Viktor Orban mizează pe voturile transilvănene: „Ungaria Mare rămâne doar o idee ocazională”
0Lupta pentru putere în Ungaria este mai dură că niciodată, iar mandatele diasporei din Ardeal sunt foarte importante pentru Viktor Orban. În contextul alegerilor din primăvara anului viitor, pentru electoratul intern acesta a anunțat a 14-a pensie și alte măsuri populiste. În același timp, de la mesajele privind Ungaria Mare și Soros a trecut la cele anti-UE și Ucraina, explică fondatorul celei mai importante publicații maghiare.
Premierul Victor Orban, pus în fața unui candidat mai tânăr care pare că are șanse să-l detroneze, apelează la toate instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a învinge: zilele trecute, el a anunțat a 14-a pensie pentru pensionarii maghiari și creșteri de salarii plus facilități în sectorul bugetar, iar zilele trecute un trust media pro-guvernamental a cumpărat cel mai popular tabloid din Ungaria. Ringier a anunțat că și-a vândut divizia media maghiară, Ringier Hungary Kft., care deține 18 publicații online, inclusiv tabloidul Blikk, EgeszsegKalauz.hu și Kiskegyed, către rețeaua Indamedia.
Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pentru primăvara anului 2026 şi sunt considerate extrem de importante pentru direcţia politică a ţării. Actuala coaliţie de guvernare, condusă de Viktor Orbán şi partidul său Fidesz, se află la putere din 2010, dar contextul economic dificil — caracterizat de inflaţie ridicată şi o creştere economică modestă — a redus în parte sprijinul tradiţional de care se bucura.
În acelaşi timp, opoziţia pare mai organizată decât în ciclurile electorale precedente, în special datorită ascensiunii formaţiunii Tisza, condusă de Péter Magyar, care a atras atenţia electoratului nemulţumit de stilul de guvernare actual.
În centrul dezbaterii politice se află probleme economice şi sociale, precum costul vieţii, măsurile fiscale, dar şi teme legate de democraţie, libertatea presei şi poziţionarea Ungariei în raport cu Uniunea Europeană. Viktor Orbán prezintă alegerile ca o alegere între stabilitate şi ceea ce el numeşte „haos” în cazul în care opoziţia pro-europeană ar prelua puterea. În acelaşi timp, criticii guvernului atrag atenţia asupra controlului extins asupra mass-media şi instituţiilor statului, fapt care ridică semne de întrebare privind echitatea competiţiei electorale.
Pe măsură ce se apropie campania oficială, miza va fi modul în care opoziţia îşi va coordona mesajele şi candidaţii, dar şi modul în care guvernul va gestiona situaţia economică. De asemenea, observatorii internaţionali vor urmări cu atenţie corectitudinea procesului electoral, având în vedere evoluţiile instituţionale din ultimii ani. Alegerile din 2026 sunt, așadar, nu doar un test politic, ci şi unul privind sănătatea democraţiei ungare.
Orban se bazează pe electoratul rural și pe comunitatile maghiare din alte state, aici un rol foarte important îl vor avea maghiarii din Transilvania care deţin atât cetăţenia română, cât şi pe cea maghiară.
Numărul total al etnicilor maghiari din România cu cetăţenie maghiară este estimat la câteva sute de mii (adesea se citează intervalul 250.000–500.000). O parte votează constant, de obicei prin corespondenţă.
La alegerile precedente, această categorie de votanţi a avut o contribuţie vizibilă: majoritatea covârşitoare a voturilor din diaspora maghiară (inclusiv Transilvania) a mers către Fidesz, partidul lui Viktor Orbán.
În 2018 și 2022, voturile diasporei au adus Fidesz câteva mandate suplimentare în parlament, ceea ce a ajutat la menţinerea majorităţii consolidate.
Într-un sistem precum cel din Ungaria, unde fiecare mandat suplimentar poate consolida sau slăbi majoritatea guvernamentală, voturile din afara țării pot înclina balanţa, mai ales în circumscripțiile de listă naţională.
Dacă în 2026 rezultatul va fi strâns (iar sondajele sugerează o competiție mai echilibrată decât în trecut), voturile cetățenilor din Transilvania pot deveni mai influente ca oricând.
„Adevărul” a analizat situația cu Kárpáti Márton, fondatorul Telex, cea mai importantă publicație independentă din Ungaria.
„Orban dă sau promite bani tuturor”
Adevărul: În Ungaria, pentru prima dată după mulți ani, există un contracandidat serios pentru premierul Victor Orbán și pentru partidul său- FIDESZ. Care credeți că sunt elementele care vor decide rezultatul alegerilor?
Marton Karpati: Ei bine, cred că e complicat, pentru că economia Ungariei nu este într-o formă foarte bună. Și, în majoritatea cazurilor, aș spune că asta definește rezultatul alegerilor: cum se simt oamenii, cum arată viața lor de zi cu zi, financiar vorbind, și toate lucrurile de genul acesta. Dar acum, pe măsură ce ne apropiem de alegeri, partidul de guvernământ a început să dea și să promită foarte mulți bani tinerilor, pensionarilor, practic oricui lucrează în sectorul public. Au făcut același lucru și acum patru ani, și acum opt ani. Deci practic dau sau promit bani tuturor. Și cred că vor continua să facă asta până când vor simți că victoria lor este sigură sau garantată, sau, ca să zic așa, „bătută în cuie”.
Am văzut mulți analiști spunând că Orbán devine puțin disperat. Ce credeți că înseamnă această disperare în campania și strategia lui?
E greu de spus, pentru că, pe de o parte, el este cunoscut ca un luptător — când se află într-un context în care poate lupta, el se simte în elementul său. Și acum e în această stare. Asta e atitudinea lui de bază, îi place să lupte și chiar e mândru de asta, spune „da, îmi place când pot să duc lupte”. Dar, pe de altă parte, sunt anumite schimbări în campanie și nu știu dacă motivul este disperarea sau altceva. Nu pot să spun. Dar vă dau un exemplu: există acest nou lider al opoziției, Péter Magyar, care este pe scenă de mai mult de un an, iar până în august-septembrie anul acesta, Orbán nu a vorbit niciodată despre el sau despre partidul lui — niciodată.
Acum el este ținta principală. Tot ce fac este să vorbească despre el și partidul lui. Deci cu siguranță există o schimbare în modul în care comunică sau în felul în care fac campanie. Am citit și eu analize care spun că asta e disperare, dar nu sunt sigur. Situația este cu siguranță mai dificilă pentru ei acum, la fel ca acum patru ani. Pentru că în sondaje, dar și când mergi în mediul rural, simți că oameni care au crezut în Fidesz timp de 20 de ani sau chiar mai mult spun acum „nu mai suntem chiar așa convinși”. Așa că ar putea exista schimbări în atitudinea oamenilor, iar asta se poate reflecta în campanie. Dar nu sunt convins că „disperare” este cuvântul potrivit.
„Portofelul oamenilor nu este mai plin pentru că văd știri pozitive”
Ați menționat economia. Noi, din România, vedem că în Ungaria ar fi o efervescență economică de invidiat: o companie din Coreea de Sud face o fabrică de baterii, BMW, Audi fac fabrici auto sunt tot felul de investiții străine. Nu se traduc acestea într-o economie bună? Ce vreți să spuneți când afirmați că economia nu e într-o formă foarte bună?
În primul rând, nu primim anumite fonduri europene din cauza problemelor legate de democrație și statul de drept — și e vorba de foarte mulți bani. În al doilea rând, multe dintre fabricile pe care le-ați menționat încă nu au început producția. Deci nu produc bani, nu contribuie la PIB.
Și mai e ceva: este o strategie riscantă. A fost o idee bună, în principiu, să atragem toate fabricile de baterii în Ungaria — altfel ar fi mers în România sau în altă parte. Dar acum depindem foarte mult de aceste companii. Dacă scade producția de mașini electrice? Ce facem cu toate aceste fabrici? Și într-adevăr, în Europa, vânzările de mașini electrice sunt în scădere. Noi am mizat totul pe această industrie.
Și mai este un al treilea aspect: cheltuielile statului sunt mult prea mari. Se risipesc bani pe lucruri inutile. Există și corupție. Deci banii care ar putea exista în economie se duc în prea multe direcții, dar nu ajung la oameni.
De exemplu: televiziunea publică primește aproape 300 de milioane de euro pe an. E enorm. Și pentru ce? Pentru propagandă. Oamenii nu simt nimic din asta — nu se renovează spitale, nu se construiesc școli, nu se repară drumuri. Portofelul oamenilor nu devine mai plin pentru că văd „știri pozitive”.
Acum câțiva ani, când a fost criza prețurilor la benzină, Orbán a reușit să țină prețurile reduse. Ce s-a întâmplat cu acest plan?
Statul a plătit diferența. A subvenționat. Așa că oamenii au plătit mai puțin, dar statul a pierdut bani. Iar banii statului sunt banii contribuabililor. Din punct de vedere PR, a fost excelent. Dar economic, s-a întors împotriva lui.
„În Transivlania, Fidesz câștigă masiv — poate peste 95%”
Ne puteți contura două profiluri ale alegătorilor? Cine îl votează pe Orbán și cine îl contestă?
Orbán are majoritatea voturilor în mediul rural și printre persoanele în vârstă. Cei care se gândesc la alternative — tinerii, oamenii educați, locuitorii din Budapesta și orașele mari — tind să susțină opoziția.
Dar am un exemplu: avem o casă de vacanță într-un sat izolat, unde toată lumea a votat mereu Fidesz. Vara aceasta, fratele meu a petrecut mult timp acolo și mi-a spus că oameni despre care n-ai fi crezut vreodată că ar critica Fidesz spun acum: „Îmi place tipul ăsta nou. Poate îl votăm. Orbán e de prea mult timp acolo.”
Asta nu înseamnă că Fidesz va pierde. Dar arată o schimbare de atmosferă.
Dar în Transilvania?
Acolo Fidesz câștigă masiv — poate peste 95%. Poate exista o ușoară schimbare după declarațiile lui despre un candidat român cunoscut pentru poziția anti-maghiară (George Simion-nr), dar nu cred că scorul se va schimba radical.
A păstrat discursul despre „Ungaria Mare”, pe care mulți din Transilvania îl apreciau?
Se joacă cu ideea din când în când, când vrea să provoace sau să deturneze atenția. Dar nu este un mesaj central acum. În ultimele luni nu s-a mai vorbit despre asta.
Și referitor la Ucraina? Orban a spus că Ungaria ar putea lua o parte din Ucraina, România altă parte…
Sunt zvonuri și interpretări. Există minoritate maghiară acolo, da. Dar nu există declarații oficiale. Doar speculații. Nimic concret.
„Soros e în plan secund. Acum e despre Bruxelles și Ucraina”
Care sunt narațiunile pe care Orbán și Fidesz le folosesc pentru a concura cu partidul lui Magyar?
Le avem pe toate, dar acum Soros nu mai e în prim-plan. Acum sunt Bruxelles și Ucraina. Guvernul atacă pe oricine crede că e dușman sau nu e de partea lor, spunând: „Ok, ești păpușa Bruxelles-ului” sau „Ești finanțat de Ucraina” și alte lucruri absurde. Deci acum inamicii publici Bruxelles și Ucraina.
Dar spune-mi despre Ucraina și despre relația dintre Orbán și Putin. De unde vine această atitudine a lui? Are o strategie în acest sens?
Da, cred că da. El obișnuia să spună că Ungaria trebuie să fie undeva la mijloc. Și că trebuie să aibă dialog și cu Rusia, cu Putin, și cu China, indiferent ce crede UE sau, înainte, Statele Unite, înainte de Trump. El spune că Ungaria trebuie să fie neutră și să aibă dialog cu toată lumea.
Dar partea ciudată e că noi suntem în alianța UE și NATO. Și el critică constant UE și NATO, în special UE. Și nu spune niciun cuvânt rău despre Putin. Nu a spus niciodată ceva de genul „Ok, asta e prea mult, nu ne place”.
Da, a avut câteva declarații prin care a condamnat invazia — sau ce formulare au folosit — în Ucraina. Și au spus destul de vag că „Rusia nu a jucat un rol bun în acest conflict”, ceva de genul.
Dar în același timp, sunt panouri cu Zelenski peste tot în țară, cu mesaje de genul: „Nu vrem să ne aliem cu el”, „Nu vrem ca Ucraina să intre în NATO”. Zelenski este prezentat ca încă o păpușă a Bruxelles-ului. „Bruxelles și UE vor război, noi vrem pace.” „Ei sunt cei care vor război; noi suntem singurii care vrem pace”. Și acum și „Trump vrea pace”.
Deci e complicat.
Explicația oficială este că „Trebuie să fim la mijloc, să avem dialog cu toată lumea.” Dar de exemplu, nu poartă un dialog cu Ucraina.
Dar se poate spune că Ungaria are neapărată nevoie de gaz din Rusia, deci trebuie să aibă o diplomație care să nu supere Rusia?
Da, acesta ar putea fi un motiv. Dar există experți care spun că Ungaria a avut aproape trei ani — doi și ceva — să își facă o strategie pentru a renunța la gazul și petrolul rusesc. Și nu au făcut nimic vizibil.
Poate că au un plan, dar nu se vede.
Și da, ar putea fi o strategie: să rămână prieteni cu Putin pentru a continua să primească gaz și petrol ieftin — dacă sunt ieftine, pentru că prețurile sunt secrete, nu știm de fapt cât se plătește.
Aproape toată lumea a făcut pași în această direcție. Nu știu cum stă Slovacia, dar sunt singurii care, ca și Ungaria, încă primesc petrol direct din Rusia.
Credeți că Ungaria ar putea renunța la gazul și petrolul din Rusia?
Guvernul spune că e aproape imposibil sau că ar costa enorm. Unii experții spun că este posibil și nu ar fi chiar atât de scump. Eu nu sunt expert, deci nu pot spune care e adevărul.
„A promis pensionarilor o a 14-a pensie, deși există doar 12 luni în an”
Deci, referitor la relația lui Orban cu Trump, președintele SUA a avut cuvinte frumoase la adresa premierului Ungariei, dar, pe de altă parte, presa a anunțat că și din Ungaria se vor retrage o parte din trupele americane...
Nu, nu cred că e vorba de prietenie și nu cred că ar avea vreo relevanță directă în ceea ce privește trupele americani.
Mulți experți spun că nu e întotdeauna ușor să fii aliat cu Trump. Pentru că el se poate trezi într-o zi cu altă idee și renunță la oricine. El și-a abandonat aliații, prietenii apropiați — a făcut asta deja.
Și e interesant: săptămâna viitoare va fi o întâlnire Trump–Orbán la Washington. Și Trump a spus recent că toată lumea ar trebui să renunțe la petrolul și gazul rusesc. Iar Orbán a spus că va discuta asta cu președintele SUA. Și zilele trecute, într-un interviu în Air Force One, un jurnalist l-a întrebat pe Trump dacă Ungaria va primi permisiune să continue să folosească resurse din Rusia. Și Trump a spus: „Ungaria a cerut permisiunea, dar nu le-am dat-o.” Deci… suntem prieteni, dar până la un punct.
Orban spune că multe țări europene cumpără petrol rusesc, dar nu direct din Rusia. De exemplu, din Serbia sau din altă parte. Dacă e adevărat sau nu, nu știu. El spune: „Noi suntem mai sinceri, noi cumpărăm direct. Ceilalți o fac pe ascuns.”
Trump l-a susținut pe Karol Nawrocki în campania pentru președinția Polonia. Chiar și-a trimis oameni în staff în Polonia, sa-l susțină. Credeți că va face asta cu Orban și va conta?
Greu de spus. Dar ce vedem acum în SUA — multe dintre aceste tehnici și mesaje din campania electorală a lui Trump au fost importate din Ungaria. Deci ce sens ar avea să fie „trimise înapoi”? Nu cred că ar avea vreun impact real.
Credeți că Orbán și Fidesz pot pierde alegerile sau sunt prea bine înrădăcinați în sistem?
Greu de spus, și nu voi face o previziune directă.
Dar sunt două aspecte: Fidesz are resurse nelimitate: bani, media, instituții ale statului. Au promis pensionarilor o „a 14-a pensie”, deși există doar 12 luni în an. E doar o promisiune până acum, dar toți simt că aruncă bani în campanie. Iar la final, oamenii se uită în portofel. Dacă simt că vor avea mai mulți bani, va fi un aspect important.
Dar, în același timp, corupția și atmosfera din mediul rural se schimbă. Oamenii încep să simtă ceva. Deci cred că va fi strâns.
Avem doi candidați: unul mai în vârstă, unul tânăr, energic, care vine chiar din Fidesz — deci nu poate fi numit comunist. Unii alegători vor vedea diferența. Cred că este o cursă deschisă. Dar Fidesz are toate resursele.
Cine este Kárpáti Márton
Kárpáti Márton este un jurnalist și antreprenor media din Ungaria, cunoscut ca unul dintre fondatorii publicației online Telex, cea mai importantă publicație independentă din Ungaria. Înainte de a lansa Telex, a făcut parte din echipa editorială a portalului de știri Index.hu, unul dintre cele mai mari și influente ziare digitale din țară. În 2020, în contextul unor tensiuni referitoare la independența editorială a redacției Index, Kárpáti și un număr mare de jurnaliști au părăsit publicația și au decis să creeze o nouă platformă media, construită pe principii de transparență, independență și finanțare comunitară. Sub conducerea sa, Telex a devenit rapid unul dintre cele mai citite și respectate site-uri de știri din Ungaria, remarcându-se prin abordarea critică și riguroasă a actualității
Se încarcă comentariile...
