Israelul ar putea deschide al doilea front în Liban

În ciuda presiunilor tot mai mari din partea SUA pentru a ține în frâu războiul din Gaza, ministrul israelian al apărării sugerează acum că forțele sale ar putea deschide în curând un al doilea front nordic pentru a împinge Hezbollah, susținută de Iran, înapoi de la granița libaneză.

Adresându-se primarilor și liderilor municipali din nord, ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a declarat miercuri că guvernul nu-i va încuraja pe cei aproximativ 80.000 de locuitori evacuați din comunitățile nordice din apropierea graniței libaneze să se întoarcă acasă înainte ca Hezbollah să fie respins dincolo de râul Litani, în sudul Libanului, scrie politico.eu.

Teama persistentă a comunităților din nord este că sunt expuse unui risc serios de atacuri cu rachete și incursiuni ale Hezbollah.

În remarcile citate de „Times of Israel și Haaretz“ , Gallant a spus într-o întâlnire la Nahariyya, cel mai nordic oraș de coastă din Israel, că guvernul speră să împingă Hezbollah înapoi prin mijloace diplomatice, dar, dacă aceasta nu va reuși, va „acționa cu toate mijloacele ce le are la dispoziţie” folosind forța  militară.

Porțiunea de sud a râului Litani trece paralel cu granița dintre Israel șiLiban și la aproximativ 29 de kilometri spre nord. În conformitate cu termenii rezoluției ONU 1701, care a pus capăt războiului din Liban din 2006, Israelul a fost de acord să-și retragă toate forțele din sudul Libanului, iar Hezbollah a fost obligat să nu mențină prezența la sud de fluviu.

Cu toate acestea, Hezbollah nu și-a onorat partea din accord și de-a lungul anilor s-a înstalat în sudul Libanului în poziții cu vedere directă asupra comunităților de graniță ale Israelului, lansând lovituri cu rachete în ultimele săptămâni și zile .

Israelul a răspuns cu forță , stârnind temeri crescânde de escaladare. Oficialii americani fac eforturi să limiteze orice extindere a conflictului și au avertizat  Hezbollah să nu deschidă un al doilea front împotriva Israelului.

Aproximativ 80.000 de rezidenți ai comunităților situate la 10 kilometri sud de granița cu Liban au fost evacuați de la începutul lunii octombrie. Majoritatea sunt găzduite pe cheltuiala guvernului în hoteluri din Tel Aviv.

Oficialii americani i-au avertizat luna trecută pe omologii lor israelieni să nu se gândească la lansarea unui atac la nord de granița cu Liban.

Lupte din casă în casă în Gaza

Israelul  a confirmat că ieri a fost „cea mai aprigă zi de luptă de până acum”.

Forțele de Apărare israeliene au fost angajate într-o lupte dure corp la corp din casă în casă, în Gaza.

Oficialii Tzahal au dezvăluit că 250 de lovituri aeriene au fost efectuate asupra diferitelor ținte de-a lungul fâșiei în încercarea de a-i elimina pe liderii Hamas în ascunzări.

Israelul susține că Hamas are un bastion în tabăra de refugiați Jabalia din nordul Gazei.

Un raport al ONUde ieri a indicat că „mai mult de 100 de persoane au fost ucise, iar multe altele au fost rănite, în bombardamentele puternice asupra mai multor clădiri rezidențiale din tabăra Jabalia”.

Purtătorul de cuvânt al IDF, Daniel Hagari, a declarat că „în fiecare astfel de fortăreață se efectuează atacuri combinate terestre și aeriene, infrastructurile subterane sunt distruse, mulți teroriști sunt eliminați în lupte corp la corp și sunt localizate arme”, a adăugat el.

Armata israeliană spune că a avansat chiar în inima orașului Khan Younis, iar aripa armată a Hamas spune că luptele sunt aprige.

Forțele israeliene au ajuns acum la domiciliul liderului Hamas din Gaza, Yahya Sinwar, iar el și alți oficiali de rang înalt se crede că se ascund în tuneluri subterane.

„Este doar o chestiune de timp până îl luăm”, a spus premierul israelian Benjamin Netanyahu miercuri seară.

Armata israeliană a declarat miercuri că a descoperit, în apropierea unor „clădiri civile“, „unul dintre cele mai mari depozite de arme din Fâşia Gaza“, în care se aflau rachete, lansatoare de rachete şi drone, relatează AFP.

„Unul dintre cele mai mari depozite de arme din Fâşia Gaza a fost descoperit în apropierea unei clinici şi a unei şcoli din nordul“ teritoriului palestinian, de către o unitate militară, a precizat armata israeliană într-un comunicat.

Acesta conţinea „sute de lansatoare de rachete antitanc RPG şi muniţiile acestora, zeci de rachete antitanc, zeci de dispozitive explozive, rachete cu rază lungă de acţiune destinate să lovească centrul Israelului, zeci de grenade şi drone“, se arată în comunicat.

Șeful ONU a invocat Articolul 99 din Carta fondatoare a ONU

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat miercuri Consiliul de Securitate că războiul între Israel şi combatanţii palestinieni din Hamas în Fâşia Gaza ar „putea să agraveze ameninţările existente la adresa păcii şi securităţii internaţionale“, potrivit Reuters.

Guterres a invocat Articolul 99 din Carta fondatoare a ONU, foarte rar folosit, care îi permite să „aducă în atenţia Consiliului de Securitate orice chestiune care, în opinia sa, poate ameninţa menţinerea păcii şi securităţii internaţionale“.

„Ne confruntăm cu un risc grav de colaps al sistemului umanitar. Situaţia se deteriorează rapid spre o catastrofă cu implicaţii potenţial ireversibile pentru palestinieni, în ansamblu, şi pentru pacea şi securitatea în regiune“, subliniază Guterres într-o scrisoare adresată celor 15 membri ai Consiliului.

„Nu există o protecţie eficientă a civililor în Gaza. Niciun loc nu este sigur în Fâşia Gaza“, a insistat el.

Secretarul general al ONU avertizează că este posibilă o „prăbuşire totală a ordinii publice în curând“ în Fâşia Gaza, vizată de bombardamentele israeliene şi o ofensivă la sol a Israelului, insistând pentru o încetare a focului umanitară în această scrisoare fără precedent adresată Consiliului de Securitate.

„Cu bombardamentele constante ale forţelor armate israeliene şi în lipsa unui adăpost sau a minimului necesar pentru a supravieţui, mă aştept la o prăbuşire totală a ordinii publice în curând din cauza condiţiilor disperate, ceea ce ar face imposibil chiar şi un ajutor umanitar limitat“, avertizează Antonio Guterres, invocând pentru prima dată de la sosirea sa la conducerea Naţiunilor Unite, în 2017, Articolul 99 din Cartă.

„Situaţia s-ar putea agrava şi mai mult, inclusiv prin producerea de epidemii şi printr-o presiune tot mai mare pentru strămutări în masă în ţările vecine“, adaugă el.

În contextul în care ajutorul umanitar care tranzitează prin punctul de trecere Rafah între Egipt şi Fâşia Gaza este "insuficient", "suntem pur şi simplu incapabili să ajungem la cei care au nevoie de ajutor în interiorul Fâşiei Gaza", susţine Guterres.

„Capacităţile Naţiunilor Unite şi ale partenerilor săi umanitari au fost decimate de penuria de aprovizionare, lipsa de combustibil, întreruperea comunicaţiilor şi creşterea insecurităţii“, a spus el.

„Comunitatea internaţională are responsabilitatea de a-şi utiliza întreaga influenţă pentru a preveni o nouă escaladare şi a pune capăt acestei crize“, a pledat Antonio Guterres, făcând apel la membrii Consiliului de Securitate să „exercite presiuni pentru a evita o catastrofă umanitară“.

SUA se opun unei zone tampon în interiorul Fâșiei Gaza

Statele Unite s-ar opune unei zone tampon în interiorul Fâșiei Gaza, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, la o conferință de presă miercuri.

Nicio reducere a teritoriului, nici o strămutare forțată , nicio reocupare, niciun asediu sau blocaj și nicio utilizare a Gazei ca platformă pentru terrorism, sunt  cele cinci principii după care SUA se vor ghida pentru Gaza post-război.

„Dacă vreo zonă tampon propusă ar fi în interiorul Gazei, aceasta ar fi o încălcare a acestui principiu și ceva la care ne opunem. Dacă este vorba despre ceva din teritoriul israelian, nu voi vorbi despre asta – aceasta este o decizie pe care o iau israelienii”, spuse Miller.

Israelul a informat mai multe state arabe și Turcia săptămâna trecută că intenționează să introducă o zonă tampon pe partea palestiniană a graniței Gaza, pentru a preveni viitoare atacuri, a informat agenția de presă Reuters.