Noua edi┼úie 100 FP Rom├ónia. Plus: tehnocra┼úie vs democra┼úie, cine ar accepta o Ialta II, ÔÇ×sf├ór┼čitul erei albilorÔÇŁ ┼či economia spionajului

0
0
FP Romania nr 50
FP România nr 50 (februarie/ martie 2015)

Redac┼úia american─â a alc─âtuit pentru aceast─â edi┼úie o perspectiv─â ├«nalt─â ┼či global─â asupra valurilor de imigran┼úi din lumea larg─â, conflictual─â ┼či s─ârac─â ÔÇô unii, tot mai mul┼úi, zguduie, tot mai puternic, por┼úile Europei. (De unde ┼či perspectivele europene diferite.) La Bucure┼čti am ad─âugat dou─â alte mari discu┼úii. Prima, despre ascendentul tehnocra┼úiei financiare interna┼úionale asupra politicilor economice na┼úionale.

Cealalt─â, despre politica Rusiei de a impune o nou─â ├«mp─âr┼úire a sferelor de influen┼ú─â ├«n Europa de Est ÔÇô ┼či despre vest-europenii care nu s-ar prea opune.┬á

Plus, a cincea edi┼úie a listei FPR 100 de oameni ┼či idei care mi┼čc─â ┼úara ├«n bine.┬á

sumarul ediţiei FPR nr 50 (februarie/ martie 2015)

apertura


A┼čtept├ónd s─â dispar─â┬á

Pe m─âsur─â ce p─âm├óntul lor dispare ├«n mare, locuitorii din Golful Bengal lupt─â s─â-┼či p─âstreze bunurile.┬á

fotografii de Jordi Pizarro

decodor


Potenţial inutilizat 

Cu c├ót ar fi mai bogat─â lumea dac─â for┼úa de munc─â ar include un num─âr egal de b─ârba┼úi ┼či femei?┬á

de Elaine Ayo 

vizual


O lovitură sub centură 

Merită ca bogăţiile transportate pe mare să distrugă vastele comori naturale ale lumii? 

de Mary Iverson 

dialog


Politoloaga Erica Chenoweth ┼či diplomatul Davis Scheffer discut─â despre momentul c├ónd apar violen┼úele ├«n politic─â.┬á

FP Europa

politice

Economie, tehnocra┼úie ┼či democra┼úie

Clara Volintiru, Cornel Ban ┼či Mark Blyth au discutat, la invita┼úia FPR, despre necesarele calit─â┼úi ale guvernan┼úei. ┼×i despre efectele politice ale ascendentului institu┼úiilor financiare interna┼úionale asupra politicilor economice na┼úionale.┬á

├Äns─â mo┼čtenirile nu sunt destin. Foarte eficacele (de┼či controversat) organism anti-corup┼úie DNA arat─â c─â, prin salarii adecvate, protec┼úie institu┼úional─â ┼či selec┼úionare a talentelor, birocra┼úia de stat poate fi reformat─â, o ni┼č─â institu┼úional─â dup─â alta. Acela┼či lucru este valabil ┼či pentru b─âncile centrale din toat─â periferia european─â. Este dificil ┼či frustrant, dar f─âr─â aceast─â schimbare, ┼ú─âri precum Rom├ónia se vor zbate ├«n blestemul dezvolt─ârii mediocre ÔÇô ├«n cazul cel mai bun. ├Äntr-adev─âr, asemenea ┼ú─âri se vor confrunta, cel mai probabil, cu ┼čocul de-dezvolt─ârii, c├ónd se vor manifesta for┼úele combinate ale sc─âderii demografice, sec─ârii investi┼úiilor ┼či problemelor economice ce decurg din cre┼čterea inegalit─â┼úii ┼či a s─âr─âciei endemice. ÔÇô Cornel Ban┬á

Cu tutelă sau fără? 

Ne poate fi mai bine cu o ÔÇ×tutel─âÔÇŁ interna┼úional─â ÔÇô de pild─â a FMI ÔÇô dec├ót f─âr─â? Un r─âspuns, didactic, de la profesorul Vladimir Pasti.┬á

Acordul cu FMI poate deveni o tutelă, inclusiv politică, dar la fel de bine poate să devină o legitimare a unor politici autohtone care încearcă să iasă de sub alte tutele, mai puţin convenabile. 

securitate

O te(a)mă permanentă în Est: Ialta II


Moscova pare s─â for┼úeze o nou─â arhitectur─â de securitate ├«n Europa, care s─â lase ├«n sfera sa de influen┼ú─â Estul r─âmas ├«n afara NATO ┼či a UE. De ce? Se opune cineva?┬á

Ambi┼úiile Kremlinului tind spre o Ialta 2.0 ÔÇô spre for┼úarea Vestului s─â accepte o Ialta 2.0. Exist─â o mul┼úime de semne care arat─â c─â Putin ┼či-ar dori revenirea la o ├«mp─âr┼úire a puterii ┼či a sferelor de interes. Si exist─â anumite for┼úe ├«n Vest, mai ales ├«n Europa, ├«n sfer─â intelectual─â, politic─â dar ┼či economic─â (o mul┼úime de corpora┼úii germane sunt prezente pe pia┼úa rus─â), care spun c─â exist─â interese comune, c─â avem nevoie de Rusia ca furnizor de energie. Cu alte cuvinte, exist─â o presiune pentru un anumit compromis care s─â mul┼úumeasc─â ┼či Rusia, o presiune din partea unor for┼úe care pledeaz─â pentru o form─â de ÔÇ×finlandizareÔÇŁ ÔÇô Ucraina, Moldova, Belarus, Georgia r─âm├ón├ónd ├«n zona gri a Rusiei. Toate aceste for┼úe vor r─âm├óne active at├óta timp c├ót nu va exista o solu┼úie real─â pentru aceast─â imens─â zon─â gri. Cert este c─â NATO ┼či UE nu sunt preg─âtite s─â se extind─â acolo. De fapt, avem o zon─â gri, iar Vestul ┼či Rusia se vor ciocni aici p├ón─â c├ónd sistemul rusesc este transformat, iar Rusia va c─âuta alte c─âi pentru a-┼či legitima existen┼úa. - Vasili Gatov┬á

dosar internaţional 

Prima lege a mi┼čc─ârii a lui Newton spune c─â un corp r─âm├óne nemi┼čcat p├ón─â c├ónd o for┼ú─â exterioar─â ├«i deranjeaz─â aceast─â stare. Ast─âzi, aceast─â lege ne ajut─â s─â ├«n┼úelegem ┼či de ce sunt at├ó┼úia oameni ├«n mi┼čcare: for┼úe exterioare ÔÇô r─âzboaie, ridicarea apelor, economii fragilizate ÔÇô au deposedat sute de milioane de refugia┼úi ┼či migran┼úi, care tr─âiesc acum ├«n afara ┼ú─ârilor de origine. Dar ce ├«nseamn─â s─â supravie┼úuie┼čti unei dezr─âd─âcin─âri? Venind cu o perspectiv─â unic─â, ┼či suprinz─âtoare, prezenta edi┼úie FP examineaz─â anduran┼úa uman─â ┼či modific─ârile pe care aceasta le produce ├«n peisajul global. Alia Malek, Peter van Agtmael ┼či Josh Neufeld povestesc, prin intermediul unei nara┼úiuni desenate, c─âl─âtoria a 11 sirieni din Turcia ├«n Europa. Din Senegal, unde migran┼úi interni golesc marea de pe┼čte pentru apetitul americanilor, Anna Badkhen avertizeaz─â c─â privilegiile vesticilor definesc prea simplist deprivarea ┼či pe cei afecta┼úi. Grani┼úele, a┼ča cum le-am cunoscut, se dizolv─â: marele salt este ├«n apropiere ÔÇô la fel ┼či consecin┼úele lui. ÔÇô Editorii americani┬á

Verigile cele mai slabe 

Refugiaţii inundă ţări care nu îi pot proteja. Vor rupe zăgazurile?

de Christian Caryl

Turcia, mult mai mare ┼či mai prosper─â, probabil c─â nu se confrunt─â, comparativ, cu o provocare la fel de mare pe plan intern cauzat─â de valul de sirieni. Chiar ┼či a┼ča, cei aproximativ dou─â milioane de disloca┼úi care locuiesc ├«n Turcia nu sunt o cifr─â nesemnificativ─â, iar majoritatea sunt localiza┼úi ├«ntr-o zon─â care sufer─â deja turbulen┼úe politice ┼či economice cauzate de r─âzboiul din Siria ┼či de relansarea insurgen┼úei kurde. Unii anali┼čti consider─â r─âzboiul din Afganistan ÔÇô ├«ncep├ónd cu invazia sovietic─â din 1979 ÔÇô ┼či valul de migra┼úie ulterior ca un factor major ├«n ad├óncirea polariz─ârii politice din Pakistan. Nu este nerezonabil s─â ne g├óndim c─â ceva de acest fel s-ar putea ├«nt├ómpla ┼či ├«n Turcia, iar efectele secundare ar putea fi enorme, ┼úin├ónd cont de rolul major al ┼ú─ârii ├«n calitate de membru important al NATO ┼či de front de stabilitate la grani┼úa sud-est european─â.┬á

Drumul spre Germania: 2.400 $

O band─â desenat─â non-fic┼úional─â urm─âre┼čte odiseea a 11 sirieni de la u┼ča caselor avute ├«n patria de nerecunoscut la o via┼ú─â ├«n exil.┬á

povestire de Alia Malek

fotografii de Peter Van Agtmael

benzi desenate de Josh Neufeld

Noua (re)ordonare 

Deposeda┼úii nu au nevoie de mila Vestului. Ei au nevoie ca occidentalii s─â-┼či analizeze privilegiile.┬á

de Anna Badkhen

catalog 

100 FP România/ 2015

Pentru al cincilea an, redac┼úia FPR a agregat o list─â cu peste 100 de nume din Rom├ónia care mi┼čc─â ┼úara ├«n bine, cu puterea faptelor sau a ideilor ÔÇô anul de referin┼ú─â: 2015

Categorii: Politică/ Administraţie/ Justiţie # Relaţii Internaţionale/ Securitate # Economie/ Afaceri # Social # Educaţie # Cercetare/ Inovare # Cultură # Media # Idei & Proiecte # Cariere

- vede┼úi ┼či┬áPremiile FP Rom├ónia 2016, aferente acestei edi┼úii a listei 100 FP Rom├ónia

mappa mundi


Sf├ór┼čitul unei ere... a albilor┬á

Cum ar putea noua geopolitic─â s─â aduc─â un sf├ór┼čit erei b─ârbatului alb ┼či s-o transforme ├«ntr-o er─â a ÔÇ×tuturorÔÇŁ.┬á

de David Rothkopf 

Un psihiatru mi-a spus c├óndva c─â dac─â o reac┼úie este dispropor┼úionat─â ├«n rela┼úie cu pretinsa cauz─â atunci se omite ceva. ├Än cazul de fa┼ú─â, politicienii din America ┼či Europa care agit─â ura na┼úionalist─â ┼či st├órnesc furia ├«mpotriva imigra┼úiei se ├«nscriu ├«n tendin┼úa cultural─â ├«n cre┼čtere, chiar dac─â uneori inco┼čtient─â, a celor care v─âd c─â timpul nu curge ├«n favoarea a ceea ce p├ón─â nu demult era clasa etnic─â privilegiat─â a lumii.

securitate

Economia spionajului 

O piaţă privată efervescentă a softurilor de spionaj mai dă o lovitură vieţii private. 

de James Bamford 

Una dintre companiile folosite de Martinelli era NSO Group Technologies, o firm─â de intelligence israelian─â de┼úinut─â de un produc─âtor de echipamente din SUA, Francisco Partners. Potrivit materialelor promo┼úionale ale NSO, sistemul s─âu ÔÇ×introduce un mecanism unic ┼či puternic de monitorizare, numit Pegasus, care permite monitorizarea invizibil─â ┼či de la distan┼ú─â, precum ┼či extragerea complet─â a datelor din dispozitivele-┼úint─â prin comenzi imposibil de detectat.ÔÇŁ Un memo intern al Hacking Team, un produc─âtor italian de malware, dat publicit─â┼úii vara trecut─â de WikiLeaks, noteaz─â c─â instrumentul transmite telefonului-┼úint─â ÔÇ×un SMS discret, care exploateaz─â dispozitivul.ÔÇŁ Pentru ca un atac s─â func┼úioneze, trebuie doar ca mesajul s─â fie citit.

economice


Noii dependenţi de credite 

Economiile emergente s-au dedulcit la datorii. Iar acesta ar putea fi anul plăţii. 

de Gillian Tett 

cărţi & cultură


Adio arme 

Scriitorii americani de azi stau departe de realismul lui Steinbeck, dar lucrările lor nu sunt mai puţin politice.

de Adam Kirsch 

ghidul

├Än ┼či pe l├óng─â Liov┬á

Anna Khvil explic─â unde g─âse┼čti ├«nghe┼úat─â ÔÇô amestecat─â cu vodc─â! ÔÇô ┼či de unde po┼úi cump─âra lucr─âri de design local ├«n Liov.┬á

interviu de Annabelle Chapman 

FP Romania nr 50


Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite