Exclusiv Alegerile din Republica Moldova, văzute din SUA: „roiuri întregi de drone ar putea fi lansate spre România din Tiraspol, din Moldova”

Alegerile din Republica Moldova nu s-au numărat printre prioritățile oficialilor americani, a arătat experta în securitate din Washington, Iulia Joja. Cel mai vocal la Adunarea ONU a fost președintele Zelenski, care a avertizat că după Georgia, Europa nu-și poate permite să piardă și Moldova.

Președintele Zelenski a atras atenția la ONU asupra situației din Moldova. FOTO: EPA EFE

Problema alegerilor parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova a fost adusă marginal în discursurile rostite în cadrul Adunării Generale a ONU, organizat săptămâna aceasta la New York.

Cel mai vocal în această privință a fost președintele Ucrainei. Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia încearcă să influențeze alegerile parlamentare din Republica Moldova prin metode hibride, precum dezinformarea, finanțările ilicite și manipularea politică. El a subliniat că Europa „nu își poate permite să piardă Moldova”, după ce a pierdut Georgia, și a cerut sprijin ferm pentru stabilitatea țării, explicând că acest sprijin ar fi mult mai puțin costisitor decât consecințele instabilității.

În dezbateri, Republica Moldova a fost prezentată ca un stat vulnerabil la presiunile externe, iar scrutinul din 28 septembrie este văzut drept un moment decisiv pentru orientarea sa geopolitică și pentru apărarea procesului democratic în fața ingerințelor ruse.

La Adunarea Generală a ONU de la New York, secretarul-general António Guterres a cerut liderilor să schimbe cursul crizelor globale, de la conflicte armate și schimbări climatice până la inegalități și riscuri tehnologice. O parte importantă a dezbaterilor a vizat siguranța nucleară și pericolele intensificate de utilizarea noilor tehnologii, dar și criza umanitară din Gaza, unde s-a insistat pentru încetarea focului și acces umanitar neîngrădit. S-au discutat, de asemenea, schimbările climatice, angajamentele internaționale în cadrul Acordului de la Paris și nevoia de reformă a ONU, pentru ca organizația să răspundă mai eficient provocărilor actuale.

Experta în securitate Iulia Joja, cadru didactic în SUA, la Universitatea Georgetown din Washington, și cercetătoare la Middle East Institute, a explicat cum este reflectată în America problema alegerilor din Moldova și ce ar însemna din punct de vedere al securității o majoritate pro-rusă pentru România și UE.

„Alegerile din Moldova nu se prea văd în SUA”

„Adevărul”: Cum se văd alegerile din Republica Moldova în SUA?

Iulia Joja: Este o bună întrebare pentru că nu prea se văd. Nu este foarte vizibilă această problemă pentru că sunt foarte multe probleme mari de politică externă. Toată săptămâna aceasta am fost absorbiți în politică extern de Adunarea Generală a ONU, de poziția americană la Adunarea Generală și vis-a-vis de ONU, și de dosare complexe precum Rusia, Iran și programul nuclear. De exemplu, Statele Unite au amenințat că nu vor mai finanța Agenția Internațională pentru Monitorizarea Problemelor Nucleare. Atunci, Iranul cu Rusia și-au retras o rezoluție care era împotriva Statelor Unite. Deci astea sunt dosarele actuale, plus războiul din Gaza, recunoașterea Palestinei, deci niște probleme atât de mari încât mă tem că alegerile din Moldova au intrat din cauza actualelor probleme de politică externă, a intrat în rândul al doilea.

Mă aștept ca acum, în următoarele zile, să se creeze mai mult spațiu pentru a vedea problemele legate de alegerile din Moldova mai degrabă pe primele pagini ale ziarelor americane.

Am văzut că la ONU s-a discutat foarte mult despre NATO și Rusia.

Președintele Zelenski a ridicat problema mizei Occidentului și a Europei în mod special în Moldova, spunând că Europa deja, lucru foarte important, din nou nedigerat, nici la Bruxelles, nici la București, a pierdut deja Georgia și există riscul ca Europa să piardă acum Moldova. Eu zic că acesta este un lucru extrem de important și o modalitate de a expune costurile potențiale ale acestor alegeri la nivel internațional grație Ucrainei.

„Riscul e să ne trezim cu Rusia la Tiraspol, la Chișinău și, apoi, pe Prut”

Ce riscuri de securitate exist pentru România dacă ar câștiga forțele proruse?

În primul rând,  m-aș uita în mod special la avertismentele din partea președintei Moldovei, Maia Sandu, care a avut un discurs acum câteva zile, în care a arătat ce înseamnă un asemenea rezultat, în primul rând, pentru cetățenii Moldovei și acest rezultat se va răsfrânge în mod direct asupra României.

Prioritatea României a fost să ajute și să grăbească integrarea Moldovei în Uniunea Europeană. În momentul în care câștigă forțele proruse, dacă vor câștiga forțele proruse, această cale se va spulbera. Și acesta este, de fapt, costul cel mai mare din care vor decurge posibile costuri de securitate diferite în funcție de linia mai radicală sau mai puțin radicală pe care ar putea să o adopte forțele pro-ruse din Republica Moldova.

Evident, aici ne uităm la Transnistria. Transnistria a fost ținută sub control de a nu intra în război datorită relațiilor economice cu Uniunea Europeană pe care le-a permis Chișinăul pro-european. Acest lucru se va încheia. Asta înseamnă că ne putem uita, de exemplu, pe termen scurt, chiar la militarizarea Transnistriei. Ne putem trezi cu forțe ruse mult amplificate pe teritoriul Transnistriei, care să creeze presiune asupra graniței foarte lungi cu Ucraina, creând acolo o problemă imediată de securitate.

Și dacă e să ne uităm la aceste lucruri de geopolitică per ansamblu, România beneficiază de faptul că nu are graniță terestră directă cu Rusia și că este cumva sub umbrela de securitate, de facto, în acest moment, a Ucrainei. Dacă Moldova se orientează spre Rusia, asta înseamnă o presiune asupra acestei umbrele militare imediate a Ucrainei, de care beneficiază în mod direct România. Pe termen mediu și lung, România nu va mai beneficia în aceeași măsură de ajutorul direct și indirect militar din partea Ucrainei care ține Rusia departe. Ucraina nu poate să facă nimic atunci când Rusia aterizează la Chișinău sau la Tiraspol. Asta este, de fapt, problema. Și acesta este riscul la care ne uităm, să ne trezim cu Rusia la Tiraspol mai întâi, la Chișinău după aceea și după aceea pe Prut, nu-i așa?

Pentru că putem să ne uităm la dronele rusești care acum se furișează pe la granița cu Ucraina, uneori nu sunt oprite de Ucraina, pentru că nu are capacitatea să le oprească, și ajung pe teritoriul României. Imaginează-ți că de luna viitoare dronele astea ar putea fi lansate din Moldova, din Transnistria, roiuri întregi, zeci de drone care să încalce spațiul aerian al României, avioane de luptă rusești care pot zbura din Marea Neagră către teritoriul Moldovei. Moldova nu are cum să le dea jos și nici nu poate. Și care după aceea pot amenința securitatea națională a României și a NATO. Deci astea sunt doar câteva exemple ale unui întreg arsenal de amenințări care se va deschide în momentul în care rușii câștigă la Chișinău.

Ce ar însemna pentru Ucraina acest lucru?

Din nou ar însemna pe o graniță foarte lungă cu Transnistria, o posibilă presiune substanțială militară  pentru Ucraina. Înseamnă că numărul limitat de trupe pentru apărarea teritoriului ucrainean vor trebui să fie dispersate în direcția Transnistria-Moldova dinspre linia frontului estic enorm de lung, prin Donbass și așa mai departe. Înseamnă că rușii vor putea astfel să avanseze mai mult în zona Donbass.

Înseamnă de asemenea presiune pe termen mediu și lung asupra Odessei. Pentru că, din nou, ochii închiși pro-ruși ai Chișinăului dau posibilitatea ca Rusia să se folosească de spațiul moldovenesc pentru traficul de tot felul de arme ilegale și așa mai departe.

Trebuie să ne gândim din perspectiva României și a Ucrainei, la istoria Rusiei în acest spațiu, care a încercat să dea lovituri de stat la Chișinău, care s-ar putea să fie în spatele unor tentative de lovituri de stat la București și care a încercat să destabilizeze într-o formă similară Ucraina, în 2014. Și amplificăm acest lucru de multiple ori în momentul în care, din nou, pro-rușii și rușii câștigă în Moldova. Vom vedea mult mai multă instabilitate, nu doar strict militară, ci în diferite variante de război hibrid, încercări de lovituri de stat și așa mai departe.

„Moldova este mult mai penetrată și mai vulnerabilă decât România”

Cum vedeți acest război hibrid dus în Republica Moldova de către Rusia? Există particularități?

Da, în sensul în care Moldova este mult mai penetrată și mai vulnerabilă decât România și decât statele din Uniunea Europeană și din NATO. Mulți au trăit în Rusia, se vorbește rusa, oamenii sunt foarte săraci, pot fi mituiți mult mai ușor și așa mai departe. Pătrunderea, nivelul de pătrundere al interferenței electorale și a războiului hibrid în rândul moldovenilor este mult, mult mai amplu decât ar putea fi într-un stat occidental, să spunem, un stat membru UE și membru NATO. Oamenii sunt mai vulnerabili din punct de vedere economic și cultural și atunci Rusia este mult mai prezentă și de aceea vedem perchiziții care duc aproape zilnic la descoperirea de milioane de euro. Deci, nu sunt metode noi, dar sunt metode mult mai aplicabile, inclusiv mituirea, sunt metode mult mai aplicabile în Republica Moldova.

Inclusiv s-a folosit serviciul secret, SVR-ul, pentru a trimite comunicatul acela cu trupele NATO...

Da, se feresc mult mai puțin pentru că costurile sunt mult mai mici. Dacă ar face chestia asta într-un stat precum Polonia sau Germania sau Franța, te poți gândi că serviciile secrete din acele state mult mai puternice pot răspunde într-o mod mult mai substanțial. Pot lua măsuri de oprire și pot răspunde într-un mod mult mai substanțial. În Republica Moldova, din nou, posibilitățile sunt mult, mult mai reduse.