„Supraviețuitorii orfani” ai ordinii mondiale: de ce trebuie să facă front comun Europa și Canada

Europa și Canada trebuie să își reducă dependența de Statele Unite și China și să construiască împreună alternative economice, tehnologice și strategice dacă vor să își păstreze suveranitatea într-o lume dominată de marile puteri, susține istoricul canadian Michael Ignatieff într-un editorial publicat în Le Monde în contextul summitului UE-Canada de la Montreal (29 - 30 octombrie).

Europa și Canada, alianță de supraviețuire Foto: Shutterstock

În opinia lui Michael Ignatieff, Europa și Canada se confruntă cu aceeași provocare strategică: diminuarea dependențelor care le vulnerabilizează în fața marilor puteri. Autorul descrie cele două entități drept „supraviețuitori orfani ai colapsului ordinii mondiale”, obligați să caute soluții comune pentru a-și apăra interesele.

Ignatieff spunecă premierul canadian Mark Carney a refuzat un acord care, în opinia sa, ar fi afectat suveranitatea economică a Canadei, în contextul conflictului comercial cu Statele Unite. Spre deosebire de Uniunea Europeană, care a acceptat taxe vamale de 15% pentru accesul pe piața americană, Canada a ales confruntarea.

„Nu pot controla hegemonii prădători - China, Rusia și America. Trebuie să se unească pentru a evita să fie striviți” 

Autorul subliniază că atât Ottawa, cât și Bruxellesul au ajuns la aceeași concluzie: nu pot controla marile puteri care remodelează ordinea internațională.

„Nu pot controla hegemonii prădători - China, Rusia și America - care distrug ordinea internațională, așa că trebuie să se unească pentru a evita să fie striviți”, afirmă Ignatieff.

Una dintre vulnerabilitățile majore identificate de acesta este cea tehnologică.

Potrivit analizei sale, Statele Unite controlează aproximativ 75% din capacitatea globală de calcul, China 15%, în timp ce Europa și Canada rămân mult în urmă, ceea ce le limitează autonomia într-o economie dominată de competiția tehnologică.

„Cine controlează mineralele critice controlează dezvoltarea AI”

Autorul consideră că resursele minerale critice vor deveni una dintre principalele mize geopolitice ale următorilor ani.

„Cine controlează mineralele critice controlează dezvoltarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor viitorului”, avertizează acesta.

În acest context, summitul de la Montreal ar urma să marcheze lansarea unor noi proiecte comune între Uniunea Europeană și Canada.

Printre acestea se numără investiții europene în sectorul canadian al materiilor prime critice, dezvoltarea unor sisteme digitale de plăți independente de infrastructura financiară americană și extinderea cooperării în domeniul spațial prin participarea Canadei la programul european Galileo.

Totodată, Canada intenționează să reducă dependența de industria americană de apărare și analizează alternative europene pentru achizițiile sale militare.

Ignatieff notează că preocuparea principală este controlul exercitat de SUA asupra sistemelor software asociate echipamentelor de apărare.

Un alt domeniu vizat este cercetarea și educația. În condițiile reducerii finanțărilor federale pentru știință în Statele Unite, Europa și Canada sunt îndemnate să își deschidă reciproc universitățile și programele de cercetare, pentru a păstra competitivitatea academică și tehnologică.

 Este în joc „capacitatea puterilor de dimensiuni medii de a-și menține suveranitatea” 

Michael Ignatieff susține că miza parteneriatului este mult mai mare decât cooperarea economică.

„Ceea ce este în joc este cu nimic mai puțin decât capacitatea puterilor de dimensiuni medii de a-și menține suveranitatea, nivelul de trai și capacitatea de a inova și prospera într-o lume dominată de trei hegemoni prădători”, avertizează istoricul canadian.

Amintim că, pe fondul erodării sistemului internațional stabilit după cel de-al Doilea Război Mondial, țări precum Canada și Marea Britanie sugerează că Europa trebuie să preia rolul de arhitect al stabilității globale. Potrivit unei analize Bloomberg, unii dintre cei mai apropiați aliați ai Statelor Unite consideră că arhitectura de securitate și comerț, susținută de Occident timp de peste șapte decenii, s-a degradat iremediabil. În acest context, vocea Europei devine esențială pentru definirea unei noi ordini internaționale.

Mark Carney, premierul Canadei, care a avertizat încă de la începutul anului asupra colapsului regulilor globale, a îndemnat liderii să nu se resemneze în fața unei lumi „tot mai izolate și violente”.

„Sunt ferm convins că ordinea internațională va fi restaurată, însă acest proces va porni din Europa”, a declarat Carney în cadrul summitului Comunității Politice Europene desfășurat la Erevan.