Un moment periculos pentru Germania. Dacă un reprezentant al ultra-dreptei AfD ar deveni cancelar, 22% dintre germani ar pleca din țară

Pe 6 septembrie, landul german Saxonia-Anhalt organizează alegeri în care 1,7 milioane de alegători vor decide dacă partidul de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania" (AfD) va obține, pentru prima dată, funcția de premier al unui land. Sondajele arată că AfD se apropie de majoritatea absolută, depășind creștin-democrații de la CDU cu aproape 20 de puncte procentuale. Un nou sondaj realizat de institutul INSA pentru publicația Bild arată, între timp, cum privește întreaga Germanie fenomenul AfD.

Ulrich Siegmund, lider AfD/FOTO:Facebook

Astfel, mai mult de unul din cinci respondenți, 22% , a declarat că ar părăsi țara dacă AfD nu doar câștigă în Saxonia-Anhalt, ci ajunge, la un moment dat, să dea și cancelarul federal al Germaniei. Alți 47% consideră că un guvern federal condus de partidul de extremă dreapta ar dăuna țării, în timp ce 36% nu sunt de acord cu această afirmație.

Potrivit sondajului, 41% dintre respondenți ar accepta un guvern AfD în Saxonia-Anhalt, față de 46% care se opun. În același timp, 44% consideră că partidul ar trebui să primească șansa de a-și demonstra capacitatea de guvernare, în timp ce 42% resping această idee. De asemenea, 29% nu au nimic împotriva unei victorii a AfD, dar nu vor ca reprezentanții partidului să ajungă în guvern. O parte importantă dintre respondenți — 48% — consideră că o majoritate absolută a AfD ar avea impact și la nivel federal, în timp ce 29% au o opinie contrară.

Mulți cetățeni consideră, de asemenea, că strategia adoptată până acum de celelalte partide a fost greșită. Astfel, 43% sunt convinși că o alianță a tuturor partidelor împotriva AfD nu ar face decât să întărească partidul, în timp ce 32% resping această idee. Totuși, 52% preferă o coaliție care să funcționeze ca o „barieră de protecție" în locul unei majorități absolute a AfD.

Opiniile respondenților sunt împărțite în privința întrebării dacă liderul AfD, Ulrich Siegmund, ar putea pierde din susținere ca premier în cazul unei victorii electorale: 37% cred că da, 35% cred că nu.

Un moment periculos pentru Germania

Majoritatea partidelor populiste de dreapta din Europa și-au temperat, cel puțin la nivel de retorică, poziția față de Rusia după 2022. AfD rămâne însă o excepție notabilă. Ce se întâmplă atunci când o forță politică ce susține deschis apropierea de Rusia ajunge, într-o bună zi, să influențeze cursul celei mai mari economii a Europei? Nu mai este o întrebare teoretică.

La Saxonia-Anhalt, AfD este creditată cu 42% în sondaje, aproape dublu față de susținerea de care se bucură Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a cancelarului Friedrich Merz. Pe locul trei se situează Die Linke, un alt partid „insurgent", în timp ce partenerii de coaliție ai lui Merz, social-democrații (SPD), abia depășesc pragul de 5% — prag gândit inițial tocmai pentru a ține extremiștii în afara parlamentului — iar verzii se află la limita acestui prag, scrie Politico.

Calculele sunt complicate, dar esențiale. Dacă SPD și verzii trec pragul electoral, partidele mainstream ar putea reuni suficiente mandate pentru a guverna landul. Dacă nu, AfD ar putea guverna singură sau, eventual, cu sprijinul formațiunii de stânga național-conservatoare Alianța Sahra Wagenknecht, aflată și ea în jurul pragului de 5%.

Acest din urmă scenariu ar declanșa o criză politică de o amploare nemaivăzută în Germania de zeci de ani. Și nu se oprește aici: la două săptămâni după Saxonia-Anhalt, alegătorii vor merge la vot și în landul estic Mecklenburg-Pomerania Inferioară, precum și în Berlin — oraș-land cândva solid de stânga, unde AfD înregistrează, de asemenea, o susținere puternică.

Practic, în săptămânile sau lunile următoare, Germania s-ar putea confrunta cu prăbușirea unui guvern și chiar cu înlocuirea lui Merz — un scenariu aproape fără precedent în istoria recentă a țării. Iar pe fondul unei economii deja șovăielnice, țara care prețuiește mai presus de orice stabilitatea se pregătește să intre în panică.

Doi lideri urmăresc situația cu mare interes

Președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump urmăresc îndeaproape aceste evoluții. Relațiile dintre Germania și Rusia s-au deteriorat puternic după invazia rusă la scară largă din Ucraina, în 2022, iar descoperirea recentă a unei drone încărcate cu explozibil la aeroportul din Leipzig a alimentat și mai mult ostilitatea. Cu toate acestea, deși vârful guvernului german este de acord că Kremlinul duce o campanie mai amplă de război hibrid în întreaga Europă — și în ciuda a patru decenii petrecute sub dominație sovietică — mulți alegători din fosta Republică Democrată Germană păstrează o afecțiune puternică față de Rusia.

AfD mizează intens pe acest sentiment. Deși politica externă ține de competența guvernului federal, Siegmund cere în mod repetat ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. El vrea, de asemenea, reintroducerea orelor de limbă rusă în școli și revenirea elevilor ruși în Germania prin programe de schimb. În privința ucrainenilor, dorește ca aceștia să fie considerați migranți ilegali, nu refugiați de război.

Între timp, Trump, care a criticat dur Europa de Vest pentru ceea ce el consideră derapaje sociale, nu și-a ascuns sprijinul pentru ceea ce documentul său de strategie de securitate națională numește „forțe patriotice". Administrația sa a cultivat relații și contacte cu AfD, ca parte a unui sprijin mai larg acordat partidelor europene apropiate de mișcarea MAGA.

Ambii lideri au un interes direct în succesul partidului, pe care îl privesc, alături de alte formațiuni ultraconservatoare din Europa, drept un „cap de pod". Iar Siegmund se potrivește perfect acestui rol.

Una dintre stelele în ascensiune ale partidului, fost agent de vânzări în vârstă de 35 de ani, își cultivă atent imaginea publică — apare pe motociclete Simson, fabricate în fosta Germanie de Est, pentru a atrage tinerii, în timp ce le promite alegătorilor în vârstă că le va aduce înapoi „vechea, buna și sigura Germanie". Are, totodată, cel mai mare număr de urmăritori pe TikTok dintre toți politicienii germani.

Nici programul de guvernare al partidului pentru Saxonia-Anhalt, care se întinde pe 150 de pagini, nu duce lipsă de ambiție. În el, Siegmund cere deportări în masă ale solicitanților de azil, după modelul promovat de Trump — deși Saxonia-Anhalt este una dintre cele mai omogene regiuni ale Germaniei din punct de vedere etnic, doar unul din 13 locuitori având origini migratorii.

El promite să retragă finanțarea posturilor publice de radio și televiziune considerate ostile și „nepatriotice", să interzică în școli toate simbolurile asociate culturii „woke" — inclusiv steagurile curcubeu — și, ca parte a luptei sale împotriva „dispariției poporului german", propune reduceri fiscale pentru familiile compuse din „un tată, o mamă și cât mai mulți copii".

Într-un ecou al anilor 1930, programul critică inclusiv mișcarea artistică Bauhaus, cu rădăcini puternice în regiune, ca parte a unor planuri mai ample de promovare a „artei germane".

Toate acestea sunt domenii aflate în responsabilitatea landurilor germane — educație, cultură, anumite aspecte ale poliției și justiției penale. Dar concentrarea exclusivă asupra acestor competențe formale ar însemna să pierdem esențialul. Ca în multe alte țări, atracția extremei drepte crește și în Germania, otrăvind și, adesea, paralizând partidele și politica mainstream ale țării.

Germania postbelică a trecut și a depășit o serie de provocări dificile în timpul Războiului Rece și după căderea Zidului Berlinului. Constituția sa este riguroasă, iar angajamentul față de valorile democratice, inclusiv sprijinul neclintit pentru Ucraina, rămâne unul remarcabil. Dar nu ar fi o exagerare să spunem că țara este pe cale să intre într-unul dintre cele mai periculoase momente ale sale de până acum, conchide Politico.