Democrația, în lupta cu nebunia. Biden vs. Putin: cum s-a reflectat soarta omenirii în discursurile istorice ale celor doi lideri
0Nu se întâmplă prea des ca președintele Rusiei și cel al Statelor Unite să susțină discursuri majore în aceeași zi, atingând teme și subiecte asemănătoare. Faptul că s-a întâmplat, marți, 21 februarie, nu a fost o întâmplare: vineri se împlinește un an de la invazia rusă în Ucraina, iar Vladimir Putin și Joe Biden au interpretat amândoi războiul pentru publicul lor. Audiențele au fost foarte diferite. La fel și viziunile oferite lumii, scrie scrie Anne Applebaum în „The Atlantic“.
Putin a vorbit timp de două ore într-o sală mare. Publicul său țintă era acolo: politicienii „aleși” în urma unor alegeri trucate, precum și birocrați, siloviki și funcționari – tocmai elita despre care se zvonește că este nemulțumită de război. Din când în când s-au ridicat să aplaude. În rest, au păstrat expresii sumbre, lipsite de emoții și nu e de mirare. Punct cu punct, Putin a repetat minciuni pe care le-a spus de multe ori înainte. Câteva dintre frazele lui erau menite să le audă străinii. Cum ar fi anunțul retragerii din tratatele nucleare. A fost menit să-i sperie pe americani și europeni. Putin nu a căutat să inspire, să convingă, să entuziasmeze, pentru că nu trebuie. Nu are nevoie să convingă pe nimeni în Rusia; are nevoie doar de ei să se teamă.
Joe Biden, în schimb, a vorbit în aer liber, la Varșovia, unei mulțimi de polonezi și americani care păreau cu adevărat încântați să fie acolo. Dar ei nu erau publicul lui principal. Spre deosebire de Putin, lui Biden îi păsa mult mai mult să ajungă la oameni care nu erau acolo: publicul american, publicul european și publicul ucrainean. Pentru ei, a folosit o retorică largă, universală, incluzivă , cuvinte precum libertate, speranță, curaj. Spre deosebire de Putin, el a căutat să inspire, să convingă și să explice. „Putin s-a îndoit de voința Americii și a lumii democratice“, a spus Biden, dar Putin s-a înșelat: „Da, am susținut suveranitatea... Da, am susținut dreptul oamenilor de a trăi liberi de agresiune”. Și da, desigur, „am apărat democrația”. Nu că toată lumea de pretutindeni ar fi fost mulțumită. În afară de Rusia, Biden nu a menționat nicio autocrație pe nume. Dar el a afirmat un alt principiu general, unul suficient de larg pentru a fi interpretat ca o referire la China sau Iran: „Poftele autocratului nu pot fi potolite. Autocrații înțeleg un singur cuvânt: „Nu”. „Nu“, „Nu“.
Discursul lui Biden de la Varșovia a stabilit o ștachetă înaltă pentru el însuși, pentru administrația sa, pentru NATO, pentru coaliția democrațiilor și pentru Ucraina. Dacă luptăm pentru „libertate și suveranitate”, nu putem accepta niciodată nimic mai puțin. Dacă luptăm pentru democrație, cu siguranță trebuie să ne așteptăm ca democrația să fie respectată și de aliații noștri politici – printre ei, Polonia, unde democrația este în pericol. Dacă vom numi actele oribile de brutalitate ale Rusiei din Ucraina ocupată, „crime împotriva umanității”, nu ne obligă asta să-i urmărim penal? Dacă credem în dreptate, nu ar trebui să o căutăm peste tot? Când stăpânești prin frică, folosind minciuni, nimeni nu se așteaptă la ceva mai bun. Când oferi speranță și optimism, creezi o credință, o așteptare, că totul este posibil. Sper că Biden înțelege că a promis că va câștiga acest război și că acum trebuie să găsească o modalitate de a face acest lucru, scrie Anne Applebaum în „The Atlantic“ .
„Angajamentul lui Biden față de Ucraina e unul dintre principalele motive pentru care țara încă mai luptă”, scrie The Economist citând-ul pe analist ucrainean Mikola Davidiuk: „Biden a demonstrat în era conducătorilor autoritari că și conducătorii democratici pot fi puternici. Fără el, cine știe unde am fi fost? Ucrainenii înțeleg acest lucru.”
Biden reconfirmă sprijinul SUA pentru Europa de Est
Preşedintele american Joe Biden s-a întâlnit, miercuri, la Varşovia, cu grupul celor nouă lideri ai ţărilor membre ale NATO din Europa Centrală şi de Est, în prezenţa șefului NATO Jens Stoltenberg. Biden a reafirmat sprijinul de neclintit al SUA faţă de securitatea Alianţei, a transmis Casa Albă într-un comunicat. Această demonstraţie de sprijin a avut ca scop să reînnoiască garanţiile pentru cele nouă ţări (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria), al căror punct comun este că au făcut parte din fostul bloc sovietic sau din Pactul de la Varşovia şi se află pe flancul estic al NATO.
Discuțiile au vizat continuarea sprijinului multidimensional pe care statele Aliate, inclusiv cele participante la Formatul B9, îl acordă Ucrainei, susţinerea pentru aspiraţiile sale euroatlantice, precum şi demersurile continue ale NATO de întărire a posturii sale de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. Au fost abordate, de asemenea, modalităţile de tragere la răspundere a Rusiei, prin instrumente de drept internaţional, pentru crimele comise în Ucraina.
O atenţie specială a fost acordată şi partenerilor vulnerabili, precum Republica Moldova, confruntată cu provocări crescute de securitate.
Se încarcă comentariile...
