Interviu Primele alegeri legislative din Rusia, după invadarea Ucrainei: „Deși rezultatele vor fi măsluite, Kremlinul va putea afla nemulțumirea oamenilor”

Rusia a organizat în acest weekend alegerile pentru Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului. Rezultatul votului este însă considerat prestabilit încă înainte de prima rundă. Scrutinul este primul de acest tip organizat după invadarea Ucrainei din 2022.

Rusia organizează primele alegeri după invadarea Ucrainei Foto: AFP

Partidul Rusia Unită, aliniat Kremlinului, este așteptat să își mențină dominația covârșitoare în Duma. În prezent, formațiunea deține 310 din cele 450 de mandate, ceea ce îi asigură o supermajoritate și puterea de a lua decizii legislative majore fără sprijinul altor partide. Pentru a păstra această supermajoritate, are nevoie de cel puțin 300 de mandate.

Alte patru partide sunt așteptate să fie reprezentate în Duma după alegeri: Partidul Comunist al Federației Ruse, Partidul Liberal-Democrat din Rusia, partidul Rusia Justă și partidul Oameni Noi. Toate votează, în general, în acord cu Rusia Unită și susțin războiul din Ucraina.

Organizațiile de monitorizare a democrației și guvernele străine au denunțat alegerile din Rusia ca nefiind nici libere, nici corecte. Oficialii ruși au respins în trecut astfel de afirmații, susținând că țara își desfășoară procesul electoral în conformitate cu legea.

În actualele alegeri parlamentare, singurul partid anti-război înregistrat de Comisia Electorală Centrală, Yabloko, nu are voie să participe. Curtea Supremă a Rusiei i-a interzis acest lucru. Luna trecută, înalta instanță a dispus scoaterea partidului de pe buletinul de vot. Decizia a venit ca răspuns la un proces intentat de partidul pro-Kremlin Rodina. Formațiunea a acuzat Yabloko, un partid sprijinit mai ales de tinerii ruși și de opozanții războiului din Ucraina, de încălcarea drepturilor de autor, primirea de finanțare străină și extremism.

Miza alegerilor pentru ruși

Analistul politic Cătălin Buciumeanu a analizat, într-un interviu pentru Adevărul, miza scrutinului din Federația Rusă și modul în care Kremlinul îl utilizează pentru a transmite percepții atât pe plan intern, cât și extern. Interviul abordează funcțiile pe care regimul le atribuie acestor alegeri, printre care legitimitatea internă, mobilizarea societății, controlul elitelor regionale și transmiterea unui mesaj către Occident.

"În principiu, Putin nu mai tratează acest scrutin ca pe un simplu exercițiu constituțional. El îl leagă în mod explicit, în imaginarul colectiv, de un vot pentru continuarea războiului din Ucraina. Din această perspectivă, scrutinul are patru funcții diferite.

Prima funcție este legitimitatea internă: este o modalitate de a măsura imaginea Kremlinului în fața societății. Prin aceasta, Putin vrea să demonstreze că societatea a rămas unită în jurul regimului autoritar. A doua funcție este mobilizarea: prin numărul de voturi pe care rușii le dau la acest scrutin, războiul poate fi transformat dintr-o operațiune a statului într-o cauză colectivă.

A treia funcție este controlul elitelor. Kremlinul se află într-o situație destul de delicată și, astfel, poate vedea care guvernatori și administrații regionale au rămas fidele Kremlinului și reușesc să mobilizeze electoratul. Cine nu aduce voturi fie s-a îndepărtat de tactica și modelul lui Putin de a conduce țara, fie are o altă agendă, care nu este aliniată strategiei Kremlinului.

În ultimul rând, scrutinul are și o funcție de mesaj extern: Occidentul trebuie să înțeleagă că presiunea economică, atacurile ucrainene și costurile războiului nu au produs o ruptură la nivel social. De asemenea, acestea nu pot slăbi voința lui Putin și nici autoritatea pe care o are asupra republicilor și statelor federative din Federația Rusă", a afirmat acesta.

Specialistul amintește și de situația generată în Rusia de război:

"Reuters a observat o creștere a anxietății legate de război, mai ales pe fondul atacurilor cu drone și al penuriei de combustibil. Apoi, treptat, dobânzile au crescut, iar deficitul de forță de muncă s-a accentuat și el. Totuși, acest lucru nu cred că se va traduce neapărat printr-o surpriză electorală, pentru că mecanismul competitiv din Federația Rusă este blocat. Adică nu prea contează pentru cine votezi.

Important este că, la final, votul poate fi direcționat într-o direcție sau alta, după cum dorește Kremlinul. Acest lucru se datorează dispariției rolului observatorilor. Nu mai există persoane care să verifice, să gestioneze și să se asigure că lucrurile se desfășoară într-o manieră democratică. Degradarea mediului electoral din Federația Rusă este extrem de mare".

O surpriză electorală este puțin probabilă, în condițiile în care mecanismul competitiv este blocat, observatorii independenți au dispărut, iar controlul asupra societății s-a intensificat, susține Buciumeanu:

"Am putea interpreta acest lucru și ca disperare. Cred însă că mai degrabă poate fi interpretat ca o creștere a presiunii asupra societății, pentru ca aceasta să nu explodeze într-o direcție nedorită. Practic, prin creșterea controlului se încearcă un fel de cosmetizare internă și externă a unei imagini destul de dezastruoase.

Aceasta este o anomalie. Frauda reală este acoperită de tot felul de absurdități legislative și de narațiuni oficiale. Dar acest lucru nu înlocuiește, de fapt, nemulțumirea publică pe care noi nu reușim să o vedem, pentru că ea nu se manifestă transparent dincolo de granițele oficiale ale Federației Ruse. Totuși, este de presupus că așa se întâmplă".

Totuși, alegerile pot arată oficialilor de la Moscova nemulțumirea oamenilor.

"Este foarte posibil ca, deși rezultatele să fie măsluite, Kremlinul să afle nemulțumirea oamenilor mai ales că există voci din armată și din elita economică ce încep încet-încet să se desprindă de opțiunile și viziunea Kremlinului. Vedem că nici controlul asupra justiției nu mai este total. Însă controlul autoritar modern din Federația Rusă încearcă să stabilească dinainte ce opțiuni are un cetățean, înainte ca acesta să aleagă. Așadar, lucrurile sunt destul de avansate în sensul romanului „1984”", conchide Buciuceanu.