Efectul Trump asupra Premiului Nobel pentru Pace: Cum se pregătește Comitetul și când se dau distincțiile în 2026 | adevarul.ro

Efectul Trump asupra Premiului Nobel pentru Pace: Cum se pregătește Comitetul și când se dau distincțiile în 2026

Publicat:
0
1 live

Campania lui Donald Trump în favoarea candidaturii sale la Premiul Nobel a supus comitetul respectiv unei presiuni fără precedent anul trecut.

Maria Corina Machado i-a dăruit premiul Nobel lui Donald Trump
Venezueleana Maria Corina Machado i-a dăruit Premiul Nobel lui Donald Trump Foto: X @WhiteHouse

Situaţia a fost cu atât mai delicată cu cât laureata din 2025, venezueleana Maria Corina Machado, i-a dăruit ulterior medalia de aur miliardarului republican, considerând că acesta o merita, după capturarea preşedintelui Nicolas Maduro.

După această serie de evenimente, Comitetul Nobel ştie că este în centrul atenţiei lui Donald Trump în acest an, scrie News.

„Întotdeauna există multă activitate de lobby, ba chiar încercări de a exercita presiuni”, afirmă secretarul său, Kristian Berg Harpviken, într-un interviu acordat AFP. „Într-un fel, suntem foarte obişnuiţi cu asta”.

Copiii, jurnaliştii, justiţia

Potrivit mai multor experţi, acest lucru ar trebui totuşi să determine comitetul să opteze, în 9 octombrie, pentru un premiu care să nu stârnească controverse.

„După premiul de anul trecut, probabil că vor să evite orice polemică în acest an”, afirmă Haakon Gjerløw, directorul Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO).

Scenariul său preferat: un premiu Nobel acordat în comun organizaţiei „Save the Children” şi ucraineanului Mykola Kouleba, care se implică în recuperarea copiilor ucraineni răpiţi sau transferaţi cu forţa de Rusia.

Această opţiune ar avea, în plus, meritul de a-i face pe plac soţiei preşedintelui american, Melania Trump, care i-a scris o scrisoare lui Vladimir Putin în 2025 pentru a pleda în favoarea eliberării copiilor ucraineni.

Printre ceilalţi favoriţi ai PRIO se numără: Celulele de intervenţie de urgenţă din Sudan (ERR), o reţea vastă de voluntari care oferă asistenţă unei populaţii afectate de război şi foamete; Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ), într-un an 2025 care a fost din nou unul sângeros pentru această profesie, şi... Staţia Spaţială Internaţională.

Dacă comitetul este pregătit să intre într-o confruntare cu Donald Trump, ar putea, de asemenea, să o recompenseze pe raportorul special al ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, Francesca Albanese, Curtea Penală Internaţională sau chiar pe Papa Leon al XIV-lea.

Argentinul Schweblin pentru literatură? 

O altă distincţie importantă: Premiul Nobel pentru literatură va fi anunţat pe 8 octombrie. Şi în acest caz, speculaţiile sunt în plină desfăşurare.

Deoarece lista nominalizaţilor rămâne confidenţială timp de 50 de ani, în cercurile literare suedeze are loc în fiecare an un joc de ghicitori.

După ce l-a premiat anul trecut pe scriitorul maghiar László Krasznahorkai, Academia Suedeză ar putea opta de data aceasta pentru o scriitoare, poate originară din America Latină, prevăd unii critici chestionaţi de AFP.

„În ultimii ani, s-a vorbit mult despre «miracolul literar latino-american», această nouă generaţie care a luat locul autorilor bărbaţi adepţi ai realismului magic, precum Gabriel García Márquez”, explică Lina Kalmteg, de la radioul public suedez SR.

Decizia Centrului Nobel pentru Pace după ce Trump a primit medalia de la câștigătoarea Corina Machado

„În această nouă perioadă de înflorire, femeile sunt cele care se impun, cu un stil literar adesea marcat de feminism, dar şi destul de sumbru şi violent, presărat cu accente suprarealiste”, observă ea.

Argentiniana Samanta Schweblin, în vârstă de 48 de ani, ar fi o alegere foarte interesantă şi surprinzătoare, spune ea. „Dar este cu siguranţă încă prea tânără”.

Alţii mizează pe scriitoarea americano-antiguană Jamaica Kincaid, a cărei operă abordează temele exilului, identităţii şi traumelor moştenite de la colonialism, sau pe scriitoarea chineză Can Xue.

Printre candidaţii obişnuiţi la Premiul Nobel se numără şi australianul Gerald Murnane, compatrioata sa Alexis Wright, americanul Thomas Pynchon sau mexicană Cristina Rivera Garza.

Criticată îndelung pentru alegerile sale axate pe autori occidentali, Academia Suedeză, zguduită de un scandal MeToo în 2018, s-a reînnoit, iar mai mult de jumătate dintre membrii săi au fost înlocuiţi. De atunci, aproape unul din doi laureaţi este o femeie.

Sezonul premiilor Nobel va începe luni cu premiul pentru Medicină, urmat marţi de cel pentru Fizică şi miercuri de cel pentru Chimie.

Cercetările privind hormonul GLP-1, pe care îl imită numeroase tratamente împotriva obezităţii, precum Ozempic sau Mounjaro, sunt menţionate printre descoperirile medicale care ar putea fi premiate.

Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunțat joi, 8 octombrie, iar Nobelul pentru pace va fi atribuit vineri, 9 octombrie. 

Premiul Băncii Suedeze pentru Științe Economice în Memoria lui Alfred Nobel 2026 va fi acordat pe 12 octombrie.

Top articole

Partenerii noștri