Atacurile rusești au distrus 12 milioane de cărți în Ucraina, chiar înainte de începerea școlii. „Este ca și cum ne-am pierde inimile”

Tipografiile, editurile și piețele de carte din Ucraina au devenit ținte ale atacurilor rusești. În ultimele săptămâni, peste 35 de facilități din industria editorială au fost lovite, iar aproximativ 12 milioane de cărți au fost distruse sau deteriorate. 

Cărți distruse în Ucraina Foto: X/People Daily

La marginea Kievului, Viktoria Haidai privește ruinele unei tipografii care, în această perioadă, ar fi trebuit să lucreze la capacitate maximă. În loc să pregătească manualele pentru începutul noului an școlar, angajații încearcă să evalueze pagubele produse de un atac cu rachetă rusesc.

Unitatea urma să tipărească aproximativ 1,3 milioane de cărți, echivalentul a circa 10% din manualele școlare tipărite în Ucraina. Atacul a lovit tipografia în timpul nopții, exact când producția era intensificată pentru ca volumele să ajungă la elevi înainte de revenirea la școală, scrie BBC.

Printre ruine poate fi găsită o pagină carbonizată dintr-un manual de limba engleză. Câteva rânduri au supraviețuit focului: „My name is William, I’m from the UK. My grandmother lives in Nottingham. It’s a beautiful city” (Mă numesc William și sunt din Marea Britanie. Bunica mea locuiește în Nottingham. Este un oraș frumos). 

Restul cărților nu mai poate fi recuperat. Chiar și paginile care au scăpat de flăcări au fost distruse de apa folosită pentru stingerea incendiului sau de intemperii, după ce acoperișul clădirii s-a prăbușit.

„Rusia încearcă să șteargă Ucraina ca națiune”

Viktoria Haidai, director comercial al companiei de editare Konvi, consideră că atacurile asupra industriei editoriale nu sunt întâmplătoare.

„Cred că este deliberat din partea Federației Ruse”, spune ea. Potrivit acesteia, în ultimele două luni, unele dintre cele mai importante edituri ucrainene și-au pierdut depozitele logistice, unde erau păstrate cantități foarte mari de cărți.

„Ruşii distrug, de asemenea, tipografii în încercarea de a șterge Ucraina ca națiune. Dar, sincer, nu vor reuși”, afirmă Haidai.

În ultimele săptămâni, peste 35 de facilități de editare și tipărire au fost lovite. Potrivit presei locale, Rusia ar fi distrus aproximativ o treime din toate cărțile tipărite în Ucraina în acest an.

Atacurile nu s-au limitat însă la fabricile unde sunt produse cărțile noi.

Piața de carte veche din Kiev, transformată în ruine

Printre obiectivele lovite s-a numărat și piața de carte second-hand Pochaina din Kiev. Sute de standuri au fost distruse, împreună cu nenumărate volume care, pentru proprietarii lor, aveau o valoare mult mai mare decât cea comercială.

Înainte ca pompierii să termine de stins incendiul, Liliya Velyka, o bloggeriță de carte în vârstă de 28 de ani, căuta printre ruine pentru a vedea dacă mai putea salva ceva.

A găsit un roman science-fiction ud, dar încă recognoscibil.

„Cărțile ne salvează, iar să le pierdem este ca și cum ne-am pierde inimile”, spune ea.

Imaginea este emblematică pentru o industrie care încearcă să supraviețuiască în condițiile războiului și pentru o societate în care cărțile au devenit mai mult decât obiecte culturale: sunt o formă de păstrare a identității.

Nu sunt atacate doar cărțile

Distrugerile se extind mult dincolo de industria editorială. Muzee, galerii de artă, studiouri cinematografice, biblioteci și opere au fost, de asemenea, afectate în timpul războiului.

Printre cele mai importante obiective culturale avariate se află Lavra Pecerska din Kiev, unul dintre cele mai importante complexe monahale medievale din Ucraina.

În urma unui atac cu drone, o parte importantă a acoperișului Catedralei Adormirii Maicii Domnului a fost cuprinsă de flăcări. Obiectele religioase au fost mutate anterior într-un loc sigur, însă pagubele provocate clădirii sunt considerabile.

Costul reparațiilor este estimat la 11,2 milioane de dolari, iar lucrările ar putea dura aproximativ doi ani.

Complexul găzduiește și Muzeul Cărții și Tiparului din Ucraina. Lavra este inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO din 1990, iar din septembrie 2023 se află și pe lista patrimoniului mondial aflat în pericol.

UNESCO condamnă atacurile asupra patrimoniului cultural

La evenimentele care au marcat 975 de ani de la fondarea mănăstirii, directorul general al UNESCO, Khaled El-Enany, a declarat că este „profund întristat” de amploarea distrugerilor.

„UNESCO condamnă ferm toate atacurile împotriva bunurilor culturale protejate de dreptul internațional”, a afirmat acesta.

El-Enany a vizitat catedrala alături de ministrul ucrainean al Culturii, Tetyana Berezhna, care consideră că impactul militar și cel cultural al războiului nu pot fi separate.

„Acesta este un război existențial. Rusia vrea să ne distrugă ca națiune, să ne șteargă ca națiune, ca și cum ucrainenii nu ar exista și nu ar fi existat niciodată”, a declarat Berezhna.

Ea susține că Rusia lovește în patrimoniul cultural deoarece acesta reprezintă dovezile existenței istorice și culturale a Ucrainei.

„Ei înțeleg că este foarte important pentru noi, pentru că ne protejăm identitatea, ne protejăm cultura, iar Rusia vrea să distrugă tot ceea ce nu poate să își însușească”, a adăugat ministrul.

Potrivit autorităților ucrainene, Rusia a atacat peste 1.900 de obiective de patrimoniu și mai mult de 2.000 de instituții culturale.

Digitalizarea, o soluție pentru păstrarea culturii

În fața distrugerii fizice a cărților și a patrimoniului, Ucraina încearcă să mute o parte cât mai mare din memoria sa culturală în mediul digital.

Digitalizarea operelor, documentelor și cărților este considerată o modalitate de a proteja literatura și arta de noi atacuri și, în același timp, de a le permite copiilor să continue să învețe chiar și atunci când infrastructura educațională și editorială este afectată.

Există însă temeri că întreaga industrie editorială ucraineană este în pericol și că aceasta are nevoie de sprijin internațional pentru a rămâne funcțională.

La tipografia bombardată din Kiev, Viktoria Haidai insistă că supraviețuirea industriei este esențială pentru păstrarea literaturii ucrainene.

„Cuvântul înseamnă totul. Este dezvoltarea noastră, cultura noastră și moștenirea noastră istorică, transmisă din generație în generație”, spune ea.

Războiul pentru identitate

Atacurile asupra cărților și instituțiilor culturale capătă o semnificație suplimentară în contextul discursului politic al Kremlinului despre identitatea ucraineană.

Într-un eseu publicat în 2021, intitulat Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor, Vladimir Putin a susținut că rușii și ucrainenii reprezintă un singur popor și a pus sub semnul întrebării legitimitatea statului și culturii ucrainene independente.

Într-o declarație pentru BBC, Ambasada Rusiei în Regatul Unit a respins acuzațiile privind distrugerea deliberată a patrimoniului cultural ucrainean. Reprezentanții ruși au acuzat, la rândul lor, autoritățile ucrainene că au demontat monumente și au schimbat denumiri de străzi și au susținut că unele obiective culturale ar fi fost folosite pentru ascunderea unor facilități militare.

Kremlinul a negat în mod repetat că ar lovi deliberat ținte civile în timpul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în pofida numeroaselor atacuri cu rachete și drone asupra clădirilor rezidențiale și a altor infrastructuri civile.

Pentru Ucraina, însă, ruinele tipografiilor, bibliotecilor și monumentelor istorice spun o poveste diferită. Într-un război în care teritoriul este disputat cu armele, identitatea este apărată și prin cărți, prin patrimoniu și prin cuvânt.