Durerea de cap neașteptată a lui Orban - ofensiva lui Trump împotriva energiei rusești
0Premierul Ungariei, Viktor Orban, aflat de ani buni într-o confruntare deschisă cu Bruxellesul și Kievul, se confruntă acum cu un obstacol neașteptat: schimbările bruște de direcție ale președintelui american Donald Trump.
Summitul planificat la Budapesta între Trump și președintele rus Vladimir Putin — care urma să reprezinte o victorie diplomatică pentru Orban — a fost anulat.
În plus, premierul ungar resimte acum efectele politicii externe imprevizibile a lui Trump, fiind supus presiunilor de a întrerupe importurile de energie din Rusia și îngrijorat de impactul noilor sancțiuni americane asupra Moscovei.
Sancțiunile impuse de Washington împotriva companiilor energetice rusești Rosneft și Lukoil au determinat o reacție neobișnuit critică din partea lui Orban, care a declarat, pe 27 octombrie, că măsurile „au mers prea departe”.
Liderul de la Budapesta urmează să se deplaseze la Washington pe 7 noiembrie, pentru a discuta cu Trump modalități de reducere a efectelor sancțiunilor asupra economiei ungare.
Cum Rusia acoperă cea mai mare parte a necesarului de petrol și gaze al Ungariei, analiștii spun că Orban este puțin probabil să cedeze, mai ales în contextul apropierii alegerilor.
„În pofida presiunilor tot mai mari din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene, guvernul Orban pare hotărât să continue achizițiile de energie din Rusia”, a declarat Richard Demeny, analist la think-tank-ul Political Capital din Budapesta, pentru Kyiv Independent.
În căutarea unei căi de ieșire din presiunea sancțiunilor
Victoria electorală a lui Trump, anul trecut, a fost primită cu entuziasm la Budapesta.
Orban spera că președintele american — care l-a susținut public și împărtășește pozițiile sale conservatoare și anti-imigrație — va slăbi unitatea occidentală privind sprijinul pentru Ucraina.
Totuși, noua orientare a politicii de la Washington pare să contrazică așteptările premierului ungar.
Administrația Trump a introdus sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei și a cerut statelor europene — inclusiv Ungariei — să renunțe la importurile de petrol și gaze rusești, o strategie menită să forțeze Rusia la negocieri de pace.
Pentru Budapesta, această cerere este problematică: guvernul insistă că o decuplare rapidă de resursele energetice rusești ar pune în pericol securitatea energetică a țării, din cauza poziției sale geografice.
„Nu putem asigura un flux sigur de energie fără surse de petrol și gaze din Rusia”, a declarat ministrul de externe, Peter Szijjarto, în septembrie. „Pentru noi, aprovizionarea cu energie este o chestiune pur fizică.”
Ungaria, țară fără ieșire la mare, este una dintre cele două membre ale UE — alături de Slovacia — care mai importă petrol rusesc prin conducta Druzhba.
De fapt, Budapesta nu a făcut niciun pas concret pentru reducerea dependenței energetice de Rusia. Dimpotrivă, potrivit Centrului pentru Cercetarea Energiei și Aerului Curat (CREA), ponderea petrolului rusesc în importurile ungare a crescut de la 64% înaintea invaziei Ucrainei, la 86% în 2024.
În plus, Ungaria a semnat în 2021 un contract pe 15 ani cu Gazprom pentru achiziția de gaze naturale prin conducta TurkStream, cu intenția de a crește volumele importate.
„Orban încearcă cu disperare să mențină legăturile cu Rusia, declarând în repetate rânduri că ar fi primul lider european dispus să revină la Moscova”, afirmă Pavel Havlicek, cercetător la Asociația pentru Afaceri Internaționale din Praga.
Analiștii subliniază însă că Ungaria ar putea, din punct de vedere tehnic, să se orienteze către surse alternative — petrol transportat prin Croația sau gaze lichefiate din Polonia.
„Există opțiuni, dar problema este de voință politică și de costuri financiare”, explică Andrej Nosko, expert în politici energetice și cercetător la Universitatea Matej Bel din Slovacia.
Cehia, de exemplu, alt stat fără ieșire la mare care utiliza conducta Druzhba, a renunțat complet la petrolul rusesc în aprilie.
Orban, însă, nu pare dispus să urmeze acest exemplu. Energia rusească asigură profituri consistente pentru compania MOL, iar prețurile scăzute la utilități îi pot oferi premierului un avantaj politic în pragul alegerilor din 2026.
Totuși, notează Nosko, câștigurile MOL nu s-au reflectat în costuri mai mici pentru consumatorii ungari.
Potrivit analiștilor, Budapesta încearcă acum să obțină scutiri de la noile sancțiuni americane, mizând pe relația strânsă dintre Orban și Trump pentru a evita diversificarea rapidă a surselor energetice.
Demeny consideră că Orban ar putea invoca un plan nou al Ministerului Energiei, care prevede reducerea graduală a dependenței de resursele rusești, pentru a demonstra progrese minime și a calma tensiunile cu Washingtonul.
Summitul care nu a mai avut loc
Anunțul-surpriză al lui Trump, pe 16 octombrie, privind organizarea unui summit cu Putin la Budapesta, a fost primit cu entuziasm de Orban.
Însă planul a fost abandonat la scurt timp, după ce Washingtonul ar fi constatat că Moscova nu era dispusă să cedeze în privința cererilor sale legate de Ucraina.
În pofida anulării, ministrul ungar de externe a zburat imediat pentru discuții cu omologii săi american și rus, insistând că summitul rămâne „pe agendă”, dar fără o dată fixată.
Organizarea întâlnirii — a doua între Trump și Putin de la revenirea acestuia în funcție — ar fi oferit lui Orban ocazia de a se prezenta drept mediator al păcii și de a-și consolida imaginea pe plan internațional.
„O asemenea mișcare i-ar întări poziția atât pe scena globală, cât și în fața rivalului intern tot mai vizibil, Peter Magyar, liderul Partidului Tisza”, subliniază Demeny.
Pentru Orban, apropierea de Trump ar reprezenta și o validare a politicii sale externe, bazate pe relații „pragmatice” cu Moscova și pe menținerea Ungariei în afara conflictului din Ucraina — o temă centrală a campaniei partidului Fidesz.
Premierul ungar are nevoie de orice avantaj în perspectiva alegerilor din aprilie 2026, considerate cea mai serioasă provocare la adresa dominației sale politice din ultimii ani.
Se încarcă comentariile...
