

2. Al doilea factor este incertitudinea privind modul în care se votează. Votul prin corespondență, schimbarea legilor electorale în unele state și chiar temerile legate de intimidarea alegătorilor pot influența prezența la vot în moduri greu de modelat. Redistribuirea pe scară largă a circumscripțiilor în timpul ciclului electoral a încurcat percepția alegătorilor despre cine se află pe buletinele lor de vot. Iar în 2026 sunt în cursă mai puțini candidați aflați deja în funcție decât la orice alegeri generale de după 1992.

3. Al treilea factor este legat de inteligența artificială și de centrele de date. Temele au intrat puternic în dezbaterea publică, dar nu s-au polarizat încă pe criterii de partid. Din acest motiv, influența lor asupra alegerilor depinde mai mult de condițiile locale, cum ar fi centrele de date existente sau planificate în apropiere, și de ce spun candidații pe această temă.

Pe scurt, prezicerea celor care vor vota a fost mereu dificilă la alegerile cu prezență mai redusă. Treaba a devenit tot mai grea în timp, iar în 2026 mai multe necunoscute se adună și creează o „furtună perfectă“ pentru confuzie. Oricare dintre acești factori poate produce surprize imposibil de anticipat, chiar și pentru sondajele de cea mai bună calitate.

Cum poți citi sondajele

Michael Dimock oferă câteva sfaturi pentru a înțelege valul de sondaje din acest ciclu electoral.

Primul este să nu pui prea mult preț pe un singur sondaj atunci când te gândești la rezultatul alegerilor și să te ferești de rezultatele care se abat de la restul.

În al doilea rând, merită să pui câteva întrebări despre sondajele pe care le iei în calcul:

-Cine a realizat sondajul?

-Are organizația o reputație bună și rezultate bune în trecut?

-Are un interes în disputa electorală?

-Există garanția că sondajul chestionează oameni reali? Dacă da, care anume?

-Face organizația publice, cu ușurință, informații despre întrebări și metodologie?

Transparența nu înseamnă calitate, dar lipsa ei este un semnal de alarmă.

În al treilea rând, sondajele ar trebui folosite pentru ceea ce fac cel mai bine: ele arată starea de spirit a țării, temele care preocupă publicul și ce divide și ce unește oamenii. Pe scurt, ce vor însemna probabil alegerile. Președintele Pew Research Center avertizează că nu trebuie să ne așteptăm de la ele la lucruri pe care nu le pot face, mai ales în acest an.

În sfârșit, un sondaj prost nu ar trebui să ducă la pierderea încrederii în sondaje în general. Sondajele riguroase rămân cea mai bună cale de a înțelege ce gândește și ce crede publicul, chiar dacă nu prezic întotdeauna corect rezultatul primarelor și al alegerilor de la jumătatea mandatului. Fără vocea publicului din sondaje, rămân doar politicienii care pretind că vorbesc în numele nostru, susține președintele Pew Research Center.