Alegerile legislative, un „test de rezistență" pentru regimul lui Putin. „Rusia nu poate continua așa încă cinci ani"

Analistul rus Paul Goble spune că alegerile legislative vor testa controlul lui Putin, în timp ce războiul din Ucraina scoate la iveală slăbiciuni tot mai profunde ale sistemului său politic.

Rușii sunt chemați să-și aleagă deputații/FOTO:EPA/EFE

Pe măsură ce Rusia se pregătește pentru alegerile pentru Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), programate între 18 și 20 septembrie, partidul de guvernământ Rusia Unită este așteptat să își păstreze poziția dominantă în sistemul politic strict controlat al Kremlinului.

Deși rezultatul pare previzibil, analistul veteran în probleme rusești Paul Goble susține că alegerile în sine vor funcționa ca un „test de rezistență" al capacității regimului de a-și impune voința pe întreg teritoriul Rusiei.

Tensiunile din interiorul elitei sunt deja vizibile, spune el, întrucât oficialii se confruntă cu consecințe în funcție de eficiența cu care duc la îndeplinire agenda politică a Kremlinului.

Putin speră să prezinte alegerile drept un mandat pentru continuarea politicilor sale, însă Goble crede că procesul ar putea avea efectul opus.

„Cred că tot mai mulți oameni s-au gândit mai mult la ce ar trebui să facă Rusia, iar acest lucru are, în sine, un efect corosiv asupra poziției lui Putin", a spus el.

Odată ce euforia victoriei se stinge, Goble se așteaptă la o reluare a discuțiilor despre ceea ce a numit „erodarea continuă a sprijinului pentru Kremlin, pentru Putin și pentru politicile lui Putin".

Sistemul hibrid al lui Putin

Goble a descris „putinismul" drept un sistem hibrid, care se inspiră puternic din tradițiile imperiale și sovietice ale Rusiei, cu ceea ce el a numit „elemente fasciste".

Mai important, spune el, este însă obiectivul lui Putin.

„Mi se pare că Putin chiar își dorește să inverseze atât prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991, cât și dispariția lumii bipolare care a urmat", a spus Goble.

Potrivit lui, Putin a învățat că forța militară și intimidarea funcționează, pentru că agresiunile anterioare ale Rusiei nu au avut consecințe suficient de severe încât să îl determine să își schimbe cursul.

„A invadat Georgia și cerul nu a căzut. A anexat Crimeea și cerul tot nu a căzut", a spus el.

Ucraina, în schimb, s-a dovedit diferită.

„Rusia nu a reușit în felul în care spera el", a spus Goble. „Reacția lui a fost pur și simplu să continue în același ritm și să devină mai represiv pe plan intern."

El consideră că acest traseu nu poate continua la nesfârșit.

„Cu siguranță nu este sustenabil pentru încă cinci ani", a spus Goble.

Dilema privind finalul războiului

Putin se confruntă și cu o dilemă legată de modul în care se va încheia războiul.

Dacă Rusia continuă lupta, în timp ce ucrainenii „continuă să reziste eroic", spune Goble, Moscova trebuie să înlocuiască pierderile tot mai mari de pe front și să continue să suporte costurile economice și umane ale războiului.

Însă pacea ar aduce, la rândul ei, propria provocare.

Dacă luptele s-ar opri, rușii ar aștepta un „dividend al păcii" și o schimbare de direcție, spune el — așteptări pe care Putin ar avea dificultăți să le satisfacă fără să își schimbe regimul „în moduri pentru care nu este pregătit".

Condiții inacceptabile pentru Ucraina

Goble spune că Putin dorește probabil o înțelegere — dar una care să îi ofere Moscovei aproape tot ce își dorește.

„Vrea ca frontiera să fie ajustată, vrea ca Ucraina să accepte subordonarea față de Moscova, să renunțe la legăturile cu NATO și Uniunea Europeană", a spus Goble. În plus, Putin cere ca armata ucraineană să fie redusă drastic, iar armamentul său să fie supus aprobării Kremlinului.

„Nu cred că ucrainenii vor accepta acest lucru și cred că vor continua să lupte", a afirmat Goble.

Chiar dacă un viitor guvern de la Kiev ar capitula în fața acestor cerințe ample, Goble susține că rezistența națională nu ar dispărea, ci s-ar transforma. El a amintit de perioada de după al Doilea Război Mondial, când sute de mii de ucraineni au continuat o campanie de partizani împotriva forțelor sovietice care reveneau în țară. Orice conducere de la Kiev care ar face concesii majore astăzi ar risca să declanșeze o revoltă internă similară, lăsând trupele ruse să se confrunte cu o insurgență ostilă permanentă.

„Nu cred că suntem aproape de sfârșitul acestui război, decât dacă cineva reușește să îl răstoarne pe Vladimir Putin și decide că Rusia va fi mai bine dacă obține mai puțin decât își dorește el, permițându-le ucrainenilor să obțină aproape tot ce vor", a concluzionat Goble.

Socoteala postbelică a Rusiei

Întrebat dacă Rusia ar putea avea, într-o zi, o soartă asemănătoare cu cea a Germaniei naziste după înfrângerea din al Doilea Război Mondial, Goble a făcut o distincție clară.

„Ucrainenii nu vor ocupa Moscova", a spus el. „Nu va exista o împărțire a Federației Ruse supravegheată de Ucraina. Așa că nu va fi ca în 1945, la înfrângerea Germaniei naziste, care a implicat o capitulare necondiționată."

Rusia s-ar putea confrunta, totuși, cu o perioadă lungă și dureroasă de asumare a consecințelor războiului împotriva Ucrainei.

Goble a comparat eventualele urmări cu impactul de durată asupra societății sovietice, provocat de războiul din Afganistan, subliniind în același timp că pierderile Rusiei în Ucraina sunt deja mult mai mari.

Chiar dacă Kremlinul va încerca să reformuleze rezultatul, Goble consideră că războiul reprezintă „o uriașă înfrângere geopolitică pentru Putin".

„Evident, va încerca să îl prezinte altfel. Asta fac liderii", a spus Goble. „Dar, până la urmă, majoritatea rușilor sunt suficient de lucizi încât să recunoască faptul că le-a făcut mai mult rău propriei țări decât oricui altcuiva."