Ucraina are un avantaj major în fața Rusiei. De aceea, Moscova vorbește tot mai mult despre atacuri asupra Europei
Loviturile asupra Ucrainei nu produc rezultatul dorit de Kremlin, în parte din cauza unei asimetrii geopolitice care îi permite Kievului să se bazeze pe sprijinul din afara granițelor sale.

Rusia se confruntă cu o asimetrie fundamentală în încercarea de a forța Ucraina să capituleze prin intensificarea atacurilor aeriene asupra centrelor comerciale, centralelor electrice, porturilor și altor obiective de infrastructură.
Ucraina beneficiază însă de acces la un sistem de sprijin dincolo de propriile granițe, atât pentru menținerea economiei, cât și pentru logistica militară, relatează The Wall Street Journal.
În același timp, atacurile ucrainene asupra economiei militarizate a Rusiei afectează direct capacitatea Moscovei de a continua războiul. Potrivit publicației, această situație reduce într-o anumită măsură avantajul Rusiei în materie de putere de foc.
Oficiali occidentali spun că această asimetrie contribuie și la extinderea campaniei ruse de sabotaj, atacuri informatice și alte operațiuni de război hibrid, menite să intimideze liderii europeni și populația.
Avertismentul transmis Moscovei
Potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal, una dintre principalele teme abordate de directorul CIA, John Ratcliffe, în timpul recentei sale vizite la Moscova a fost avertizarea Rusiei să nu extindă conflictul asupra statelor europene membre NATO.
De mai bine de trei ani, țările europene sprijină economia și efortul militar al Ucrainei. Rusia, în schimb, trebuie să își finanțeze în mare parte singură războiul, în timp ce economia sa este afectată atât de atacurile ucrainene, cât și de sancțiunile occidentale.
Cei mai apropiați doi aliați ai Moscovei, Iranul și Coreea de Nord, se confruntă la rândul lor cu dificultăți economice. China, între timp, profită de poziția vulnerabilă a Rusiei pentru a negocia prețuri mai mici la petrol și gaze și se confruntă ea însăși cu probleme economice.
„Ei văd că Ucraina poate supraviețui și continua să lupte pentru că are acces la resurse externe și la solidaritate externă, iar exact acest lucru vor să îl blocheze sau să îl submineze”, a declarat eurodeputatul german Serghei Lagodinski.
Rusia, tot mai vulnerabilă la atacurile ucrainene
O mare parte din teritoriul Rusiei, până în centrul Siberiei, se află acum în raza de acțiune a dronelor ucrainene. Atacurile celor două țări asupra obiectivelor de pe teritoriul celeilalte continuă aproape în fiecare noapte.
Un exemplu al diferenței dintre consecințele acestor atacuri este criza combustibilului cu care se confruntă Rusia. Dronele ucrainene au avariat, potrivit estimărilor, peste o treime din capacitatea de rafinare a țării.
În Ucraina, în schimb, benzinăriile continuă să funcționeze în mare parte datorită importurilor de combustibili din Europa, chiar dacă rafinăriile ucrainene au fost distruse încă din 2022.
Forțele ucrainene folosesc, de asemenea, centre logistice din țări precum Polonia, Germania și România. Companiile ucrainene din industria de apărare și-au extins între timp liniile de producție în mai multe țări europene.
Cu excepția Belarusului și Coreei de Nord, niciunul dintre vecinii Rusiei, inclusiv aliații săi oficiali din Asia Centrală, nu îi oferă deschis sprijin militar pentru războiul din Ucraina. Chiar și Belarusul pare să evite, în ultima perioadă, acțiuni care ar putea atrage noi sancțiuni occidentale sau un răspuns militar din partea Ucrainei.
De ce Moscova vorbește despre Europa
Din perspectiva Kremlinului, această situație reprezintă o problemă strategică majoră: Rusia consideră că statele NATO afectează economia și capacitățile sale militare folosind Ucraina ca intermediar, în timp ce costurile directe pentru Occident sunt relativ reduse.
„Există o asimetrie în ceea ce privește capacitatea Rusiei de a provoca daune Occidentului și de a-l obliga să suporte costurile sprijinului acordat Ucrainei”, a declarat Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie Rusia-Eurasia.
Potrivit acestuia, Ucraina a reușit să ducă „războiul pe teritoriul inamicului” și beneficiază de un sprijin considerabil pentru aceste operațiuni dincolo de linia frontului.
Rusia nu dispune însă de un echivalent al Ucrainei – un aliat capabil să lovească țările NATO și să suporte, la rândul său, eventualele represalii.
Iranul și rebelii houthi din Yemen reprezintă cele mai apropiate exemple, dar prioritățile lor sunt concentrate asupra Orientului Mijlociu și coincid doar parțial cu interesele Moscovei.
Atacurile rusești au distrus 12 milioane de cărți în Ucraina, chiar înainte de începerea școlii. „Este ca și cum ne-am pierde inimile”În aceste condiții, războiul hibrid rămâne unul dintre principalele instrumente prin care Rusia poate încerca să influențeze opinia publică și deciziile politice europene.
În Rusia câștigă teren ideea unor atacuri în Europa
Hanna Notte, directoare pentru Eurasia în cadrul James Martin Center for Nonproliferation Studies, spune că în cercurile de la Kremlin devine tot mai populară ideea că Rusia trebuie să lovească obiective militare și logistice din țările europene pentru a câștiga războiul.
Potrivit acesteia, vocile care susțin o asemenea strategie devin tot mai puternice, iar întrebarea este cât de departe ar fi dispusă Moscova să meargă.
Unii oficiali avertizează că următorul pas în escaladare ar putea fi un atac limitat, desfășurat o singură dată, asupra unuia sau a două obiective logistice din Europa implicate în sprijinirea Ucrainei.
Un astfel de atac ar putea implica drone sau rachete. Comentatori ai televiziunilor ruse cer de luni de zile ca Moscova să recurgă la asemenea acțiuni.
Riscul este însă ca o asemenea operațiune să aibă efectul opus celui urmărit de Kremlin și să consolideze sprijinul european pentru Ucraina, într-un moment în care partidele favorabile Moscovei încearcă să își mărească influența înaintea unor alegeri importante din Franța, Germania și Italia.
Războiul hibrid poate avea efect invers
În Germania, intensificarea presupuselor operațiuni hibride rusești pare deja să fi avut efecte contrare celor urmărite de Moscova.
„Pentru germani devine din ce în ce mai evident că Rusia reprezintă o amenințare și pentru ei, iar acest lucru consolidează hotărârea politică a Germaniei”, a declarat parlamentarul german Norbert Röttgen.
În același timp, Ucraina și aliații săi occidentali dispun de instrumente care ar putea permite intensificarea presiunii asupra Rusiei în cazul unei escaladări.
Statele Unite ar putea, de exemplu, să consolideze capacitatea Ucrainei de a lovi baterii rusești de rachete balistice, inclusiv prin facilitarea utilizării rețelei de sateliți Starlink pentru ghidarea dronelor pe teritoriul Rusiei.
Kievul s-a abținut până acum de la atacarea aeroporturilor rusești, în ciuda faptului că aviația civilă ucraineană nu mai operează zboruri din 2022.
Miza depășește Ucraina
Aleksander Daniliuk, șeful Centrului pentru Reforme în Domeniul Apărării și fost militar și ofițer de informații, consideră că Rusia ar putea încerca să extindă conflictul.
„Într-un fel sau altul, rușii vor extinde războiul, deoarece în strategia lor generală Ucraina este un obstacol, nu premiul. Obiectivul lor este o influență mai mare asupra Europei și dincolo de ea”, afirmă el.
Ucraina testează patru noi interceptoare, în timp ce Rusia îi inundă cerul cu drone mai rapidePotrivit lui Daniliuk, faptul că NATO nu a reușit să descurajeze agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ridică acum o întrebare mai amplă: dacă Alianța va putea împiedica o eventuală agresiune directă împotriva unuia dintre membrii săi.
În opinia sa, intensificarea atacurilor asupra orașelor ucrainene transmite Europei un mesaj clar: rezistența în fața Moscovei ar avea un cost atât de mare încât ar fi mai bine ca statele europene să accepte condițiile Kremlinului.
Un parlamentar rus cere folosirea armelor nucleare împotriva Ucrainei
Un parlamentar rus de rang înalt a cerut public ca Moscova să recurgă la arme nucleare tactice împotriva Ucrainei pentru a forța Kievul să capituleze, afirmând că Rusia nu ar trebui să ezite în privința depășirii pragului nuclear.
Declarațiile vin pe fondul unor noi avertismente privind posibilitatea escaladării războiului de către Rusia. Nu există însă indicii că președintele Vladimir Putin ar fi ordonat pregătirea unui atac nuclear.
Aleksei Juravliov, deputat în Duma de Stat și lider al partidului naționalist Rodina, a susținut că Rusia ar trebui să folosească arme nucleare tactice dacă situația o impune.
El a respins ideea unei dezbateri privind oportunitatea utilizării acestora.
„Rusia trebuie să lovească astfel încât inamicul să înțeleagă că trebuie să capituleze”, a declarat Juravliov într-un mesaj video publicat duminică pe Telegram.
„Nici măcar nu ar trebui să existe o asemenea discuție. Dacă este necesar, suntem obligați să folosim arme nucleare tactice. Dacă va fi nevoie să lovim, vom lovi. Iar acest lucru nu este negociabil”, a spus el.




















































