Regatul Unit, în fața unei noi crize. Liderii Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord cer dreptul de a-și decide singuri viitorul

Liderii naționaliști din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord au semnat luni, 14 septembrie, un acord prin care cer guvernului britanic să pregătească schimbări constituționale și să recunoască dreptul celor trei națiuni de a-și decide singure viitorul. Documentul deschide inclusiv calea pentru organizarea unor referendumuri privind independența.

Liderii Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord cer să-și decidă singuri viitorul Foto: Profimedia

Acordul a fost semnat de John Swinney, premierul Scoției, Rhun ap Iorwerth, liderul partidului Plaid Cymru din Țara Galilor, și Michelle O'Neill, vicepreședinta Sinn Féin și prim-ministrul Irlandei de Nord. Cei trei au participat la o conferință de presă organizată la Cardiff, relatează sky news.

Este pentru prima dată când Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord au simultan la conducere lideri proveniți din formațiuni naționaliste sau pro-independență.

În acord, liderii susțin dreptul națiunilor lor la autodeterminare și cer guvernului de la Londra „să se pregătească să planifice și să faciliteze schimbarea constituțională în fiecare jurisdicție”.

„Dinamica este de partea mișcărilor noastre”, au transmis liderii, susținând că o schimbare constituțională în Regatul Unit se apropie, potrivit publicației citate. 

John Swinney a descris întâlnirea drept „un moment crucial în parcursul constituțional al Regatului Unit” și a susținut că „vremea în care Londra decide pentru noi se apropie de sfârșit”.

Premierul Scoției cere un referendum pentru independență

John Swinney, liderul Partidului Național Scoțian (SNP), a cerut organizarea unui nou referendum privind independența Scoției în următorii cinci ani.

El a susținut că politica promovată de Andy Burnham, care pune accent pe transferarea puterii către regiuni, ar trebui să conducă în mod logic și la recunoașterea dreptului Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord de a-și decide propriul viitor.

„În esență, dacă urmezi logica întregii politici a lui Burnham, el consideră că problemele sunt cel mai bine rezolvate cât mai aproape posibil de oameni”, a declarat Swinney.

Liderul SNP a descris descentralizarea puterii drept o „marcă distinctivă” a politicii lui Burnham și a argumentat că acest principiu ar trebui să se aplice și în cazul autodeterminării națiunilor componente ale Regatului Unit.

Naționaliștii au guvernele în cele trei teritorii

Întâlnirea are loc într-un moment politic neobișnuit pentru Regatul Unit. Partidele pro-independență sau naționaliste conduc în prezent guvernele din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord.

În Scoția, Partidul Național Scoțian rămâne principala forță politică, iar John Swinney ocupă funcția de premier.

În Țara Galilor, Plaid Cymru a devenit cel mai mare partid din Senedd în urma alegerilor din luna mai.

În Irlanda de Nord, Sinn Féin a câștigat alegerile pentru Stormont din 2022, iar Michelle O'Neill a devenit prim-ministru în 2024, după încheierea perioadei de blocaj politic și revenirea instituțiilor nord-irlandeze.

Acordul semnat luni, 14 septembrie, nu înseamnă însă că Scoția, Țara Galilor sau Irlanda de Nord părăsesc Regatul Unit. Liderii celor trei națiuni cer, deocamdată, recunoașterea dreptului la autodeterminare și pregătirea unor mecanisme constituționale care ar putea permite, în anumite condiții, organizarea unor referendumuri privind viitorul lor politic.