Republica Moldova elaborează un plan de unificare a țării împreună cu UE și SUA

Chișinăul elaborează un plan de unificare a țării împreună cu UE și SUA, a afirmat Valeriu Chiveri, vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, subliniind că nu poate oferi detalii despre strategie pentru a nu afecta rezultatul final.

Chișinăul elaborează planul cu SUA și UE. FOTO: Moldova Travel

„Într-adevăr, lucrăm activ la o strategie sau la un road map de reintegrare (n.r.-a regiunii transnistrene), dar, după cum știți, aspectele sensibile necesită discreție, pentru a putea planifica măsuri care să aibă efect în timp. Nu putem să vorbim în timp real despre acțiunile întreprinse, deoarece acest lucru ar putea prejudicia rezultatul final. Lucrăm în acest sens și, la momentul potrivit, rezultatele vor fi prezentate publicului”, a subliniat oficialul moldovean. 

Valeriu Chiveri a fost chestionat cu privire la includerea soluționării conflictului transnistrean în discuțiile legate de negocierile de pace ruso-ucrainene, iar el a răspuns că: „Nu ne dorim să fim parte la un pachet de reglementare a conflictului. Am putea privi acest lucru din perspectiva unui pachet de securitate regională, dar acesta ar implica doar retragerea forțelor militare ruse din regiune. În ceea ce privește reglementarea propriu-zisă în Republica Moldova, vom face tot posibilul ca acest lucru să se întâmple printr-un proces de negocieri, care să implice și partea transnistreană, suntem convinși că trebuie să facem acest lucru, dar în cooperare cu partenerii care ne susțin, în primul rând Uniunea Europeană și Statele Unite”.

În același timp, vicepremierul moldovean pentru Reintegrare a menționat că formatul „5+2” de negociere creat pentru rezolvarea conflictului transnistrean din Republica Moldova nu mai funcționează și nu se poate aștepta ca doi dintre participanții săi, Rusia și Ucraina, aflați în prezent în stare de război, să poată lua parte la discuțiile pentru soluționarea unui alt conflict.  

,,Într-o perspectivă previzibilă, acest format nu poate fi considerat unul capabil să susțină în continuare procesul de negociere”, a conchis oficialul de la Chișinău. 

În luna noiembrie, premierul moldovean, Alexandru Munteanu, a anunțat că au loc discuții privind un plan de reintegrare a regiunii separatiste transnistrene cu partenerii americani și europeni, precizând că nu poate oferi alte amănunte.

Întrebat dacă are un plan de retragere a armatei ruse de pe teritoriul regiunii separatiste transnistrene în timpul apropiat, ținând cont că autoritățile moldovene își propun integrarea europeană a țării vecine într-o formă reintegrată, Alexandru Munteanu a răspuns că: ,,Noi discutăm acum un plan de reintegrare a regiunii transnistrene cu partenerii noștri americani și cu partenerii noștri europeni. Deocamdată nu pot să ofer detalii, dar așa un plan se discută”.

Două scenarii

Republica Moldova ar trebui să adere la UE doar după reîntregirea cu regiunea transnistreană, unde Moscova menține trupe dislocate ilegal. În caz contrar, reîntregirea ar putea fi mai dificilă, iar Uniunea s-ar confrunta cu probleme suplimentare la graniță, susțin experții consultați de „Adevărul”.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat în luna septembrie a acestui an că se iau în calcul două scenarii: primul prevede aderarea „într-un singur pas”, iar cel de-al doilea, care este unul de rezervă, vizează aderarea la UE fără regiunea separatistă Transnistria.

„Ne dorim să aderăm la UE într-un singur pas, cu țara reîntregită, dar, în situația în care nu vom avea această posibilitate - pentru că cunoașteți faptul că Federația Rusă își menține trupele ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și asta este cea mai mare piedică pentru reîntregirea țării - pentru această situație există și al doilea scenariu, care înseamnă aderarea la UE în doi pași”, a detaliat lidera de la Chișinău Maia Sandu după scrutinul parlamentar câștigat de formațiunea pro-europeană PAS.

Declarațiile au venit în contextul în care Kremlinul menține ilegal, de peste trei decenii, trupe pe teritoriul regiunii separatiste, după conflictul militar din 1992. Regiunea separatistă, situată pe malul stâng al Nistrului, nu este recunoscută internațional, funcționând ca o entitate de facto independentă, cu sprijin militar și economic din partea Moscovei.