Premiile FP România 2015 - 12 noi nume, fapte şi idei care mişcă ţara în bine
0
Revista FP România a decernat, pe 3 martie, în cadrul unei gale festive, Premiile FP România 2015, aferente listei Top 100 FP România/ 2014. Premianţii au avut puţin timp de vorbit, dar fiecare spune o poveste mult mai mare decât cea proprie – fiecare reprezintă dovezi şi îndemnuri pentru noi, ceilalţi. Omul anului?
Motivaţia premiilor, plus profilurile premianţilor, selectate din lista Top 100 FP România/ 2014, publicată în ediţia FPR nr 44 (feb/ mar 2015).
Premiile FP România 2015 au fost înmânate în cadrul Galei FP România 2015.
1 - Premiu special al categoriei Politică
Preşedintele Klaus Iohannis - Pentru ocazionarea unui „moment Obama”, care a indus încrederea că întreg sistemul politic/ administrativ poate fi resetat, în bine.
Klaus Iohannis
Preşedintele României
Pentru „momentul Obama”.
Preşedintele Barack Obama primea Premiul Nobel pentru Pace înainte să fi făcut vreo pace – doar pentru inspirarea speranţei, aproape că la scară globală, că păcile, inclusiv cele sociale, sunt posbile. Similar, în Klaus Iohannis s-au pus milioane de speranţe că întreg sistemul politic din România, dacă nu cumva şi cel economic, poate fi resetat, în bine. Mai departe, dacă mulţi dintre aderenţii la o idee se comportă în consecinţă, unele profeţii se auto-îndeplinesc. „România nu trebuie să mai rateze oportunitatea de schimbare, de occidentalizare deplină, după alegerea celui de-al treilea preşedinte de dreapta. Victoria lui Klaus Iohannis în alegeri este unul dintre acele evenimente istorice care au puterea să schimbe o ţară. (…) Dar cercul virtuos pe care îl pornim acum are nevoie de fiecare om, dar mai ales are nevoie de aceste combinaţii de oameni care îşi propun să înceapă cercul virtuos în acel domeniu în care îi deranjează pe ei regulile jocului. Nu poţi de unul singur, dar uneori este nevoie de un singur om să înceapă o schimbare” – semnala, la sfârşitul anului trecut, Alina Mungiu-Pippidi. Preşedintele KI fiind, desigur, primul care trebuie să provoace cercuri virtuoase în cercurile sale – zecile de mii de oameni ieşiţi în stradă între tururile de scrutin din noiembrie i-au indicat şi cum: impunând implementarea „Declaraţiei de la Cluj".
2 – premiul categoriei Politică
Profesorul Emil Moise - Pentru că a învins, singur, binomul Stat - Biserică, după cum a scris anul trecut Adevărul, şi a făcut cu adevărat opţională predarea Religiei în şcolile publice.
Emil Moise
Profesor
Pentru că a făcut cu adevărat opţională predarea Religiei în şcolile publice.
După 20 de ani în care elevii puteau să nu facă ora de Religie doar dacă făceau cerere pentru asta, un părinte „a învins binomul Stat-BOR şi a anulat metodele de impunere a Religiei în şcoli” – relata anul trecut Adevărul. În noiembrie, Curtea Constituţională (CCR) a decis, cu unanimitate de voturi, că Religia nu mai poate fi materie obligatorie, ci doar un opţional, pentru care părinţii elevilor trebuie să depună cerere. La baza acestui verdict se află Emil Moise, profesor de Filosofie în Buzău. Într-un interviu pentru Adevărul, domnul Moise a povestit că a început această luptă juridică în 2009, când fata lui, pe atunci elevă în clasa a IX-a, a hotărât că nu mai vrea să urmeze orele de Religie. Atunci a înţeles tatăl situaţia. „Normal ar fi să depui o cerere de înscriere la orele respective, în loc să depui cerere ca să îţi scoţi copilul de la Religie. Am întocmit atunci primul dosar, care a ajuns la CCR acum doi ani, însă a fost respins. Apoi am ales o altă abordare ca să dovedesc în instanţă că articolul din Legea Educaţiei privind predarea Religiei în şcoli este neconstituţional, pentru că încalcă alte legi organice care asigură drepturi fundamentale ale omului.“ Absolvent şi de Drept, domnul Moise s-a ocupat singur de acest demers juridic. „Dosarul meu a fost disjuns în alte trei dosare. În primul, am arătat că Legea Educaţiei Naţionale (LEN) încalcă Legea pentru Combaterea Discriminării şi am primit un verdict favorabil din partea instanţei pe 29 septembrie 2014, iar pe 10 noiembrie am primit o a doua decizie favorabilă în dosarul în care instanţa judeca dacă LEN încalcă Legea libertăţii religioase. Mai rămăsese un al treilea dosar, cel care a şi ajuns la CCR. Aici am încercat să arăt cum Legea Educaţiei încalcă drepturi constituţionale şi am reuşit.“ (Lupta continuă.)
3 – Premiul categoriei Politică internaţională/ Armată
Generalul Nicolae Ciucă - Pentru aducerea experienţei teatrelor de operaţiuni din Irak şi Afganistan în fruntea Statului Major al Armatei României.
Gen. Nicolae Ciucă
Şef al Statului Major General
Pentru aducerea experienţei teatrelor de operaţiuni în fruntea Armatei române.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat la sfârşitul lunii decembrie decretul privind numirea general-locotenentului, cu trei stele, Nicolae-Ionel Ciucă în funcţia de şef al Statului Major General. Noul şef al Armatei face parte din ceea ce este numit „grupul generalilor deşertului” – printre multe altele, a fost comandantul primului batalion românesc dislocat în Afganistan, în vara lui 2002.
Biografie cazonă: Viitorul şef al Armatei a absolvit Liceul Militar Tudor Vladimirescu din Craiova, în 1985, şi Şcoala Militară de Ofiţeri Activi Nicolae Bălcescu de la Sibiu, în 1988. După care a fost repartizat comandant de pluton lansare la Regimentul 26 Mecanizat, apoi comandant pluton cercetare şi instrucţie la Batalionul 121 Cercetare. În 1990 a urmat Cursul de perfecţionare pentru comandanţi de companii – cercetare. În perioada 1992-1993 a fost ofiţer de stat major în biroul Operaţii al respectivului batalion. În perioada 1993-1995 a urmat cursurile Academiei de Înalte Studii Militare, specialitatea Arme Întrunite. După absolvire a fost numit ofiţer de stat major la biroul Operaţii şi Pregătire pentru Luptă al Brigăzii 2 Mecanizată. În perioada 1996-1997 a participat la misiunea UNAVEM III, din Angola, ca ofiţer de stat major. În 1997 a urmat Cursul de stat major tip brigadă. Între 1998-2001 a fost şef de stat major la Batalionul 26 Infanterie – şi a absolvit, în Turcia, un curs de instructori pentru menţinerea păcii, un curs operaţii în sprijinul păcii şi un curs de operaţii multinaţionale. În anul 2000 a participat la exerciţiul multinaţional Blue Danube 2000, cu funcţia de comandant al Componentei Terestre, şi la exerciţiul Dinamyc Response în Kosovo, cu funcţia de şef de stat major al Batalionului 26 Infanterie – rezerva strategică SACEUR. A devenit apoi comandantul Batalionului 26 Infanterie, cu care a participat la Misiunea Enduring Freedom I, în Afganistan (2002-2003), şi Antica Babilonia, în Irak (2004). În 2001 a participat la exerciţiul multinaţional Dinamyc Response în Bosnia şi Herţegovina, cu funcţia de comandant al Batalionului 26 Infanterie – rezerva strategică SACEUR, iar în 2003 a fost conducătorul exerciţiului ISAF. În 2003 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare, iar în 2004 a urmat Cursul de relaţii civili-militari în Europa de Est şi Asia Centrală, Hulburt Field, SUA. În perioada 2004-2006 a fost şeful operaţiilor la Brigada 2 Infanterie, iar în perioada 2006-2007 a fost împuternicit şef de stat major al aceleiaşi brigăzi. În 2006 a urmat Masterul de Studii Strategice din cadrul Colegiului de Război, Trupe de uscat, din SUA. În perioada 2007-2009 a îndeplinit funcţia de locţiitor al Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată, iar în perioada 2009-2011 a fost comandant al brigăzii. În 2010 a participat la exerciţiul Eurasian Star (NRDC-Turcia), în calitate de comandant de brigadă. În octombrie 2010 a fost înaintat la gradul de general de brigadă, iar din ianuarie 2011 a fost numit comandantul Diviziei 2 Infanterie. (Potrivit unor declaraţii recente, nici nu visa mai mult.) În anul 2012 a absolvit cursul postuniversitar Securitate şi bună guvernare, la Colegiul Naţional de Apărare, din Bucureşti. În mai 2013 a fost înaintat la gradul de general-maior. În octombrie 2014, a fost înlocuit la comanda Statului Major al Forţelor Terestre, de către generalul-maior Dumitru Scarlat, el preluând funcţia de locţiitor al şefului Statului Major General.
De-acum rămâne de văzut cum va folosi noul şef al SMG experienţa teatrelor de operaţiuni din străinătate pentru îmbunătăţirea condiţiei armatei naţionale.
4 – Premiul categoriei Economie/ Afaceri
Ionuţ Pătrăhău, antreprenor, şi Sergiu Stoica, neurochirurg - Pentru antreprenoriat mai curând social, în medicina privată.
Ionuţ Pătrăhău, Sergiu Stoica
Antreprenor; Medic
Pentru ideea că vieţile pacienţilor pot fi puse înaintea profitului clinicii.
Sănătatea n-are preţ – deci se poate profita de asta. Ionuţ Pătrăhău şi Sergiu Stoica au dorit să facă medicină privată în regim de antreprenoriat social. Ionuţ Pătrăhău a fost director general adjunct la Banca Transilvania, apoi CEO la reţeaua de clinici Regina Maria. Neurochirurg plasat în elita europeană a specialităţii, Sergiu Stoica a profesat în Franţa şi Canada, iar în ţară a coor¬do¬nat departamentele de neuro¬chirur¬gie de la Spitalul Marie Curie şi de la Spitalul Euroclinic – Regina Maria. Anul trecut, cei doi au lansat centrul de neurochirurgie Brain Institute (dezvoltat în parteneriat cu spitalul Monza), care funcţionează după principii inedite pe piaţa clinicilor private din România: profitul se măsoară în vieţi salvate, iar acestea e bine să fie cât mai multe. În primul an de funcţionare centrul a operat 428 de pacienţi şi a avut venituri lunare de circa 700.000 de lei. „Am fost pe profit din prima lună. Nu ne-am băutut capul cu asta. Noi ne batem capul ce să facem cu banii pe care îi generăm“, a zâmbit, în decembrie, Ionuţ Pătrăhău, citat de ZF.
Pătrăhau şi Stoica s-au cunoscut pe când ambii lucrau la complexul Regina Maria. „Am ajuns ca fraţii. A fost o potrivire ciudată. De când l-am văzut i-am spus: «Tu eşti o minune care trebuie multiplicată. Nu poţi sta într-o sală şi să faci oamenii bine şi să le faci altora profit fără să fii ajutat să faci mai mult. Trebuie să creăm un centru de neurochirurgie foarte puternic unde să poţi să îţi multiplici forţa»”, povestea anul trecut domnul Pătrăhău pentru Business Magazin. „Cineva trebuia să aibă grijă să închege mai mulţi medici, să îi ţină la un loc şi să creeze un model de business în aşa fel încât să le dăm de lucru, iar pacienţii să înţeleagă că se pot opera în România cu 7.000 de euro şi nu cu 50.000 de euro la Hanovra.”
5 – Premiul categoriei Social
Echipa MagiCamp - Pentru că puteau doar să dea like la această cauză, sau la alta.
Vlad Voiculescu
Un altruist
Pentru MagiCamp.
Unii doar dau like la cauze, alţii le servesc practic şi neostenit. Proiectul MagiCamp a apărut anul trecut la emisiunea România te iubesc, a fost premiat de Aspen România – a fost chiar subiect în interviuri cu vedete. MagiCamp este o tabără pentru copii bolnavi de cancer, organizată în localitatea Brăneşti, pe lângă Târgovişte. Ideea e ca aceşti copii, adesea izolaţi, ceea ce le amplifică suferinţele, să-şi poată regăsi copilăria furată de boală… Pentru asta, cineva a pus la bătaie inclusiv casa şi dealul părinţilor – iar mulţi alţi cineva şi-au cheltuit astfel timpul.
Câteva cuvinte despre Vlad Voiculescu, de pe blogul Simonei Tache: „Am un prieten bun, care, de fapt, mi-e cam ca un frate. Şi are o calitate unică prietenul ăsta al meu: în fiecare zi mă face să mă simt prost. De ce? Pentru că, orice-aş face şi oricât de mult m-aş strădui, n-o să reuşesc niciodată să fiu la fel de bună ca el. Findcă eu nu scot niciodată laptopul la bere, să-i arăt prezentarea unui site pe care vreau să-l fac ca să ajut nişte oameni. Şi nu fac voluntariat, când stau în telescaun, la ski. Şi nu mă prinde noaptea dând mailuri, ca să ajut un om, pe care nici măcar nu-l cunosc. (…) Vlad a visat, în ultimii câţiva ani, obsesiv, să facă o tabără pentru copii bolnavi de cancer. Da, ştiu, începeţi şi voi să vă simţiţi prost şi să vă şi enervaţi. (…) Dar să revin la tabăra pentru copii bolnavi de cancer. Pentru că tocmai a făcut-o. Între 15 şi 30 august, a avut loc prima ediţie MagiCAMP. Două săptămâni în care 30 de copii s-au jucat, au dansat, s-au căţărat, au călărit, au jucat teatru, au cântat, au pictat, s-au îmbăiat în piscină, au îngrijit iepuraşi şi câte şi mai câte. Pentru astea două săptămâni, Vlad a muncit ca un rob, împreună cu Melania Medeleanu, timp de cel puţin jumătate de an. În jurul lor s-au adunat o grămadă de voluntari, care au făcut de toate, de la găsit sponsori la montat pătuţuri, de la făcut teatru cu copiii la făcut rost de iepuraşi, de la gătit pentru voluntari la supravegheat tabăra din punct de vedere medical (da, s-au implicat şi medici oncologi!) şi câte şi mai câte…”
Şi alte câteva cuvinte, de la Melania Medeleanu, în revista OK!: „Nu-i o persoană publică. Lucrează în¬tr-o bancă. Din zece oameni care-l descriu, proba¬bil şase folosesc termenul înger în ceea ce-l priveşte. Este un om fabulos, care se gândeşte la alţii aproape în fiecare secundă a vieţii lui. Dacă îl vezi cu o foaie şi cu un pix în mână, probabil construieşte un proiect pentru cineva. În preajma lui este foarte greu să fii altfel decât altruist. (…) Vlad avea un deal şi-o casă mare şi îşi dorea foarte mult ca acolo să se întâmple ceva. Ne-am aşezat într-o zi la o poveste, care a durat câteva ore, o poveste care ducea într-o mie de direcţii, de la festival de jazz până la tabără pentru co¬pii. Apoi, după ce am stabilit că beneficiarii sunt copiii bolnavi de cancer, am început să punem pe o hârtie ce ne-ar plăcea să facem, cine sunt oamenii de care ne-ar plăcea să ne înconjurăm şi care, la rândul lor, cunosc alţi oameni. Şi uite aşa am ajuns să avem mai bine de 60 de volun¬tari şi activităţi foarte variate: căţărat pe panou vertical, tiroliană, tir cu arcul, tea¬tru de umbre, dans, muzică, bătut la tobe, hipoterapie.”
Tot de la Simona aflam că Vlad îşi dorea de ziua lui un căluţ - dintr-o rasă potrivită pentru hipoterapie şi care costă vreo 2-3.000 de euro. Iar de la Melania am aflat, mai recent, că s-a rezolvat.
6 – Premul categoriei Educaţie
Liceul Lauder-Reut din Bucureşti - Pentru unicităţile din programă, de replicat.
Liceul Lauder-Reut
Pentru unicităţile din programă.
Elevii liceului Lauder-Reut din Bucureşti urmează, din anul 2006, cursuri acreditate de diplomaţie şi relaţii internaţionale – alături de altele de afaceri, media, comunicare, negociere, dezbateri şi vorbire publică. Primăvara trecută, elevii Complexului Educaţional Lauder-Reut, împreună cu colegi din alte 22 şcoli şi licee bucureştene şi dintr-o şcoală din Israel, au participat la a treia ediţie a Conferinţei „2Day Ambassador" – o incursiune în lumea diplomaţiei, prin stagii de o zi în ambasade străine din România, întâlniri, sesiuni de lucru, dezbateri, simulări şi dialoguri interactive cu diplomaţi, experţi şi personalităţi de prim rang. Este un demers educaţional unic în România, care are ca scop promovarea studiului timpuriu al diplomaţiei, comunicării publice şi afacerilor internaţionale printre elevii de liceu şi din clasele terminale de gimnaziu. „Elevii noştri urmează cursurile de diplomaţie în decursul a trei ani din cei patru ani de liceu, datorită parteneriatului exclusiv academic pe care Fundaţia Ronald S. Lauder l-a încheiat cu cu Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Diplomatic Român, Şcoala Internaţională Raphael Recanati, Şcoala Lauder de Diplomaţie şi Strategii din Israel, Consiliul Britanic din România, Şcoala de Afaceri Lauder de la Viena, Institutul de Ştiinţe Weizmann din Israel, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Politehnică, Asociaţia pentru Dezbateri din România", a explicat Tova Ben-Nun Cherbis, preşedinta Fundaţiei Ronald S. Lauder România şi a Şcolii Lauder-Reut, citată de Curierul Naţional.
7 – Premiul categoriei Cercetare
Daniel David, psiholog şi cercetător – Pentru realizarea profilulului psihologic al românilor – şi pentru aducerea cercetării din România pe canapea.
Daniel David
Psiholog, cercetător
Pentru punerea pe canapea a românilor – şi a cercetării din România.
Daniel David este directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca – din 2013, este şi director de cercetare la Institutul Albert Ellis din New York, locul de origine al psihoterapiei cognitiv-comportamentale. Acasă, cercetătorul a lucrat, timp de doi ani, împreună cu un grup de colegi români, la refacerea celebrei lucrări „Psihologia poporului român" a filosofului Constantin Rădulescu-Motru – ale cărei aserţiuni au fost, în timp, pe cât de citate, pe atât de contestate sub aspectul validităţii ştiinţifice. Folosind teste psihologice internaţionale adaptate populaţiei din ţara noastră, grupul coordonat de Daniel David a pus acum întrebări precum: Cât de fericiţi sunt românii, cât de stresaţi, cât de depresivi, cât de raţionali, cât de creativi, cât de inteligenţi, cât de optimişti? Rezultatul va fi publicat în această primăvară. O avanpremieră publicată în decembrie de revista Sinteza arată că trecem uşor dintr-o stare emoţională în alta, avem o autonomie redusă, suntem ambiţioşi, dar şi indisciplinaţi; iar spiritul gregar, sesizat şi de Motru, dăinuie. (Volumul cu rezultatele cercetării va apărea în mai 2015.)
Dincolo de practicarea ştiinţei, domnul David este un neobosit analist al cercetării naţionale. Anul trecut, Daniel David arăta că strategia guvernamentală pentru finanţarea cercetării în perioada 2014-2020, orientată spre cercetarea aplicativă în detrimentul celei teoretice, este taman opusul a ceea ce are nevoie o ţară ca România. Soluţia sa: „Pentru contextul românesc, caracterizat prin bani puţini şi o economie slab competitivă, soluţia este ca banii publici pentru cercetare să fie dominant investiţi în cercetarea fundamentală (şi aici dominant spre cea orientată strategic) şi în cercetarea aplicativă de tip translaţional; cercetarea aplicativă tradiţională trebuie să fie susţinută dominant din mediul socio-economic, fondurile publice având aici doar un rol de stimulent minimal.” Iată un bun ministru de resort.
8 – Premiul categoriei Cultură
Cristian Presură, fizician, cercetător, autor – Pentru povestirea Fizicii în limba română.
Cristian Presură
Fizician şi autor
Pentru o traducere a fizicii în română.
Editura Humanitas a publicat anul trecut impresionantul volum Fizica povestită, de Cristian Presură. Autorul a lucrat la Institutul de Fizică Atomică, unde a studiat proprietăţile laserilor cu medii active solide. În 2002 a obţinut doctoratul în fizică la Universitatea Groningen, din Olanda, cu o teză despre proprietăţile optice ale sistemelor corelate de electroni. În prezent este cercetător la compania Philips, în Olanda – unde, împreună cu echipa sa, a inventat şi introdus pe piaţă, de exemplu, primul ceas capabil să măsoare pulsul sportivilor doar pe baza senzorilor optici. În paralel, Cristian Presură a scris o mulţime de articole de popularizare a ştiinţei în limba română.
Iată o scurtă laudatio a tomului, de pe coperta patru: „La primul contact cu această carte am avut sentimentul că ascult o muzică ce mă încântă ori de câte ori o aud. În interpretarea lui Cristian Presură, această compoziţie grandioasă care e Fizica ajunge să sensibilizeze şi urechile cele mai puţin educate ştiinţific. Parcurgând cartea lui Cristian Presură veţi ajunge să înţelegeţi noţiuni precum modelul standard, unificarea interacţiilor din natură, materia şi energia întunecată, găurile negre etc. Majoritatea fizicienilor ce se încumetă să scrie o asemenea lucrare rezistă cu greu tentaţiei de a folosi un limbaj matematic atotcuprinzător, cu numeroase formule, uneori greu de digerat pentru un nespecialist. Cartea lui Cristian Presură este cu atât mai valoroasă cu cât se adresează în egală măsură unui cititor neavizat şi unuia bun cunoscător al formalismului matematic, care nu acceptă uşor afirmaţii fără demonstraţie. Parafrazându-l pe Richard Feynman, pot spune că pentru a studia fizica există două posibilităţi: fie urmaţi timp de cinci ani cursurile facultăţii de fizică, fie citiţi această carte.“ – Dr. Mircea Penţia, Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară, Bucureşti-Măgurele, cercetător ştiinţific asociat la CERN, Geneva
9 – Premiul categoriei Media
Teodora Migdalovici - Pentru ca putea doar să facă bani, din proiecte de comunicare, dar a preferat să cheltuie bani, şi timp, pentru a crea o şcoală de creativitate, The Alternative School for Creative Thinking, care astăzi, după 10 ani, are succese internaţionale.
Teodora Migdalovici
Comunicatoare
Pentru că a fondat la Bucureşti o şcoală de creativitate apreciată azi şi internaţional.
În ediţia pentru 2013 a acestei liste, anunţam că doi tineri creativi români – Alex Haidamac şi Natalia Sfetcu – câştigaseră Aurul la competiţia de Design din cadrul festivalului Young Lions de la Cannes. Cei doi absolviseră The Alternative School for Creative Thinking de la Bucureşti. În 2014, o altă echipă a acestei şcoli de creativitate – Bianca Dumitraşcu şi Răzvan Ghilencea – a câştigat tot Aur, de data asta la categoria Cyber Young Lions.
The Alternative School for Creative Thinking a fost fondată şi este condusă de Teodora Migdalovici – care este, de zece ani, ambasadoarea Festivalului Cannes Lions în România. Ani în care a lucrat continuu, adesea zgrâpţănind cu unghiile opacitatea industriei de comunicare locale, pentru ducerea cât mai multor români la festivalul creativităţii globale de pe Croazetă.
Schiţă de autoportret în atelier, postată pe facebook, circa 2013: „Sunt atit de multi oameni carora simt ca trebuie sa le multumesc, ca sa nu uit pe nimeni... Pana la urma, e un colosal efort colectiv sa poti pune pe picioare un program ca The Alternative School for Creative Thinking, sa-l tii la temperatura potrivita pentru 9 ani fara intrerupere, sa nu te descurajezi la suma de nu-uri sau la lipsa de reactie sau atunci cand premiile sunt mai mici sau deloc, sa gasesti finantarile potrivite de la oameni care inteleg ca nu mai conteaza categoria pe care o sustin, ci ca sustin de fapt o cauza mai mare... sa ii convingi pe studenti ca merita sa lupte pana la capat chiar daca rezultatele preliminare n-arata neaparat promitator, sa-i intorci la masa de lucru stiind ca n-o sa le placa, stiind ca au joburi si o alta viata de trait simultan, sa scoti untul din ei (cu iubire si fara asteptari). Si cand niste alternativi stau intr-un booth de 2 m / 1 m si dupa 24 de ore, in competitie cu 37 de alte echipe, unele venind din tari care au inventat categoria la care se tine competitia si fabrica gold cu mintile, inima si mainile lor, ca pe urma sa urce pe scena in aplauzele a mii de oameni, descoperi ca poti simti lucruri de care ai auzit doar de la altii sau despre care ai citit prin carti. De la taiatul picioarelor la apa la soareci pe care n-o poti opri – ca e eliberatoare si recompensatoare a la fois, la bucurie neconditionata si absoluta gratitudine, le incerci pe toate. Bai, copii, fa-bu-los.”
10 – Premiul categoriei Idei/ Proiecte
Sebastian Buhai, Mihai Copaciu, Cosmin Iluţ şi Cristian Litan, tineri economişti – Pentru proiectul ERMAS, care arată cum se pot recupera în ţară cunoştinţele profesioniştilor români din străinătate.
ERMAS
Pentru proiecte de circulaţia ideilor.
Plecând de la o idee comună şi investindu-şi în ea o parte din puţinul timp liber, patru tineri economişti români, cu activităţi de cercetare în ţară sau afară – Sebastian Buhai, Mihai Copaciu, Cosmin Iluţ si Cristian Litan – au pus la punct programul unei Conferinţe Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS) – şi chiar i-au organizat, vara trecută, prima ediţie, la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca. La eveniment au fost invitaţi să susţină lucrări 50 de economişti, majoritatea români, afiliaţi unor universităţi sau institute de cercetare din străinătate – între ei, şi Mugur Isărescu. „Ţinta noastră a fost de a ne întâlni pentru a vedea ce se face pe cercetare în afară şi în România, de a ne cunoaşte şi de a colabora. Vrem să ajutăm instituţiile din România să atingă un nivel superior, credem că fără a consulta vârfurile cercetării în economie din afara ţării nu putem progresa foarte mult”, a explicat, pentru Adevărul, Sebastian Buhai, un clujean care este acum cercetător la Universitatea din Stockholm. „Este prima dată în România când lucrează împreună două comunităţi, din diaspora şi cea din ţară. Încercăm să creăm o platformă de colaborare între cele două comunităţi, dar şi cu mediul privat şi cu organisme interesate de cercetare economică precum BNR.”
Premiile categoriei Cariere
11 - Mircea Maliţa - Pentru ce mai are de spus despre anii Războiului Rece.
Academician Mircea Maliţa
Diplomat
Pentru anii plini de cărţi – şi pentru ce mai are de spus.
În ultimii ani – ca şi în alte perioade ale vieţii, de altfel –, academicianul Mircea Maliţa a scris carte după carte: Cuminţenia pământului – Strategii de supravieţuire în istoria poporului român (Corint, 2010), Zid de pace, turnuri de frăţie (Compania, 2011 – în co-autorat cu Dinu C. Giurăscu), Homo Fraudens (RAO, 2012). Anul trecut, diplomatul-istoric a lansat volumul Cold War Diplomacy, apărut deocamdată doar în Statele Unite – unde nu sunt auzite multe voci est-europene care să se pronunţe asupra istoriei recente oficiale. Cu atât mai mult cu cât în această carte autorul nostru susţine o teorie inedită: Războiul Rece nu a fost, de fapt, un război – SUA şi URSS aveau un acord tacit de a nu se lovi reciproc. La lansarea lucrării la Bucureşti, Dan Dungaciu, unul dintre interlocutorii recenţi ai academicianului, a detaliat unul dintre aspectele teoriei: „Care era teoria primei lovituri? Dacă vreodată ajunge la putere vreun lider pe care nu putem să-l controlăm prin mecanismele instituite, prin acele proto-agrementuri la care erau părtaşe înseşi serviciile secrete, şi vrea să înceapă un război cu cealaltă parte, să vă asiguraţi fiecare, Washingtonul şi Moscova, că prima lovitură nu va fi dată pe teritoriul nostru. Dacă ne loviţi voi, sovieticii, pe noi, nu loviţi America, loviţi alt stat din Europa – căci noi nu vă vom lovi pe voi, ci un stat aliat al vostru, din blocul vostru. Ca după aceste lovituri, după ce nervii se calmează, să ne aşezăm la negocieri şi să facem pace. Asta era teoria primei lovituri.” La sfârşitul anului trecut, Mircea Maliţa şi Dan Dungaciu lansau şi o carte de dialoguri: „Istoria prin ochii diplomatului“. Aprecierile lui Mugur Isărescu de pe coperta IV: „Lucrarea are două merite deosebite. Primul: furnizează informaţii de la sursă, din zona culiselor diplomatice, despre evenimente pe care le-am uitat, dar pe care le-am înţeles în limitele contextului de atunci. Al doilea merit este că această carte face într-un fel dreptate unei perioade în care diplomaţia românească a fost extrem de activă – anii ’60 şi începutul anilor ’70. A fost o perioadă fastă, cu diplomaţi de foarte bună calitate. Acei ani ne arată că, pentru orice ţară, diplomaţia este prima divizie care poate să salveze sau, dacă greşeşte, să o prăbuşească. Maniera în care s-a comportat diplomaţia românească în această perioadă arată cât de important este să ai o diplomaţie activă şi de calitate”.
Note biografice: Mircea Maliţa s-a născut în 1927, la Oradea. Este licenţiat în matematică şi filosofie. În anii ‘50-‘60 a fost consilier al Misiunii Permanente a României la ONU, apoi director şi adjunct la Externe. În anii ‘70 a fost Ministru al Învăţământului, apoi profesor universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din Bucureşti. În anii ‘80 a fost ambasador în Elveţia şi la ONU, apoi în SUA. Este primul român membru al Clubului de la Roma, apoi membru al Academiei Române (din 1994) şi al World Academy of Art and Science.
12 - Alex Găvan - Pentru că ne îndeamnă să nu alegem drumul uşor.
Alex Găvan
Alpinist de altitudine – şi atitudine
Pentru promovarea ideii de mijloace corecte – chiar şi în situaţii dintre cele mai dificile.
2014 a fost anul Simonei Halep – de care ştie toată lumea. Dar au existat şi alte performanţe sportive, şi umane, care au avut ca protagonişti români. Pe 24 iulie, alpinistul Alex Găvan posta pe facebook: „Sunt cel mai fericit om din lume: chiar acum am escaladat Broad Peak (8.047 de metri), în Karakorum, fără oxigen suplimentar, alături de nişte oameni grozavi". De ce fără?! Alex Găvan este un promotor al urcării celor mai înalte vârfuri din lume „prin mijloace corecte" – în acelaşi spirit, este şi ambasador al World Wildlife Fund în România.
Alpinistul român de altitudine a atins până acum şase vârfuri de peste 8.000 de metri din Himalaya fără să utilizeze oxigen suplimentar şi fără să apeleze la ajutorul porterilor de altitudine. Trei dintre cele sase ascensiuni au fost premiere pentru România: Shisha Pagma (8.027 m) – în 2013, Makalu (8.463 m) – în 2008, Gasherbrum 1 (8.068 m) – în 2007. Iar în 2006, la 24 de ani, Alex Găvan devenea cel mai tânăr român care a ajuns pe un „optmiar", Cho Oyu (8.188 m). La sfârşitul lunii, Alex pleacă într-o nouă expediţie în Nepal.
Se încarcă comentariile...
