Profesorul de istorie urmărit de 1,4 milioane de oameni explică de ce războiul SUA-Iran continuă: „Iranul nu trebuie să câștige”

Războiul dintre Statele Unite și Iran continuă după mai bine de 5 luni de confruntări. În ciuda faptului l-au eliminat pe liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, SUA nu au reușit înlăturarea regimului islamic de la Teheran, iar o victorie militară clară pare în acest moment tot mai îndepărtată. Profesorul de istorie Trevor, cunoscut pe Instagram drept „Professor Poutine”, vede trei explicații pentru această situație: superioritatea militară americană nu este suficientă pentru a forța capitularea Iranului, regimul de la Teheran a fost construit astfel încât să reziste chiar și după eliminarea liderului suprem, iar fiecare zi în plus de război crește presiunea asupra lui Donald Trump înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului.

Donald Trump. FOTO: Profimedia Foto: Profimedia

„Professor Poutine” are 28 ani de experiență la catedră și peste 1,4 milioane de urmăritori pe Instagram. Acesta a devenit cunoscut prin clipurile în care folosește exemple istorice pentru a explica evenimentele actuale, iar analiza războiului din Iran este una dintre aceste interpretări.

De ce puterea militară americană nu este suficientă

Primul argument al lui Trevor este legat de distanța dintre Statele Unite și Iran și de faptul că Washingtonul nu vrea să trimită trupe terestre într-un război de asemenea amploare. SUA pot lovi Iranul cu avioane, rachete și drone, dar asta nu înseamnă automat că pot obliga regimul de la Teheran să capituleze.

„Acest război a scos la iveală slăbiciunea strategiei militare americane. Războiul a arătat că, deși are unul dintre cele mai mari armate din lume, cu cea mai bună tehnologie și cu baze militare pe tot globul, Statele Unite nu pot să își impună forța pe un câmp de luptă aflat la 12.000 de kilometri distanță fără trupe la sol, lucru pe care nu au niciun interes să îl facă. Poți trage câte rachete vrei, dar, așa cum a demonstrat Bătălia Angliei, nu poți învinge un inamic doar din aer”, a explicat Trevor.

Practic, bombardamentele pot distruge baze, lansatoare și infrastructură, dar o capitulare presupune ca adversarul să nu mai poată sau să nu mai vrea să continue lupta. În cazul Iranului, problema este cu atât mai complicată cu cât țara are un teritoriu foarte întins, o infrastructură militară dispersată și capacitatea de a continua atacurile chiar și după lovituri repetate.

Iranul nu se prăbușește dacă îi este ucis liderul

Al doilea argument privește felul în care este organizat regimul iranian. Trevor spune că administrația Trump ar fi făcut o comparație greșită între Iran și regimuri mai centralizate, în care eliminarea liderului poate produce rapid o schimbare de putere.

„Al doilea lucru, acest război a arătat cât de slabe sunt, de fapt, informațiile serviciilor secrete americane în privința Iranului. Trump și Hegseth au crezut că a ataca Iranul va fi ca și cum ai ataca Venezuela, dar este o neînțelegere uluitoare a modului în care este organizat, de fapt, Iranul din punct de vedere militar. În Venezuela, dacă îl elimini pe Maduro, regimul cade. În Iran, liderul suprem poate fi ucis, așa cum am văzut, iar regimul pur și simplu îl înlocuiește”, a subliniat Trevor.

El își susține argumentul prin modul în care Iranul și-a organizat forțele armate în ultimele două decenii. Profesorul vorbește despre ceea ce numește „Apărarea Mozaic”, un sistem conceput după războiul din Irak pentru ca forțele iraniene să poată continua lupta chiar dacă centrul puterii este lovit.

„Iranul are ceea ce se numește Apărarea Mozaic, adoptată în 2005, după ce a văzut cum s-a prăbușit complet Irakul odată cu căderea lui Saddam Hussein. În Apărarea Mozaic, Garda Revoluționară este împărțită în 30 de unități provinciale, plus una pentru Teheran, iar comandanții provinciali au libertate tactică deplină să lanseze rachete, să desfășoare drone, să execute manevre de gherilă fără să aștepte aprobare de la Teheran. În plus, toate proviziile esențiale, muniție, combustibil, lansatoare mobile de rachete, echipamente de comunicații, sunt stocate în fiecare regiune în parte. Deci, cu cât încerci mai mult să destabilizezi Iranul pentru a termina războiul, cu atât accelerezi de fapt capacitatea de a purta război a fiecăreia dintre acele provincii”, a explicat Trevor.

Ideea este eliminarea conducerii politice nu înseamnă automat dispariția aparatului militar. Un sistem descentralizat poate continua să funcționeze chiar dacă centrul este grav afectat.

Trump are și o problemă politică

Al treilea argument este legat de politica internă americană. În opinia profesorului Trevor, acesta este chiar motivul cel mai important pentru care războiul poate continua fără ca Iranul să obțină o victorie militară propriu-zisă.

„Dar al treilea lucru, și cred că este cel mai important, este că Iranul își dă seama că, în fiecare zi în care războiul continuă, costurile cresc pentru americani și pentru Donald Trump, pe plan intern. O familie americană obișnuită cheltuiește acum cu 750 până la 1.200 de dolari mai mult pe lună pentru alimente, energie și combustibil, rata de aprobare a lui Trump a coborât la 35%, iar acest lucru se resimte deja la republicanii din Senat și din Camera Reprezentanților”, a subliniat Trevor.

Datele recente arată într-adevăr o presiune politică asupra președintelui american. Un sondaj Reuters/Ipsos publicat în august indica un nivel de aprobare de 33% pentru Trump, în timp ce 64% dintre americani dezaprobau activitatea sa.

Trevor susține că Iranul poate profita tocmai de această situație. Dacă războiul se prelungește, cresc costurile economice și politice pentru administrația de la Washington, iar alegerile de la jumătatea mandatului se apropie.

„Dacă îmi permiteți o analogie puțin ciudată, pentru cei care se uită la „The Office”, în episodul în care Michael își face propria companie de hârtie, iar David Wallace nu vrea să îi plătească atât cât cere el pentru ea, răspunsul lui Michael a fost, în esență, ceva de genul: va trebui să le explici acționarilor tăi de ce cea mai profitabilă filială a companiei pierde bani, iar ei s-ar putea să caute deja un nou director financiar, așa că nu cred că trebuie să te înving, cred că trebuie doar să te aștept”, a explicat Trevor.

Trevor aplică aceeași logică războiului. În loc să încerce să învingă militar Statele Unite, Iranul ar putea încerca să reziste suficient de mult pentru ca presiunea politică asupra lui Trump să devină insuportabilă.

„Iată analogia. Alegerile de la jumătatea mandatului din 2026 sunt peste câteva luni. Dacă democrații preiau controlul Camerei Reprezentanților și al Senatului, vor prelua controlul tuturor comisiilor și vor începe imediat să îl ancheteze pe Trump, să îi blocheze legislația, să cheme membri ai cabinetului să depună mărturie și, în general, vor bloca întregul mecanism guvernamental, inclusiv pe cel militar. Așa că cred că un motiv esențial pentru care acest război continuă este că Iranul își dă seama că nu trebuie să câștige. Trebuie doar să reziste până la alegeri și să îi lase pe democrați să termine și să câștige războiul în locul lor”, a subliniat Trevor.