Votul din 3 noiembrie care poate schimba direcția Americii. Ce urmează pentru SUA și Europa

Miza globală a alegerilor intermediare americane din 3 noiembrie este analizată de presa internațională, care anticipează că potențialele schimbări ale Congresului ar putea înăspri supravegherea politicii externe executive, ar putea influența asistența militară acordată Ucrainei și ar putea redefini postura de securitate a Washingtonului în Europa.

Capitoliul Foto: Shutterstock

SUA vor alege o nouă Cameră a Reprezentanților și o treime dintre membrii Senatului în alegerile intermediare din 3 noiembrie. Pentru președintele american Donald Trump, miza este mare: dacă republicanii își pierd majoritatea în Congres, îi va fi mult mai dificil să își urmeze politicile.

Presa europeană analizează ramificațiile alegerilor intermediare pentru SUA, Ucraina și Europa, potrivit Kyiv Post.

Controale interne mai stricte 

Astfel, El País (Spania) prezice că va exista o schimbare de curs după 3 noiembrie.

 „Istoria arată că alegătorii pedepsesc adesea partidul președintelui în alegerile de la jumătatea mandatului. Anul acesta, democrații sunt considerați favoriți clari pentru a câștiga Camera Reprezentanților, în timp ce cursa pentru Senat este prea strânsă pentru a fi decisă. Supravegherea și responsabilitatea guvernamentală vor fi atunci mult mai frecvente și mai stricte, iar deciziile de politică externă vor deveni mai complexe. Congresul a înființat prin lege Agenția pentru Imigrare și Control Vamal (ICE) și este singurul organism care poate impune condiții bugetului său sau poate trage la răspundere oficialii în caz de abuz. Pe 3 noiembrie, americanii vor decide o mare parte din agenda politică a Washingtonului”, scrie El País.

Povestea alegerilor furate

La rândul său, expertul american Lauric Henneton scrie în Le Monde (Franța) că Trump ar putea încerca să submineze legitimitatea rezultatului alegerilor.

„Deși Trump s-ar putea să nu reușească să anuleze rezultatul alegerilor, ar putea reuși să reînvie narațiunea unor alegeri furate. O narațiune alimentată de imagini, rețele sociale, investigații, contestații legale, refuzul certificărilor electorale și judecători  care sunt inevitabil percepuți ca fiind părtinitori din punct de vedere politic. Este puțin probabil ca Trump să poată «fura» alegerile de la jumătatea mandatului. Ar putea, însă, încerca să convingă milioane de americani că acestea i-au fost furate, să delegitimizeze majoritatea democrată timp de doi ani, să erodeze și mai mult legitimitatea electorală și să transforme anul 2028 într-o alegere a răzbunării.”

UE face față furtunii

Radio Kommersant FM (Rusia) suspectează că Europa urmează următoarea strategie.

„Ai impresia că atât Kievul, cât și liderii principalelor țări ale UE s-au amestecat, de fapt, în campania electorală a SUA și, prin poziția lor față de Trump, evidențiază eșecul politicilor sale față de Europa, cu scopul de a aduce o victorie a democraților. Se pare că speră pur și simplu să treacă peste furtună cu acest politician imprevizibil, înclinat să facă compromisuri cu Moscova și să aștepte până în noiembrie 2028, în speranța că un candidat democrat va câștiga următoarele alegeri prezidențiale și că se vor întoarce zilele fericite ale lui Joe Biden, când SUA, Europa și Ucraina stăteau unite împotriva Kremlinului.”

Să-i facem pe alegători să creadă că Zelenski este obstacolul

Site-ul de știri al opoziției Vot Tak (Rusia) consideră că Trump își vizează propria bază de alegători cu acest anunț de încetare parțială a focului:

„Acest «armistițiu energetic» dă impresia că situația este sub control, în timp ce acuzațiile împotriva lui Zelenski vor servi drept scuză în cazul în care măsurile nu vor produce rezultatul dorit. Trump nu trebuie să convingă pe toată lumea că Ucraina este cauza crizei, scopul său este mai modest și mai ușor de atins, vrea să ofere unui număr suficient de alegători republicani nemulțumiți un motiv să creadă că încearcă să rezolve situația, dar că cineva îi stă în cale.”

Și mai mult haos după 3 noiembrie?

O înfrângere republicană ar putea duce la schimbări majore în politica externă, explică fostul economist al Băncii Mondiale István Dobozi la Népszabadság (Ungaria):

„Dacă va suferi o înfrângere zdrobitoare, Trump ar putea ajunge la concluzia că, în perioada rămasă a președinției sale, nu ar trebui să se mai concentreze pe minimizarea costurilor interne pe termen scurt, ci mai degrabă pe maximizarea moștenirii sale în politica globală. După 3 noiembrie, SUA și lumea s-ar putea trezi cu un Trump slăbit politic în SUA și mai imprevizibil ca niciodată, a cărui politică externă este concentrată pe consolidarea imaginii sale istorice despre sine. Acest lucru ar putea fi deosebit de periculos în cazul Iranului.”