100 FP România/ 2015 - cine ce a făcut relevant în Cercetare/ Inovare: fizicieni, mulţi IT-işti, ingineri, arhitecţi, designeri

Fizicieni din toată lumea se concentrează deja la Măgurele. Am aflat că fondatorul nanotehnologiei a plecat din România, în urmă cu mulţi ani, dar revine, periodic. Alţi şi alţi cercetători români primesc premii internaţionale – şi granturi maximale. Avem softişti şi designeri care pun produse pe piaţa globală. Dar şi inovatori sau industriaşi care ajung pe pieţe internaţionale doar dacă se relochează, mai spre Vest.

sumarul listei 100 FP România/ 2015 - inclusă în ediţia FP România nr 50 (februarie/ martie 2016)

ediţii anterioare: 100 FPR/ 2014 (Cercetare/ Inovare) - 100 FPR/ 2013 (Cercetare/ Inovare)

Premiile FP România 2016 - sau ediţiile anterioare: Premiile FP România 2015, Premiile FP România 2014

(În lista 100 FPR/ 2016, neurochirgul Leon Dănăilă este menţionat în capitolul Societate.) 

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei"

Pentru concentrarea de expertiză ştiinţifică în România. 

Lucrurile merg bine la proiectul ELI-NP ((Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics) – asigura anul trecut fizicianul Nicolae Zamfir, directorul al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN). „Construcţia sa este în graficul stabilit. Ca şi laserul, pe măsură ce vin echipamentele construim şi celelalte experimente. Totul este în proces de asamblare, inclusiv fascicolul gamma, iar în 2018 vor fi finalizate. Sperăm ca autorităţile să nu ne pună beţe în roate." Din această primăvară începe complicata procedură de montare a componentelelor a ceea ce va deveni, pentru o vreme, cel mai puternic laser din lume – capabil să concentreze într-un centimetru pătrat 10% din puterea Soarelui... 

Până la finalizarea construcţiei, unul dintre obiective a fost atragerea de cercetători din toată lumea, inclusiv români plecaţi: „Avem 60 de persoane ca personal de cercetare. Avem personal de la institute din România, din Bulgaria, Polonia, Franţa, Italia, India, China sau Japonia", a mai explicat dl Zamfir. Mai mult de jumătate din personalul nou e reprezentat de români care s-au întors din străinătate – unii dintre ei au terminat doctorate, iar alţii sunt profesori sau cercetători cu ştate vechi care vor să se întoarcă să studieze în România. „Sunt foarte mari şanse ca un cercetător de la ELI-NP să câştige Nobelul în Fizică.“ 

notabil 

• Consiliul Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN) a adoptat prin vot unanim, anul trecut, Rezoluţia de admitere a României ca membră cu drepturi depline în Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară. În prezent, România participă cu 100 de cercetători la experimentele organizate în cadrul LHC (The Large Hadron Collider) şi LHCb (The Large Hadron Collider beauty), ALICE (A Large Ion Collider Experiment), ATLAS etc., dar şi la reţeaua globală GRID – a informat Ministerul Educaţiei şi Cercetării. 

Mihail Roco 

Savant 

Pentru fondarea domeniului nanotehnologiei la nivel mondial. 

Prof. dr. Mihail Roco, membru de onoare al Academiei Române, a primit, la începutul anului trecut, Premiul „Global Leadership and Service“ acordat de International Union of Materials Research Societies – decernarea a avut loc la sediul Parlamentului European. Profesorul de origine română este primul laureat al acestui premiu, care „recunoaşte meritele deosebite în domeniul cercetării materialelor tehnologice, educaţiei şi strategiei, cu impact social major la nivel mondial”. Profesorul Roco este fondatorul domeniului nanotehnologiei la nivel mondial – şi a fost autor principal al strategiei primului program naţional american în domeniul nanotehnologiilor, lansat în anul 2000 de preşedintele Bill Clinton.

Profesorul Roco s-a implicat şi în iniţierea şi dezvoltarea cercetării nanotehnologice în România. În decursul anilor a vizitat laboratoarele de cercetare din patru instituţii bucureştene implicate în proiecte naţionale de nanotehnologie: Universitatea Politehnica, INCD-Microtehnologie, INCD-Fizica Materialelor şi INCD-Fizica Laserilor Plasmei şi Radiaţiilor. „Comunitatea ştiinţifică din România este recunoscută pentru creativitate şi profunzime, iar domeniul oferă mari oportunităţi care cu doar câţiva ani în urmă nu erau posibile“, declara profesorul cu prilejul aniversării a 10 ani de nanoştiinţă şi nanotehnologie în România. Din 2011, Mihail Roco este Doctor Honoris Causa al Universităţii Politehnica din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1970, iar din 2012 este membru de onoare al Academiei Române, Secţia de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei.

de urmărit 

• Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“ din Iaşi, aflat în sistemul Academiei Române, a lansat anul trecut proiectul internaţional SupraChem Lab/ ERA Chair initiative – de înfiinţare a unui nou grup de lucru în cadrul colectivului de cercetări avansate IntelCentru. Principalul obiectiv al acestui program de cercetare este dezvoltarea unor materiale hibride noi, cu structuri adaptive auto-organizate la nivel supramolecular. Proiect, în valoare de 1,6 milioane de euro, este unicul de tip ERA Chair câştigat până acum de România. 

Flaviu Turcu

Cercetător 

Pentru aportul la îngroparea carbonului din atmosferă. 

Flaviu Turcu, lector la catedra de Fizică Biomoleculară a Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii Babeş Bolyai, s-a numărat anul trecut printre cei 100 de cercetători distinşi cu premiile R&D100, cunoscute şi ca „Oscarurile inventicii”. „Pentru prima dată, un român, membru al unei echipe de cercetare de la laboratorul National Pacific Northwest, al Departamentului Energiei din Statele Unite ale Americii, a fost recompensat cu premiul R&D100 Awards. Flaviu Turcu a fost premiat pentru dezvoltarea tehnologiei RMN, pentru caracterizarea şi evaluarea eficienţei stocării gazelor cu efect de seră (dioxid de carbon în principal) în subteran”, a explicat UBB. 

Ca idee, au mai fost premiate atunci Toyota Corporation, The Dow Chemical Company sau celebrul Massachusetts Institute of Technology. Premiile R&D 100 Awards caută, identifică şi celebrează, de 53 de ani, produsele tehnologice de top introduse în anul precedent şi îi premiază pe autorii care, prin descoperirile şi invenţiile lor, fac viaţa mai bună pe glob – ca urmare, a premiat tehnologii revoluţionare precum: ATM-ul (1973), lampa cu halogen (1974), faxul (1975) sau tehnologiile LCD (1980).

de urmărit 

• Consiliului European de Cercetare a acordat anul trecut cercetătoarei românce Alida Iulia Gabor de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca un grant în valoare de 1,5 milioane de euro pentru un proiect în domeniul schimbărilor climatice. Consiliul a prezentat atunci 291 de proiecte propuse de cercetători şi oameni de ştiinţă aflaţi la început de carieră, finanţările maxime fiind 1,5 milioane de euro per grant.

Bitdefender 

Pentru importanţa inovaţiilor lansate. 

Compania Bitdefender a lansat anul trecut, la San Francisco, un dispozitiv care trebuie să apere de viruşi – la modul revoluţionar – întreaga familie-casă conectate la internet. Cutia cât o palmă a costat doi ani de muncă şi include 20 de invenţii brevetate de IT-işti români din compania creată de Florin şi Măriuca Talpeş. „Bitdefender Box reprezintă expresia gândirii noastre despre cum poate fi protejată în viitor o familie. Momentat ţintim doar consumatorii casnici, dar urmează să ne gândim şi la dezvoltarea produsului pentru IMM-uri. Box-ul este o cutie propriu-zisă, este un hardware care se instalează pe reţeaua de acasă şi apoi există diverşi agenţi pe care îi instalăm pe diverse terminale. Sunt agenţi mai compleţi pe terminalele tradiţionale, desktop, laptop. Ca o noutate, Box poate asigura suplimentar şi terminalele Apple, ceea ce nimeni nu putea până în prezent. Există studii care arată că o familie germană are un număr mediu de 14 terminale conectate la internet. Eu am văzut şi 55 de terminale la o familie. Peste jumătate din aceste terminale, frigidere, televizoare, instalaţii de aer condiţionat, sunt slab protejate sau deloc. Box-ul îţi arată, momentan pe terminalele inteligente, ce atacuri au fost asupra diferitelor gadget-uri. După părerea noastră Box-ul va înlocui soluţiile de securitate din zona de consumatori în următorii trei ani de zile", a explicat atunci Florin Talpeş, CEO al BitDefender.

Tehnologiile Bitdefender au astăzi câteva sute de milioane de clienţi în toată lumea – iar compania îşi creşte vânzările şi cu 100% pe an, pe anumite segmente. „Industria cu cea mai mare valoare adăugată poate fi industria inovativă de IT&C, cea care merge în nume propriu pe pieţele internaţionale cu produse / tehnologii rezultate în urma eforturilor proprii de cercetare & dezvoltare. Enume¬răm două piedici care odată eliminate măcar parţial ar putea contribui la accelerarea dezvoltării acestei industrii: activitatea de înregistrare a patentelor şi dificultatea găsirii de specialişti în Ro¬mânia care să poată fi folosiţi pentru atacarea pieţelor internaţionale“ – sugera dl Talpeş, citat de ZF. 

notabil 

• Marea majoritate a site-urilor pot fi oricând sparte de un hacker, inclusiv cele ale unor companii cu puternice departamente de IT, avertiza, anul trecut, la ZF Live, Mădălin Dumitru, fondatorul firmei Cyber Smart Defence, în care este asociat cu... cei mai puternici trei hackeri din România. Potrivit dlui Dumitru, firma ocupă locul doi în lume în zona de hacking legal. 

de urmărit 

• Aplicaţia Unloq, destinată firmelor, promite că vom putea renunţa la parole, în condiţii de securitate. Sistemul creat de antreprenorii Mircea Patachi şi Adrian Bunta funcţionează pe bază de notificare transmisă către telefonul mobil al utilizatorului. „Soluţia bazată pe notificări – pentru autentificări şi autorizări de tranzacţii – este chiar mai sigură decât ce vedem în prezent pentru soluţiile bancare“, susţine unul dintre fondatori.

+ 
 

• Mădălina Seghete, o româncă plecată la studii în SUA în urmă cu 14 ani, şi cei trei asociaţi ai săi din firma Branch Metrics Inc., fac valuri cu o tehnologie care permite accesul la documente postate prin alte aplicaţii, chiar dacă acestea nu sunt instalate pe terminalele utilizatorilor finali. Branch Metrics şi-a propus expansiunea şi în Europa – inclusiv în România.

• Fyusion, un start-up IT cu sediul în San Francisco, al cărui CEO şi cofondator este un român, Radu B. Rusu, a obţinut anul trecut o finanţare de 13,5 milioane de dolari, după cele 3,5 obţinute în 2014, pentru continuarea dezvoltării unei tehnologii de realizare a „fotografiilor 3D”, disponibilă şi prin intermediul unei aplicaţii smartphone-urile Apple – imaginile pot fi publicate online, iar utilizatorii pot să schimbe perspectiva asupra unui obiect sau să se plimbe printr-o încăpere.

Vector Watch 

Pentru inovaţie comercială. 

Radu Georgescu estima toamna trecută că Vector Watch, un start-up românesc în domeniul ceasurilor inteligente, în care a investit, în mai multe etape, circa 2,5 milioane de euro, va fi prima sa investiţie tip unicorn” – care, adică, va obţine o evaluare de un miliard de dolari... Compania şi-a scos în lume ceasurile, cu stil şi din steel, la ediţia de anul trecut a târgului de ceasuri de la Basel – în cadrul unui eveniment privat. Pe lângă design şi funcţii, elementul de unicitate al ceasului este autonomia de funcţionare de 30 de zile. Estimările companiei sunt că va ajunge rapid în top 5 al producătorilor de smartwatch-uri, cu zeci de mii de ceasuri vândute într-un an la nivel global, concurând cu producători precum Apple, Samsung sau Motorola. 

Ajuns rapid o companie internaţională, cu birouri în Londra, Silicon Valley, Amsterdam, Hong Kong şi Bucuresti, start-up-ul a fost fondat – desigur, într-un apartament – de antreprenorul Andrei Pitiş (fondator şi CTO), alături de designerul Irina Alexandru (cofondatoare şi Program Manager) şi de profesorul Dan Tudose (cofondator şi Hardware Engineer). Pentru credibilitatea necesară pe piaţa globală, firma a recrutat ulterior un fost CEO al producătorului de ceasuri Timex, un desig¬ner care a dezvoltat diferite accesorii inteligente purtabile pentru Nike şamd. În noiembrie, compania a anunţat obţinerea celei de-a treia finanţări, în valoare de 5 milioane de dolari. 

de urmărit 

• Trei start-up-uri de tehnologie din România – DeviceHub.net, Traderion şi Uipath – au fost acceptate anul trecut în incubatorul de start-up-uri Seedcamp din Londra, alături de alte 17 companii din Europa aflate la început de drum. Incubatorul dă acestor companii posibilitatea de a cunoaşte specialişti în tehnologie, marketing, finanţe şi consultanţă de business, care să le ofere feedback şi să-i ajute să îşi dezvolte proiectele.

Mircea Tudor

Inventator şi antreprenor 

Pentru lecţiile de monetizare a inovaţiei. 

Mircea Tudor se pregăteşte să devină, din inovator de profesie, industriaş elveţian – anunţa anul trecut Business Magazin. Înainte de 1990, dl Tudor a lucrat la Centrala de Construcţii Căi Ferate, iar după Revoluţie a ajuns la un moment dat cel mai mare distribuitor de alarme auto din România – după care a lansat proiecte de cercetare şi inovare. A fondat un IMM cu activităţi în domeniul tehnologiilor de scanare radioactivă, cu care a câştigat de două ori Marele Premiu al Salonului de Invenţii de la Geneva – iar anul trecut ErenstYoung l-a creditat drept unul dintre antreprenorii lumii care schimbă paradigma industriilor în care operează şi impun noi standarde. Firma MB Telecom a fost înfiinţată în 1994, dar a ajuns la profit abia în 2008. „Cea mai mare dificultate în orice iniţiativă privată este capitalizarea în faza de început, când nimeni nu are încredere în tine. Eu am vândut casa, am cumpărat o locuinţă mai mică, iar suma de 50.000 de dolari am investit-o în afaceri. Să intri în afaceri vânzându-ţi casa este un act de sinucidere. Am încercat multe experienţe. În cele din urmă am hotărât să revin în matca mea professională: tehnologia. Treptat, lucrurile au început să se aşeze, să intre pe un făgaş normal“ – şi-a amintit dl Tudor. 

Roboscan, primul scanner mobil robotizat de camioane, i-a adus faima şi profitul – platforma pune împreună fizică nucleară, electronică, mecanică, informatică şamd. A urmat primul scanner pentru avioane din lume. Pe care ridică acum o fabrică în Elveţia: a investit acolo 2 din cele 45 de milioane de euro necesare, dar deţine 99% din acţiuni: „restul fiind deţinut de cantonul Berna, deoarece statul elveţian a investit cea mai mare parte“. Linia de producţie din Elveţia va ajunge în cinci ani la 75 de scannere pe an – în timp ce în fabrica de la Otopeni poate produce circa 12. Grupul condus de Mircea Tudor are ca obiectiv strategic ca în cinci ani să plaseze câte un scanner de avioane în 500 de aeroporturi din lume, ceea ce va genera o cifră de afaceri de peste 1 miliard de euro... „Am avut foarte mari dificultăţi în afirmarea pe piaţa mondială. Este dificil să promovezi produse de înaltă tehnologie realizate de o firmă mică dintr-o ţară mică. Piaţa de securitate este puternic dominată de lobby. Avem un gol uriaş. Concurăm cu giganţi, cu concerne multinaţionale. Dar începem să ne facem auziţi. Noi, ca firmă, şi în general economia naţională, nu avem nicio şansă izolaţi de restul lumii. Avem însă avantajul de a fi creativi şi astfel putem să surprindem lumea cu ideile, soluţiile şi produsele noastre“, încurajează, totuşi, inventatorul-antreprenor. 

de urmărit 

• O echipă de liceeni de la Colegiul Tehnic Mecanic Griviţa din Bucureşti a proiectat un sistem hidraulic independent pentru ridicarea automobilului, care ar scuti şoferii de timp şi efort la înlocuirea cauciucurilor, în cazul unei pene – idee desemnată câştigătoare, anul trecut, în cadrul unei competiţii de proiecte. Competiţia, la care au participat 30 de licee din 15 ţări, face parte din proiectul Skills for the Future derulat de Junior Achievement România, care îşi propune să inspire tinerii să se orienteze către cariere în domeniul STEM şi să-i ajute să dobândească competenţele necesare pe piaţa muncii în această industrie. 

Softronic 

Pentru continuarea unei tradiţii tehnologice – şi exportul ei. 

Compania Softronic a inaugurat anul trecut al doilea tren electric Hyperion. Garniturile au câte patru vagoane, care pot transporta 200 de persoane cu o viteză de 160 km/h. Trenul este automatizat complet, iar mersul este silenţios, datorită pernelor de aer pe care gravitează vagoanele. O serie de senzori monitorizează cantitatea de dioxid de carbon emanată de pasageri, temperatura şi umiditatea din vagoane. 

Fabrica Softronic a realizat până în prezent 20 de vehicule cu motor de cale ferată performante. „Produsele sunt concepute integral de firmă, pornind de la construcţia metalică, inclusiv motoarele de tracţiune sunt realizate de noi. În 1999 am început cu o producţie de echipamente electrice şi electronice pentru locomotive, iar din anul 2009 producem şi locomotive “, explica anul trecut Radu Zlatian, oficial al companiei. Softronic este singura fabrică ce produce rame şi locomotive electrice în Europa de Est – în prezent, locomotivele electrice merg în Ungaria şi Turcia, din cauza lipsei de cerere de pe piaţa locală. 

În această direcţie, producătorul din Craiova a semnat o înţelegere cu com¬pania ungară LAC Holding prin care a pus bazele unui joint-venture în vederea producerii de locomotive electrice în Ungaria – Softronic deţine 51% din acţiunile acestei asocieri. „Este un pas extraordinar, am reuşit să ne extindem pe piaţa din Ungaria, având în vedere că puţine companii româneşti reuşesc acest lucru. Motivul pentru care am făcut parteneriatul este legat de relaţiile speciale pe care ungurii le au cu austriecii, dar şi cu alte pieţe din Europa cu care noi nu avem contact. În Ungaria se va face doar partea de ansambare şi montajul general“, a explicat Radu Zlatian, oficial al companiei. 

Înfiinţată în anul 1999, la fabrica Softronic din Bănie lucrează 450 de angajaţi, o parte dintre ei provenind din rândul specialiştilor care au lucrat la Electroputere Craiova, Avioane Craiova sau la Întreprinderea de Utilaj Greu (IUG). Compania este deţinută de Ionel Ghiţă, Ion Gârniţă, Augustin Popescu şi Oana Miulescu. 

notabil 

• După o pauză de 24 de ani, Reloc-Electroputere VFU Craiova a pus pe roţi o nouă locomotivă Diesel 1250 CP – ineditul este că aceasta funcţionează doar cu biodiesel sau ulei vegetal, adică are emisii foarte reduse de dioxid de carbon şi deloc emisii de sulf, dar dezvoltă aceeaşi putere ca un motor care merge pe bază de motorină.

Echipa EfdeN

Pentru „prima casă” eco. 

Organizaţia studenţească EfdeN – alcătuită din câteva zeci de viitori arhitecţi, urbanişti şi ingineri – a prezentat în cadrul ediţiei de anul trecut a târgului de imobiliare tIMOn prototipul unei case foarte eco, doldora de soluţii inovatoare. Doar câteva: Lumina solară este captată într-o seră, de unde se disipă căldură către celelalte încăperi. Apa rezultată din activităţile menajere este reciclată prin metoda „osmoză plus ultraviolete“, utilizată la navetele spaţiale. Materiale cu schimbare de fază pentru distribuţia energiei calorice şi recuperator de căldură, controlul tuturor echipamentelor via internet şamd. Elementul arhitectural central este sera, un spaţiu verde multifuncţional (urban farming, buffer termic), “care dă viaţă întregii case”. Parterul, sub formă de bucătărie, living şi dining, este echipat cu mobilier transformabil. Un asemenea exemplar, construit în 12 zile, costa până la 300.000 de euro. Pentru variantele cu 2-3 luni de construire şi la care nu se aplică soluţia de ecologizare a apei gri, preţul poate coborî la 130.000 de euro. Tot e cam scump. „Analizăm toate amănuntele, astfel încât o astfel de locuinţă să poată fi achiziţionată prin programul «Prima Cas㻓, explica atunci Mihai-Toader Pasti, managerul proiectului. Urmează, adică, industrializarea, care va reduce costul casei. 

ARCA Space, Cătălin Duru 

Inovatori 

Pentru paşii către mijloacele de deplasare din viitor. 

Inginerii de la Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA), aflaţi acum în America, au probat, în preajma Crăciunului trecut, un aeroglisor care poate susţine o greutate de până la 100 kg şi se poate deplasa cu până la 20 km/h la 30 cm deasupra solului – e drept, având deocamdată o autonomie de zbor de numai circa şase minute. „ArcaBoard este echipată cu 36 de ventilatoare antrenate de motoare de mare putere. Având 272 de cai putere, ArcaBoard este mult mai puternică decât marea majoritatea a automobilelor. Am reuşit să integrăm toată această putere într-un vehicul extrem de uşor şi subţire, cum nu s-a mai văzut vreodată”, explică inginerul Paul Răduţ, într-un clip de promovare a dispozitivului. Jucărie scumpă (20.000 USD) sau vehicul? „Dacă acum o sută de ani telefoanele mobile erau de domeniul utopicului, gândiţi-vă cum se vor transforma hoverboard-urile în câţiva ani. Nu este o jucărie, ci un pas tehnic spre vehiculele de transport aeriene personale, care pot servi în locuri greu accesibile”, asigură Dumitru Popescu, preşedinte ARCA Space Corporation, companie de inginerie aerospaţială cu sediul în New Mexico, SUA. (Dl Popescu a înfiinţat ARCA în 1999, pe când student la Sibiu. După un deceniu, inginerii strânşi în ARCA lansau HELEN 2, prima rachetă spaţială românească, înscrisă în competiţia internaţională Google Lunar X Prize. Doi ani mai târziu, au venit cu un balon solar destinat lansării unei rachete spaţiale din stratosferă şi au testat Air Strato, primul avion electric românesc. Tinerii ingineri-cercetători au lucrat ani buni într-un atelier din comuna vâlceană Păuşeşti-Măglaşi, dar în 2014 au luat hotărârea să se mute în SUA, unde pot găsi sprijinul financiar necesar dezvoltării proiectelor la care lucrează.) 

Tot anul trecut, Cătălin Alexandru Duru, un inventator canadian de origine română, stabilea un record mondial cu un hoverboard creaţie proprie: a plutit, pe deasupra unui lac, la 5 metri înălţime, cale de 275 de metri. Demonstraţia poate fi văzută pe YouTube. Acum lucrează la un nou model, deocamdată secret – mai ales că multe companii internaţionale lucrează, de ani, la producerea unor astfel de dispozitive de deplasare. 

Victor Sfiazof

Designer auto 

Pentru design internaţional. 

Victor Sfiazof, 33 de ani, este primul designer român care şi-a pus semnătura pe un automobil de serie din gama Renault –„dacă va continua în acest ritm, s-ar putea să fiu nevoit să-mi caut un alt job“, a comentat designerul-şef al grupului. Absolvent al Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca, dl Sfiazof este deocamdată senior exterior designer în cadrul centrului de design al Renault de la Bucureşti. Proiectul fiind unul global, în designul Kadjar au fost implicate toate cele cinci centre de design ale grupului de la nivel mondial – Paris, Mumbai, San Paulo, Seul şi Bucureşti. A câştigat propunerea de la Bucureşti – dar proiectul a fost definitivat la Paris. Victor Sfiazof a semnat designul şi pentru primul Duster Concept, prezentat în cadrul Salonului Auto de la Geneva în 2009. „Întotdeauna mi-am dorit să proiectez maşini. Am început să desenez automobile de când eram copil la şcoală. Am văzut la TV un documentar despre proiectarea maşinilor şi de atunci ştiam că asta doresc să fac. Dar în facultăţile din România nu sunt cursuri pentru desenat automobile şi era greu inclusiv greu de convins profesorii că tu îţi doreşti aşa ceva deoarece nici măcar ei nu cunoşteau domeniul“, îşi aminteşte designerul român, citat de ZF. 

de urmărit  

• După şase luni de migăleală, arhitectul Dan Farcaş a finalizat, anul trecut, prototipul unui nou tip de zar – metalic, perfect balansat. În iarnă, şi-a înscris proiectul pe Kickstarter.