Exclusiv Ingredientele campaniei cu care Rusia vrea să câștige alegerile din Moldova: frica, ura și banii
0Diaspora moldoveană poate înclina balanța alegerilor parlamentare din Republica Moldova. Pe lângă ură și frică, argumentul care îi pune pe gânduri pe unii moldoveni din Occident are legătură devalorizarea banilor câștigați în Vest, după integrarea în UE, spune analistul Nicolae Țîbrigan.
În ultima săptămână înaintea alegerilor din 28 septembrie, Republica Moldova a fost marcată de scandaluri și tensiuni majore. Autoritățile au exclus două partide pro-ruse, au desfășurat raiduri și arestări pentru a preveni tentative de destabilizare și au refuzat acreditarea observatorilor ruși, acuzând Moscova de ingerințe hibride.
Sondajele arată o competiție strânsă între Blocul Electoral Patriotic și PAS, iar scrutinul este considerat decisiv pentru orientarea geopolitică a țării și pentru securitatea regională.
Conform ultimelor sondaje 40% din populație este încă nehotărâtă și lucrurile nu arată bine pentru PAS. Diaspora, care nu este inclusă în acesta sondaje, poate și de data aceasta, la fel ca la referendumul pro-european, să încline balanța în favoare unui viitor european al țării.
Expertul în comunicare Nicolae Țîbrigan, președinte co-fondator al Asociației New Data Academy, o organizație neguvernamentală din România care are ca scop combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării media și digitale, și coordonatorul Digital Forensic Team, a explicat pentru „Adevărul” cum s-a derulat războiul hibrid al Rusiei împotriva Republicii Moldova în ultima săptămână înainte de alegeri și care sunt elementele de care va depinde rezultatul alegerilor.
40% indeciși
Adevărul: Mai sunt în jur de 40% dintre alegători indeciși. Care este profilul acestora? Pot ei să fie convinși să voteze, știu eu, pro-european, respectiv pro-rus?
Nicolae Țîbrigan: Aici e greu de stabilit, dar există o estimare făcută în cadrul unui studiu de la Watchdog, în urma sondajului CBS-AXA, prin care ei au estimat că din cei nehotărâți cam două treimi nu vor vota PAS, fie nu se vor prezenta la vot pe 28 septembrie, fie vor alege alte opțiuni alternative și ele pot fi variate. Nu neapărat să fie vorba de partide pro-ruse, cum ar fi, de exemplu, blocul lui Dodon, ci să meargă spre acele partide care ar putea reprezenta pentru ei un soi de alternativă, adică fie chiar Blocul alternativ al lui Ceban, fie așa-numitul partid TikTok a lui Vasile Costiuc, care ar putea reprezenta lebăda neagră a acestor alegeri, pentru că este pompat artificial de către propaganda rusă, inclusiv de către rețeaua AUR din România. Celor nehotărâți pot să le apară în feed-ul de TikTok, în feed-ul de Facebook, tocmai acest Vasile Costiuc promovat în mod artificial, inclusiv de oamenii lui Șor, așa încât să convingă cât mai mulți nehotărâți să-și dea votul pentru el. Pentru că el vine cu diverse filmulețe, vine cu niște declarații populist-bombastice pe modelul Dianei Soșocă din România. Și atunci poate capta acest electorat nehotărât, care se poate hotărî, să spunem, cu o zi înainte de alegeri.
Explicați-ne un pic nemulțumirile acestora. Ei sunt anti-europeni sau mai degrabă sunt anti-PAS?
Nu neapărat sunt anti-europeni. Mai degrabă e segmentul de electorat care a ieșit în stradă și care a protestat împotriva lui Plahotniuc în acele proteste din 2015-2016 și care între timp au fost dezamăgiți de guvernarea PAS sau care și-au creat în mod fals niște așteptări extraordinare. Nu se așteptau, de exemplu, ca reformele justiției să dureze atât de mult sau doreau niște rezultate mult mai concrete, mult mai rapide. Au existat inclusiv analize obiective, clare asupra promisiunilor făcute de PAS și într-adevăr pe anumite paliere PAS nu a reușit să satisfacă așteptările acelui segment, dar în proporție per total, circa 60% din promisiunile făcute de PAS în campania din 2021 le-a îndeplinit între timp.
Mai mult, cea mai mare realizare a PAS este obținerea statutului de stat candidat la UE. Acest lucru ar trebui să cântărească foarte mult în ochii publicului, în ochii cetățenilor Republicii Moldova, acelora care locuiesc în țară cât și acelora care locuiesc în străinătate. Problema e că o parte dintre cei nehotărâți nu valorizează această realizare ca pe un bun comun obținut. Îl valorizează ca pe un dat contextual, un soi de conspirație, și aici vorbim de partida pro-rusă, care încearcă să o prezinte ca un soi de conspirație, ca un soi de negociere pe sub masă sau transformare a Republicii Moldova, chipurile, într-un poligon de atacare a Ucrainei.
Aceasta este cea mai mare realizare a guvernării, cetățenii Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că este un moment istoric, care ar putea să intre în cărțile de istorie și e o șansă unică a Republicii Moldova. Nu ar fi prima dată când Republica Moldova a scăpat mai multe trenuri. Să ne aducem la minte de celebrul furt al miliardului care a întors parcursul european al Republicii Moldova cu 10 ani în urmă. Și atunci eram într-un soi de stagnare din asta continuă a societății și a țării în general, mă refer la instituții, care erau total capturate. Din fericire, societatea civilă a avut curajul și puterea să alunge acele rețele oligarhice. N-au scapat de toți. În continuare mai sunt oameni loiali fostului regim Plahotniuc. Dar totuși ar trebui reamintite aceste realizări mari. Din păcate, preocupările cotidiene deseori determină electoratul să uite rapid parcursul politic recent. Nu vorbesc de cel istoric, dar parcursul politic, greul drum al Republicii Moldova spre Europa.
Se va replica rezultatul de la referendum?
Am putea să facem următorul calcul: dacă la referendum s-a votat pro-Europa, nu ar fi normal ca și la parlamentare să se voteze pro-Europa?
Lucrurile sunt mai complicate pentru că acel referendum a trecut la limită totuși. Eu mă așteptam și datele sociologice arătau o diferență de cel puțin erau 10% pro Europa. Ori am văzut că o parte din rezultatele acelui referendum au fost tocmai viciate de interferența rețelei Șor.
Mai mult decât atât, fiind acel referendum viciat, propaganda rusă îl prezintă și ca pe un soi de semi-victorie în punctajele pe care le tot răspândesc pe rețele de socializare, spunând că referendumul nu a trecut în interior și că diaspora a salvat parcursul european. Și atunci chiar există și inițiative de limitare a votului în diaspora, un lucru extrem de grav. Ceea ce ar trebui să dea de gândit și cetățenilor din diaspora care încă sunt în dubiu dacă vor să vină să voteze sau nu pe 28 septembrie.
Și, practic, referendumul nu poate reprezenta, să spunem, un indicator relevant pentru aceste rezultate. Până la urmă, aceste alegeri pot fi considerate ca un soi de al doilea referendum de integrare europeană a Republicii Moldova.
Spuneați că referendumul a fost viciat, dar totuși a câștigat opțiunea pro-europeană. Ar trebui să fim optimiști dacă acum aceste alegeri vor fi mai puțin viciate. Dar aici se pune întrebarea, a reușit Rusia să influențeze mai mult alegerile acum decât la referendum?
Asta e și problema pentru că am văzut acele peste 200 de percheziții pe care le-a efectuat poliția din Republica Moldova, confiscând arme, bani, tot felul de telefoane, destructurând rețele care, între timp, s-au adaptat timp de un an. Și mă refer la rețeaua Șor care a încercat să reactiveze vechi celule, să creeze noi celule atacând acum diaspora, unde au recrutat voluntari și pseudo-voluntari sau influenceri, reprezentanți în secțiile de votare pentru a bloca votul sau a pregăti provocări în timpul alegerilor.
Deci, practic, tactica lor s-a adaptat între timp. Nu știm cât din rețea a fost destructurat, cât a mai rămas și ce planuri mai au. Evident, vigilența autorităților este la maximum acum, la fel ca și a societății civile din Republica Moldova, care a devenit din ce în ce mai rezilientă. Pentru că, și aici e un lucru foarte important, s-a făcut apel la fiecare cetățean în parte să se implice fie prin respingerea ofertelor de includere în astfel de rețele, fie prin raportarea ofertelor. Și foarte mulți cetățeni au răspuns apelului de a veni în sprijinul autorităților pentru că s-a recurs inclusiv la acel tip de comunicare strategică. Deci, practic, da, s-au destructurat rețele, dar nu știm momentan cât de multe. Pentru că și Moscova s-a adaptat și a restructurat câteva direcții din cadrul FSB care au fost responsabile de Republica Moldova. Dosarul a început să fie gestionat de către un individ pe nume Serghei Kirienko care nu are niciun fel de scrupule în a recurge la orice fel de tactică subversivă de a submina alegerile parlamentare din 28 septembrie. Ne putem aștepta nu doar la așa numite campanii de propagandă, inclusiv la provocări și activități cinetice, inclusiv la încercări de atacări de instituții, proteste masive și aici paleta de speculații este destul de largă.
„Este mult mai ieftin să gestionezi o rețea de idioți utili, decât să trimiți o mie de drone”
Vorbim despre aceste acțiuni cinetice înainte de alegeri sau după?
Și înainte, și în ziua alegilor și după. Pentru că așa cum s-a văzut și în investigația jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă, cei care coordonau rețeaua spuneau că vor lucra în continuare și după alegeri. Deci Moscova țintește și cu bătaie lungă acest război hibrid, hai să-i spunem pe nume. E un adevărat război hibrid care utilizează absolut toate palierele de atacare malignă. Principala caracteristică a războiului hibrid e că are posibilitatea să se adapteze și să folosească instrumente neconvenționale. Ori în documentele strategice ale Federației Ruse, războiul hibrid este denumit război asimetric. Pentru că pe de-o parte este mult mai ieftin să gestionezi nu știu, o rețea de idioți utili, fie de politicieni locali, decât să trimiți o mie de drone sau 5.000 de tancuri. Dincolo de asta, chiar și la raportat la bani. Există estimări, fie 200 de milioane de dolari, fie 350 de milioane de dolari, conform jurnaliștilor ucraineni, care ar fi pregătiți de Moscova pentru a finanța acest război hibrid și a deturna parcursul pro-european la Republicii Moldova. 350 de milioane de dolari nu reprezintă o sumă atât de mare pentru Kremlin. Ei doar pentru o zi de război în Ucraina ar cheltui în jur de 500 de milioane de dolari. Doar o zi. 350 de milioane de dolari înseamnă de 4 ori mai mult decât bugetul apărării a Republicii Moldova. Și înseamnă că se ridică la 2% din PIB-ul Republicii Moldova. Ca să vă dați seama ce disproporție există între eforturile pe care le-a depus Moscova.
Cum a arătat această ultimă săptămână de campanie din perspectiva acestui război hibrid? Au apărut elemente noi? Au părut lebede negre?
Din câte am urmărit, operațiunile se desfășoară atât online cât și offline. Recrutări, corupere electorală, utilizând criptomonede, activarea unor forțe, a unor grupări paramilitare de provocatori pregătite să organizeze atacuri asupra unor instituții, cum ar fi, de exemplu, CEC sau alte instituții importante, sau deturnarea unor proteste gândite la început pașnice și transformate în violente și așa mai departe. Toată această schemă de operațiuni nu au fost organizate înainte cu o săptămână. De regulă, inclusiv s-au desfășurat campanii de recrutare a așa-zișilor observatori în diaspora pentru anumite partide, cărora li s-au dat indicații să raporteze numărul de participanți la vot la fiecare două ore, astfel încât să poată veni să depună contestații numeroase, să prezinte ulterior, principala narațiune, că alegerile în diaspora sunt fraudate și că nu ar trebui să fie luate în considerare și că au schimbat rezultatul votului. Aceasta e principala narațiune pe care vor merge după alegeri. Această campanie de pe TikTok nu a încetat niciun minut.
Ați constatat o intensificare în ultima săptămână a acestor acțiuni?
Nu am văzut cifrele exact, nu pot confirm asta. Momentan pot să stabilesc așa, doar la nivel intuitiv. Există un efort a autorităților din Moldova și mă refer la acel StratCom și Ministerul de Interne care au raportat către TikTok un număr de conturi. Tik Tok ar fi eliminat peste 100.000 de conturi tip spam și circa 252 de pagini false care postau conținut inautentic coordonat. Erau practic fabrici de trolli, de boți pentru a amplifica mesajele și așa cum v-am mai spus pot apărea, tocmai datorită acestor campanii desfășurate pe online, datorită inclusiv a implicării Bisericii Ortodoxe din Moldova, știm foarte bine despre acei peste 500 de preoți care au fost incluși într-o rețea și încurajați să creeze grupuri de Telegram închise, astfel încât să-i manipuleze pe enoriași să voteze cu un anumit candidat, chiar cu câteva zile înainte de alegeri, în schimbul unui sume de bani, a unor promisiuni de pelerinaje, în schimbul unor carduri cu bani, a câte 1.000 de dolari. Gândiți-vă că preoții din Mitropolia Moldovei nu au un salariu fix, ei trebuie să-și asigure veniturile într-un mod independent și atunci devin dependenți de acele sume și bonusuri virate clandestin de către Rusia. Astfel s-a transformat o bună parte a Bisericii Ortodoxe a Moldovei în adevărați agenți electorali. E greu de estimat care ar fi influența lor, adică câți enoriași au intrat în acele grupuri și au fost influențați de îndemnul preoților, care funcționează într-adevăr ca lideri de opinie pe plan local.
Oare s-a dorit ca acel anunț al SVR privind un atac al NATO în Moldova să fie lebăda neagră?
Este, cred, a doua oară când SVR vine cu comunicate, transformându-se într-un soi de agenție de știri, ceea ce nu s-a mai întâmplat. De regulă, astfel de servicii nu vin cu comunicate, dar ar trebui citit întregul comunicat al SVR-ului ca printr-un efort propagandistic la războiul hibrid pe care-l duce Federația Rusă. Se integrează perfect în toate eforturile lor de manipulare a opiniei publice, tocmai pentru a stârni panică în rândul populației. E folosit SVR-ul pentru că ar avea un soi de legitimitate instituțională, în electoratul pro-rus din Republica Moldova și care oarecum l-ar mobiliza mai mult în a participa la alegeri sau a-i implica în diverse activități protestatare, contestatare post-alegeri.
Cât de eficiente credeți că au fost eforturile din ultima perioadă, inclusiv acesta?
Nu văd o atât mare eficiență în aceste comunicate pentru că eficiența lor a fost mult redusă tocmai după invazia militară din Ucraina. Prestigiul lor instituțional a avut enorm de suferit după acest război.
Și ei, practic, au fost nevoiți în toată această perioadă să-și recapete prin diverse operațiuni, prin diverse măsuri, să-și recapete vechiul prestigiu comunicând, încercând să găsească soluții alternative de a-și îmbunătăți imaginea și eșecurile pe care le-au suferit acolo în Ucraina.
Mi-e greu să cred că ar avea o eficiență atât de mare acolo, pentru că ar veni marele comunicat al SVR-ului, serviciu care efectiv a dat-o în bară în Ucraina. Au trimis estimări false în Ucraina, pentru că ei credeau că vor lua Kievul în trei zile, că Ucraina va fi îngenuncheată. Cunoscutele servicii ruse de informații au dat chix. Acest război a arătat că împăratul este gol și că serviciile secrete ruse nu sunt infailibile în fața eșecului.
Se văd banii europeni în Moldova?
Pe de altă parte am văzut că Uniunea Europeană a pus pe masă 1,9 miliarde de euro pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova, au venit lideri europeni în vizită, a fost o desfășurare de forțe. De ce nu i-au convins pe cei 40% de nehotărâți?
Pentru că a existat și un efort, hai să spunem, la nivel intern, de decredibilizare a guvernării PAS. Această desfășurare de forțe a fost prezentată, de către opoziția pro-rusă de acolo, ca pe un soi de spectacol. Au manevrat abil la nivel comunicațional asta ca fiind o transformare a Moldovei într-un soi de colonie, că în Moldova prețurile sunt de Europa, dar salariile sunt foarte mici, pe care nici nu și le permit. Mai mult spun că viața în Republica Moldova nu se va îmbunătăți după integrarea din UE. Astea sunt principalele teme narative cu care au venit ei.
Banii europeni se văd în viața de zi cu zi?
Încă nu și propaganda pro-rusă spune că sunt doar niște promisiuni și că PAS-ul ar fi incompetent în integrarea Republicii Moldova din Europa. Guvernarea PAS a demonstrat că sunt momentan singurii care au capacitatea de a negocia cu UE. Ceilalți nu promit altceva decât stagnare, adică dacă vor veni celelalte forțe, moldovenii ar trebui să aștepte doar la un soi de mimare a integrării europene, așa cum au făcut-o și regimul oligarhic al lui Plahotniuc. Plahotniuc a jucat la două capete. A jucat și cu ruși, a jucat și cu europenii. Acel segment de nehotărâți n-a putut fi convins tocmai pentru că nici guvernarea PAS la rândul ei nu a avut o strategie comunicatională pentru a-i recâștiga. Este vorba de acel electorat centrist, pe care daca reusești să-l aduci de partea ta, vei reusi sa câștigi alegerile. E greu să estimezi alegerile în sensul în care un partid poate să formeze majoritatea. Trebuie menționat că sondajele nu includ diaspora și nici electoratul din raioanele din est ale republicii, mă refer la regiunea transnistreană.
Fricile diasporei moldovene: banii
Mulți analiști spun că trebuie diaspora motivată să vină la vot. Nu ar fi normal ca diaspora care deja este în Europa să voteze pro-Europa? Mai trebuie convinși?
S-a constatat că majoritatea celor din diasporă sunt pro-europeni. Deci mă refer la diaspora din statele occidentale. Evident că există și cealaltă parte a diasporei care se află în Federația Rusă și care va fi mobilizată să participe la vot în favoarea partidei pro-ruse. Deja sunt zboruri că vor fi organizate, curse aeriene prin diverse țări ca să poată vota, pentru că în Moscova au fost deschise două secții de votare. Li se va indica, în schimbul unei sume de bani, cu cine să voteze, altfel riscă să fie deportați sau să-și piardă sursele de venit.
Ca număr, care este mai numeroasă, diaspora din Rusia sau diaspora din Europa?
Mai numeroasă este diaspora occidentală, dacă luăm per total. Dar atenție, și în diaspora occidentală există moldoveni cu resentimente față de evoluțiile din țară și care s-ar putea ca la aceste alegeri să nu mai voteze cu forțele pro-europene. S-ar putea să meargă către alte forțe, național-populiste sau alternativa pro-rusă. Și de ce? Pentru că s-a acumulat un soi de resentiment. Și o oarecare neliniște. Pentru că cetățenii moldoveni plecați în Occident au plecat tocmai pentru acele salarii mai mari. Plecând în Occident și întorcându-se în Moldova, valoarea banilor câștigați în Occident e mult mai mare în Moldova decât în statele occidentale. Adică și puterea de cumpărare acolo în Moldova este mică, iar venind acolo, poți să-ți asiguri un trai mult mai bun. Adică poți să-ți ridici inclusiv vile, case, ce vrei, mașini scumpe și așa mai departe. Ori integrarea în UE a Republicii Moldova va crește automat și bunăstarea, și puterea de cumpărare a cetățeanului moldovean, cum s-a întâmplat și în România. Și atunci există o neliniște în rândul diasporei, a unei părți din diaspora occidentală care spune, „domnule, după ce se integrează în Uniunea Europeană, în Republica Moldova, vor crește și salariile, vor crește și automat și prețurile. Și atunci eu din Occident, când mă voi întoarce, nu voi mai resimți acea bunăstare de care mă bucuram până acum.” Și aici e cel mai mare pericol, pentru că propaganda și rețeaua Șor o să încerce să-i convingă pe aceștia să nu voteze cu Europa. Ingredientele principale ale propagandei pro-ruse sunt trei: ura, frica și banii.
Ingredientele principale ale propagandei pro-ruse: ura, frica și banii.
Care este elementul sau elementele care vor determina balanța să încline într-o parte sau cealaltă?
Există două elemente care pot înclina balanța, efectiv. Și aici vorbesc, în primul rând, de mobilizarea diasporei occidentale, înțelegerea importanței acestor voturi cruciale pentru viitorul Republicii Moldova și, în special, faptul că este un vot istoric. Bine, toate alegerile Republicii Moldova au fost cruciale, de data asta vorbim despre un vot istoric mai degrabă decât crucial, vot istoric. Pentru că șansa integrării Republicii Moldova în UE până în 2028 este una reală. Asta e una.
Și doi, votul segmentului centrist nehotărât. E foarte important cu ce partide vor decide să voteze pe 28?
Se mai poate face ceva până la vot?
Acest electorat indecis, centrist, se poate decide și cu câteva ori înainte de deschiderea urnelor. Sau chiar în timpul ziua votului. Pentru că mecanismul votului este destul de neuniform. Mecanismul deciziei de a vota este destul de personal și destul de emoțional. Pentru că, așa cum spuneau și specialiștii în marketing politic, cine nu înțelege că politica înseamnă emoție, va pierde întotdeauna alegerile.
Credeți că AUR a avut vreun rol în a determina cum se votează în Republica Moldova?
Nu. AUR este un partid submarginal, aș putea spune, are 0,1%, ceva de genul. Comunicațional, oricum făceau jocurile și pompau în partidul lui Vasile Costiuc, Partidul Democrația Acasă. Practic este partidul susținut în realitate de către AUR din România. Și pentru el s-au turat toate motoarele. Ieșirea din cursa electorală este pur și simplu un tertip comunicațional, astfel încât să creeze un soi de suport pentru Vasile Costiuc. Aur-ul în Moldova este nesemnificativ, așa cum au fost și în 2021. Și asta din cauza inclusiv a liderului AUR din România, George Simeon, care n-a făcut altceva decât să-i atace constant atât pe moldoveni, cât pe Maia Sandu, cât și Republica Moldova per se, pentru că e un stat care nu ar merita să fie ajutat. El a transmis că urăște acest stat, o soluție de autosabotare mai eficientă nici n-ar putea găsi.
Dumneavoastră, ce mesaj ați transmite nehotărâților?
Am auzit foarte multe mesaje, dar strict, în nume personal, eu cred că este foarte important să ieșim cu toții la vot pe 28 septembrie, să alegem nu partide, ci direcția, direcția clară pro-europeană a Republicii Moldova. Să fim foarte atenți pe ce partid punem ștampila, uitându-ne inclusiv la ce au făcut liderii acestor partide în trecut, pentru a apropia Republica Moldova de UE. Dacă nu au făcut nimic, inclusiv dacă au avut declarații anti-europene, nu merită să ne irosim votul. Atenție, este un vot istoric, sunt niște alegeri istorice, pentru că va determina viitorul și dezvoltarea Republicii Moldova și a întregii societăți de acolo.
Se încarcă comentariile...
