Putin „se teme că va fi spânzurat" pentru eșecul din Ucraina și plănuiește să escaladeze războiul, susține o sursă apropiată Kremlinului

Vladimir Putin se teme că ar putea fi „spânzurat" dacă nu reușește să câștige războiul din Ucraina și plănuiește să escaladeze conflictul, susține o sursă din anturajul Kremlinului, pe fondul unor avertismente tot mai dure din partea Moscovei la adresa Marii Britanii.

Președintele rus, Vladimir Putin/FOTO:EPA/EFE

Surse apropiate Kremlinului susțin că Putin a ales calea escaladării, temându-se de o reacție ostilă a opiniei publice ruse dacă ar încheia conflictul fără să poată revendica o victorie.

Într-un discurs ținut pe 22 august, Putin a acuzat Ucraina că a deschis „o cutie a Pandorei" și a amenințat cu un „efect de bumerang asupra celor mai sensibile sectoare ale economiei" ucrainene. Mai devreme în aceeași zi, vorbind în fața partidului de guvernământ Rusia Unită, el a respins ideea că războiul s-ar apropia de sfârșit: „Operațiunea militară specială continuă. Vom merge doar înainte", a spus liderul de la Kremlin.

Declarațiile vin în contextul în care rușii obișnuiți resimt tot mai puternic povara războiului, confruntându-se cu atacuri constante cu drone ucrainene, restricții la internet și o economie tot mai șubredă.

Nemulțumirea este și mai mare în rândul elitelor ruse

Potrivit publicației The Economist, nemulțumirea este și mai mare în rândul elitelor ruse, o sursă declarând că acestea sunt tot mai frustrate de numărul de ani pe care conflictul i-a „înghițit".

Putin ar crede că s-ar putea confrunta cu riscuri serioase dacă încheie războiul fără să fi atins măcar obiectivul minim pe care și l-a propus: cucerirea integrală a regiunii Donbas.

„Mă vor spânzura", ar fi spus chiar el, potrivit unei surse citate de The Economist.

Escaladarea ar putea fi legată și de percepția lui Putin privind slăbiciunea Statelor Unite, potrivit unui apropiat de lungă durată al liderului de la Kremlin.

Afirmația vine în contextul unor relatări contradictorii despre vizita directorului CIA, John Ratcliffe, în Rusia, săptămâna trecută. O variantă susține că acesta ar fi mers să îl avertizeze pe Putin să nu atace țări membre NATO, o alta că i-ar fi prezentat o evaluare sumbră a perspectivelor Rusiei, încercând să îl convingă pe liderul de la Kremlin să negocieze.

Sfatul de a nu ataca s-ar fi bazat pe informații ale serviciilor americane, potrivit cărora Rusia ar fi pregătită să acționeze, după ce campania sa de pe front din Ucraina a stagnat din nou.

După vizită, Kremlinul a lăsat de înțeles că nu caută pacea cu Occidentul, avertizând că „este prea devreme să spunem dacă criza profundă din relațiile ruso-americane poate fi depășită", pentru ca apoi să se laude că „Ucraina pierde clar războiul".

Rusia se pregătește pentru atacuri de amploare asupra infrastructurii energetice ucrainene

Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică că se pregătește pentru atacuri de amploare asupra infrastructurii energetice ucrainene, ca răspuns la loviturile Kievului. „Forțele ruse au început pregătirile pentru atacuri masive asupra unor obiective din sectorul energetic al Ucrainei, ca reacție la atacurile continue ale regimului de la Kiev asupra infrastructurii civile și asupra complexului petrolier și energetic rusesc", se arată într-un mesaj pe Telegram.

Iarna trecută, Moscova a lovit în mod repetat centralele electrice ucrainene, devastând sectorul energetic al țării și lăsând milioane de oameni fără curent și în frig, pe timp de temperaturi sub zero grade.

De câteva luni, ambele tabere și-au intensificat loviturile cu rază lungă, vizând infrastructură precum depozite, unități economice, instalații petroliere și portuare, dar și nave, ceea ce a dus la creșterea numărului de victime civile.

În același timp, NATO trece printr-un moment deosebit de tensionat, dronele rusești testând în mod repetat apărarea țărilor de la granița estică a alianței. Dar amenințările vizează tot mai mult și alte state europene.

Chiar săptămâna trecută, Rusia a amenințat că va viza fabrici britanice, ca răspuns „semi-militar" la sprijinul Marii Britanii pentru Ucraina.

Între timp, evaluările serviciilor de informații occidentale au devenit tot mai alarmante, oficiali americani exprimându-și temerea că Moscova ar putea încerca să ocupe teritoriu NATO în decurs de câteva săptămâni. Scenariile posibile variază de la un atac cibernetic major, la ocuparea unor teritorii de către grupări înarmate, până la o incursiune de-a lungul flancului estic al alianței.

Moscova este deja acuzată că duce un „război hibrid" pe tot continentul, prin sabotaj, atacuri cibernetice, drone, dezinformare și intimidare — tactici menite să provoace perturbări, rămânând în același timp sub pragul care ar declanșa un răspuns militar.

Șefa spionajului britanic, Anne Keast-Butler, a avertizat că Regatul Unit și aliații săi se află acum într-un „spațiu între pace și război", activitatea rusă întinzându-se „de la fundul mării până în spațiul cibernetic".

Document scurs de la Sberbank: opt scenarii pentru finalul războiului din Ucraina. De la escaladare nucleară la pace negociată

Un document atribuit băncii ruse Sberbank, scurs de hackeri, trece în revistă opt scenarii posibile pentru încheierea războiului din Ucraina: de la o victorie militară decisivă a Rusiei, cotată la doar 7%, până la o „înțelegere Trump” considerată cea mai probabilă variantă, cu 32% șanse.

Gruparea de hackeri Black Mirror a publicat capturi de ecran ale unei presupuse „note analitice” a băncii ruse Sberbank, în care sunt enumerate opt scenarii posibile pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina. Documentul este datat aprilie 2026, deci ar fi fost redactat înainte de intensificarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor și infrastructurii logistice rusești. Potrivit hackerilor, materialul ar proveni din corespondența președintelui consiliului director al Sberbank, German Gref, cu un interlocutor neidentificat. Autenticitatea capturilor de ecran nu a fost confirmată, iar identitatea autorului notei rămâne necunoscută. Reprezentanții băncii nu au comentat, deocamdată, presupusa scurgere de informații. Publicația independentă rusă Meduza prezintă principalele scenarii menționate în document.

Actualizare: O sursă din piața financiară a declarat pentru Meduza că nu a văzut originalul „notei”, dar a sugerat că textul ar fi putut fi generat de un chatbot bazat pe inteligență artificială. Această ipoteză este susținută și de o verificare a versiunii în limba engleză a documentului, realizată cu ajutorul platformei specializate Pangram, care arată că 83% din text ar fi fost generat de AI.

1. Avantaj militar decisiv al Rusiei - probabilitate: 7%

Acest scenariu presupune controlul total asupra celor patru regiuni pe care Moscova le-a anexat unilateral — autoproclamatele „republici populare” Donețk și Lugansk, precum și regiunile Zaporojie și Herson. Este menționată și regiunea Harkov, descrisă drept un „simbol politic”. Cucerirea Kievului nu este luată în calcul, dar Rusia ar trebui să forțeze Ucraina la negocieri „dintr-o poziție de dominație militară absolută”.

Documentul precizează că acest scenariu este imposibil fără un al doilea val de mobilizare, de 300.000–500.000 de oameni. În prezent, Rusia își poate compensa pierderile lunare, estimate la 20.000–25.000 de militari, prin recrutarea de contractați, însă acest lucru nu este suficient pentru formarea unor noi grupări ofensive. În plus, ar trebui rezolvată problema apărării antiaeriene în adâncimea teritoriului, întrucât atacurile ucrainene asupra instalațiilor petroliere și militare — inclusiv cu rachete „Flamingo” de producție ucraineană — ar putea face costul unei ofensive „inacceptabil” pentru Rusia.

Analiștii mai subliniază necesitatea creșterii semnificative a sprijinului aviatic și a introducerii unor roiuri de drone autonome, coordonate prin inteligență artificială, atrăgând atenția că, datorită tehnologiei occidentale, Ucraina ar putea implementa astfel de sisteme mai rapid.

Un alt aspect important: analiștii Sberbank estimează rata reală de aprobare a lui Vladimir Putin la 55–65%. O nouă mobilizare ar putea reduce acest procent cu încă 10–15 puncte, iar singurul factor care ar putea compensa scăderea ar fi o ofensivă cu succes garantat.

2. „Epuizarea Occidentului” - pace în condițiile Rusiei - probabilitate: 12%

Ucraina pierde sprijinul politic, și implicit financiar, al aliaților occidentali. Scenariul ar putea deveni realitate dacă se produc simultan trei factori: sprijinul pentru Ucraina în Statele Unite scade sub 30%, Europa se confruntă cu o criză energetică în iarna următoare, iar în interiorul Ucrainei apare o criză politică.

În acest caz, Rusia ar putea obține ridicarea parțială a sancțiunilor și garanții privind neaderarea Ucrainei la NATO. Analiștii consideră că fiecare dintre acești factori este plauzibil separat, dar este puțin probabil ca toți trei să apară simultan.

Conflictul ar fi înghețat fără un acord juridic formal. Ucraina ar putea, totuși, adera la Uniunea Europeană — analiștii citează drept precedent Ciprul, care nu controlează întregul teritoriu al insulei: partea de nord se află sub control turc și nu este recunoscută internațional, dar Republica Cipru este membră UE.

Un alt aspect important: potrivit estimărilor Sberbank din aprilie 2026, economia rusă ar putea rezista încă 12–18 luni în parametrii actuali. Analiștii notează că timpul lucrează în favoarea Rusiei, întrucât fiecare lună care trece slăbește coaliția occidentală.

3. „Înțelegerea Trump” - conflict înghețat, cu ridicarea parțială a sancțiunilor — probabilitate: 32%

Similar scenariului anterior, dar considerat de Sberbank mai probabil. Conflictul este înghețat, cel mai probabil fără un tratat de pace formal, Ucraina nu aderă la NATO, iar o parte din sancțiuni este ridicată. Statele Unite acceptă controlul rusesc asupra celor patru regiuni, deși recunosc oficial în continuare granițele din 1991. Uniunea Europeană nu recunoaște noile granițe.

Probabilitatea ridicată a acestui scenariu este explicată prin dorința lui Donald Trump de a încheia o înțelegere înainte de alegerile parțiale din SUA din noiembrie 2026, motiv pentru care ar exercita presiuni asupra ambelor părți: amenințând Rusia cu ridicarea tuturor restricțiilor privind înarmarea Ucrainei și amenințând Ucraina cu încetarea totală a sprijinului. O înțelegere reușită i-ar permite lui Trump să candideze pentru Premiul Nobel pentru Pace.

Problema constă în faptul că niciuna dintre părți nu are încredere în garanțiile pe termen lung oferite de Trump. În plus, orice schimbare de administrație în SUA ar putea redeschide conflictul. Pentru o înțelegere durabilă ar fi necesar un format multilateral, pe care însă Trump îl evită, iar statele europene s-ar opune unui asemenea acord.

Un alt aspect important: pentru Rusia, acest scenariu nu ar însemna nici victorie, nici înfrângere. Documentul sugerează că Kremlinul ar putea prezenta înțelegerea drept o „retragere forțată a NATO”, ceea ce i-ar crește popularitatea lui Putin — însă un război neterminat ar putea alimenta și nemulțumirea opoziției.

4. „Înghețare de tip coreean” - fără acord formal - probabilitate: 22%

Acest scenariu ar putea apărea dacă niciuna dintre părți nu reușește un progres decisiv. Conflictul se stinge treptat, fără un acord formal, linia frontului se stabilizează, iar intensitatea luptelor scade. Războiul dronelor continuă.

Potrivit analiștilor, acest lucru este posibil dacă Trump își pierde interesul pentru Ucraina și își mută atenția spre altă țară sau spre politica internă. Uniunea Europeană ar prelua atunci cea mai mare parte a sprijinului pentru Ucraina și ar accelera procesul de aderare al țării.

Pentru Rusia, asta ar însemna nu doar o „normalizare a războiului”, ci și un respiro economic. Sberbank notează că riscurile pentru actuala putere nu sunt foarte mari: rating-ul scăzut al partidului „Rusia Unită” (31%) arată oboseală față de război, dar analiștii nu văd în asta un potențial revoluționar.

Un alt aspect important: ambele părți ar putea folosi pauza pentru reînarmare masivă în următorii 3–5 ani. Următoarea etapă a conflictului ar fi, din punct de vedere tehnologic, un cu totul alt tip de război.

5. Război prelungit (încă 2–3 ani) - probabilitate: 15%

Conflictul continuă fără înghețare sau progrese decisive, la nivelurile actuale de pierderi rusești și de avansare pe front. Acest scenariu ar însemna eșecul total al diplomației.

În Ucraina s-ar produce o catastrofă umanitară și un colaps demografic. Rusia ar fi nevoită să lupte „la limita capacităților economiei”, deși analiștii nu se așteaptă la proteste ample în prima fază. În țară ar continua scăderea natalității și exodul specialiștilor calificați, iar sprijinul real pentru Putin ar coborî sub 50%.

La un moment dat, populația Rusiei ar putea înceta să mai tacă — un scenariu posibil în cazul unei scăderi resimțite a nivelului de trai, similar perioadei perestroikăi din 1986–1991.

Un alt aspect important: acest scenariu presupune o înăsprire suplimentară a sancțiunilor. Izolarea Rusiei ar continua să crească, dar fără a atinge nivelul Iranului sau al Coreei de Nord, întrucât Rusia își va continua comerțul cu China, India și alte state.

6. Pace pe baza unui compromis - probabilitate: 5%

Dacă una dintre părțile conflictului suferă schimbări politice majore, acest lucru ar putea duce la semnarea unui tratat de pace complet, cu concesii reciproce. Analiștii se îndoiesc, totuși, că poziția lui Putin s-ar slăbi semnificativ; mizează mai degrabă pe o schimbare de putere în Ucraina sau pe presiuni externe asupra ambelor părți — inclusiv din partea Chinei asupra Rusiei.

Potrivit acestui scenariu, Rusia ar putea returna Ucrainei o parte din teritorii (regiunile Herson și Zaporojie - parțial sau integral) în schimbul recunoașterii Crimeei și a unei părți din Donbas. Ucraina ar primi garanții de securitate și posibilitatea aderării la UE, chiar și la NATO, dar nu mai devreme de 15–25 de ani.

Pentru ambele părți, acesta ar fi cel mai dificil scenariu. Ucraina ar fi practic obligată să capituleze, iar Rusia ar trebui să explice, cumva, populației scopul unui război în care au murit sute de mii de oameni.

Un alt aspect important: Rusia ar trebui, de asemenea, să își schimbe radical narativul actual. Țara a consfințit în Constituție cele „patru noi subiecte federale”, iar returnarea unor teritorii pe acest fond ar fi extrem de dificilă din punct de vedere politic.

7. Pace în condițiile Ucrainei/Europei - probabilitate: 2%

Cel mai puțin probabil scenariu, potrivit Sberbank: Rusia se retrage la granițele din 2014 sau din 1991 și plătește reparații, iar Ucraina aderă la NATO. Crimeea revine Ucrainei sau statutul ei face obiectul unor negocieri.

Un asemenea scenariu ar putea fi declanșat de un colaps economic al Rusiei (scădere a PIB-ului de peste 15%, hiperinflație), de o înfrângere militară catastrofală sau de o schimbare de regim. Analiștii consideră toate cele trei variante puțin probabile.

Un alt aspect important: documentul subliniază că un asemenea deznodământ ar necesita producerea celui de-al optulea scenariu, iar analiștii nu văd, deocamdată, premise pentru acesta.

8. „Cartea sălbatică” - evenimente de tip „lebădă neagră” — probabilitate: 5% (cumulat, pentru toate variantele)

În acest scenariu, Sberbank analizează evenimente puțin probabile, dar capabile să schimbe radical cursul conflictului militar. Niciuna dintre variantele de mai jos nu poate fi anticipată prin metode standard de analiză.

Escaladare nucleară - folosirea de către Rusia a armamentului nuclear tactic. Acest lucru ar duce la o izolare internațională imediată și totală a țării, privând-o de sprijinul Chinei și Indiei, și ar putea provoca un răspuns din partea NATO.

„Un nou Cernobîl” - un atac rusesc asupra unui obiectiv nuclear, de exemplu centrala de la Zaporojie sau sarcofagul de la Cernobîl. Ar urma o catastrofă umanitară care ar depăși obiectivele militare ale ambelor părți, forțând un armistițiu imediat, sub presiunea comunității internaționale.

Confruntare directă NATO–Rusia  - o provocare (de exemplu, în Marea Baltică) sau un incident cu o rachetă sau o dronă pe teritoriul unui stat NATO. O serie de astfel de incidente sau un atac deliberat ar putea duce la escaladarea spre un conflict direct.

Schimbare de regim - înlăturarea lui Putin de la putere de către reprezentanți ai structurilor de forță, în vederea încheierii păcii, sau apariția unei alternative la Zelenski din partea conducerii militare ucrainene. Documentul subliniază însă că o schimbare de putere în Rusia este puțin probabilă: „Prigojin a fost eliminat, Șoigu a fost mutat, Surkov a fost înlăturat”, se arată în text.

„Cascadă iraniană” - o nouă escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, cu implicarea SUA, Iranului, Israelului și a altor state. Aceasta ar duce la o creștere bruscă a veniturilor petroliere ale Rusiei și la o criză energetică în Europa, reducând totodată prioritatea acordată Ucrainei pe agenda occidentală.

Surpriză tehnologică - un progres semnificativ în controlul roiurilor de drone prin inteligență artificială sau un atac cibernetic asupra infrastructurii critice a Rusiei sau a Ucrainei. În primul caz, una dintre părți ar obține un avantaj tactic absolut; în al doilea, și-ar pierde capacitatea de a continua războiul.