Economistul-șef al unei bănci de stat din Rusia, demis după ce a avertizat că Moscova pierde cursa economică
Andrei Klepach, unul dintre cei mai cunoscuți macroeconomiști ruși, a fost demis din funcția de economist-șef al Vnesheconombank (VEB), după declarații publice în care a avertizat că Rusia pierde competiția tehnologică și economică în fața Occidentului, Chinei și chiar a Ucrainei. Banca de stat a confirmat plecarea sa, fără să ofere un motiv.

Klepach a făcut declarațiile în luna mai, la un forum financiar, însă discursul său a ajuns în presa rusă abia săptămâna trecută. Potrivit Reuters, două surse apropiate situației au confirmat că economistul a fost ulterior îndepărtat din funcția de la VEB.
„Rămânem în urmă. Pierdem atât competiția tehnologică, cât și cea economică la nivel mondial. Și o pierdem nu doar în fața Chinei și a Statelor Unite, ci, într-un fel, o pierdem și în fața Ucrainei”, a spus Klepach.
El a legat această situație inclusiv de sprijinul financiar pe care Ucraina îl primește din partea statelor occidentale.
Economistul a avertizat și asupra costurilor războiului pentru Rusia și a respins ideea că economia ucraineană s-ar prăbuși sub presiunea conflictului.
„Nu vom câștiga cursa în acest război de uzură. Avem iluzia că tot ce există acolo se va prăbuși. Nu s-a prăbușit și nu se va prăbuși. Costurile noastre cresc”, a spus el, potrivit Reuters.
Klepach a anticipat inclusiv posibilitatea unei crize sociale.
VEB confirmă plecarea economistului
Vnesheconombank, banca rusă de dezvoltare care finanțează proiecte ale statului, a confirmat pentru Reuters că Andrei Klepach nu mai ocupă funcția de economist-șef, fără să precizeze motivul demiterii. Klepach, numit în această funcție în 2014, a confirmat la rândul său pentru Reuters că a fost demis.
Discursul său a fost publicat pe site-ul Clubului Nikitsky, un forum la care participă economiști, reprezentanți ai mediului academic și oficiali guvernamentali.
Declarațiile reprezintă o critică publică neobișnuită din partea unui oficial de rang înalt al unei instituții de stat cu privire la costurile economice ale războiului început de Rusia în Ucraina în 2022. Klepach a ocupat anterior mai multe funcții în instituții economice și a lucrat timp de aproximativ zece ani în Ministerul Economiei.
Atacurile asupra infrastructurii cresc presiunile asupra economiei
În discursul din mai, Klepach a recunoscut că economia rusă a rezistat sancțiunilor occidentale, dar a spus că presiunile asupra Moscovei se intensifică.
El a indicat atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice și logistice, creșterea inegalității veniturilor și încetinirea ritmului de creștere economică.
Potrivit Reuters, în iulie, Banca Rusiei a sugerat că economia țării ar putea să nu înregistreze nicio creștere în acest an. În timpul verii, atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol rusești și asupra unor depozite ale retailerului online Wildberries au provocat șocuri de ofertă și au amplificat riscurile inflaționiste.
Președintele Vladimir Putin a susținut, în schimb, că economia Rusiei rămâne stabilă în pofida încercărilor externe de a o afecta.
„Din punct de vedere economic, nu ne vom prăbuși, dar decalajul nostru va continua să crească, cu toate consecințele care decurg de aici”, a spus Klepach.
El a avertizat că o eventuală criză socială ar putea apărea într-un moment în care autoritățile și populația nu s-ar aștepta la ea. Reuters notează că, în prezent, nu există semne ale unor tulburări sociale majore în Rusia, pe fondul restricțiilor impuse protestelor și al controlului strict asupra informațiilor în timpul războiului.
Critici la adresa dependenței de China
Klepach a criticat și dependența tot mai mare a Rusiei de China și a susținut că lipsa de coordonare între politica monetară, politica bugetară și politica industrială a contribuit la încetinirea economiei în acest an.
Economistul a pus sub semnul întrebării și calitatea procesului decizional.
„Calitatea guvernanței se deteriorează aproape constant”, a spus Klepach. În opinia sa, autoritățile iau frecvent decizii slab fundamentate, ale căror consecințe se pot resimți însă pe termen lung.





















































