Povestea Zarminei, executată în fața a 30.000 de oameni și temerile privind revenirea execuțiilor publice în Afganistan

Imaginile filmate clandestin în 1999 pe stadionul olimpic din Kabul au devenit unele dintre cele mai tulburătoare dovezi ale represiunii exercitate de talibani asupra femeilor din Afganistan. În fața a aproximativ 30.000 de oameni, Zarmina, o mamă a șapte copii, a fost adusă pe terenul de fotbal, forțată să îngenuncheze și împușcată în cap.

Zarmina a fost condamnată la moarte în 1999. Foto: X/@Video_Forensics

Femeia, în vârstă de 35 de ani, fusese condamnată pentru uciderea soțului său, un polițist despre care martorii spuneau că devenise violent și o supunea unor abuzuri repetate.

Execuția a fost filmată pe ascuns de activiste ale Revolutionary Association of the Women of Afghanistan (RAWA), iar imaginile au fost scoase ulterior din țară și au contribuit la dezvăluirea în Occident a brutalității regimului taliban.

Povestea Zarminăi este însă și una despre violența domestică și lipsa de protecție a femeilor. Potrivit relatărilor apărute ulterior, femeia și fiicele sale adolescente ar fi fost bătute luni la rând de soțul ei.

După moartea acestuia, Zarmina a fost arestată și torturată, iar după trei ani de detenție a recunoscut că una dintre fiicele sale a fost implicată în ucidere.

Copiii au ajuns în grija familiei soțului, iar două dintre fiice ar fi fost vândute ulterior pentru sclavie sexuală.

În cele din urmă, Zarmina a fost condamnată la moarte în baza unei dispute de „răzbunare a sângelui” și executată la 16 noiembrie 1999. Potrivit relatărilor, trupul ei a rămas timp de 20 de zile nerevendicat într-o morgă din Kabul înainte de a fi îngropat într-un mormânt nemarcat.

La aproape trei decenii de la execuția Zarminăi, organizațiile pentru drepturile omului avertizează că femeile afgane se confruntă din nou cu restricții severe și acte de violență sub regimul taliban, revenit la putere în 2021.

Drepturile femeilor din Afganistan, grav restricționate de la începutul anului

Shaharzad Akbar, reprezentantă a organizației afgane pentru drepturile omului Rawadari, susține că au fost documentate cazuri de pedepse brutale și că unele dintre acestea sunt tot mai des ascunse de ochii publicului. 

La începutul acestui an, violența domestică a fost, practic, legalizată. Talibanii au adoptat o nouă lege care permite soților să-și bată soțiile, atâta timp cât nu se produc leziuni corporale grave, după ce un cod penal actualizat a plasat, în esență, femeile la același nivel cu sclavii.

Femeile au fost excluse din educația secundară și universitară, iar accesul lor la locuri de muncă și la viața publică a fost sever restricționat. Au fost introduse și restricții privind angajarea, iar femeilor li s-a interzis să vorbească în public. În plus, talibanii au legalizat căsătoria copiilor cu consimțământul unei rude de sex masculin. Pe lângă pedepsele corporale, femeile sunt supuse altor reguli draconice. 

Activiștii se tem că, în condițiile cenzurii și ale supravegherii sporite, abuzuri grave ar putea avea loc fără ca lumea să afle vreodată poveștile victimelor.

Deși nu se cunoaște ca vreuna dintre execuții să fi vizat o femeie, Misiunea de Asistență a Națiunilor Unite în Afganistan a documentat 12 execuții sancționate judiciar începând din 2021.