Analiză Extrema dreaptă își consolidează poziția în Europa. Partidele anti-imigrație se apropie de putere

Partidul populist de extremă dreapta și anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD) a ieșit învingător în urma alegeri regionale cruciale din Germania, de duminică, potrivit proiecțiilor sondajelor la ieșirea de la urne, însă rămâne de văzut dacă va reuși să formeze un guvern și să devină primul partid de extremă dreapta care ajunge la putere la nivel regional sau parlamentar de la al Doilea Război Mondial încoace.

Extrema dreaptă germană, victorioasă într-un land din fosta Germanie comunistă Foto: EPA/EFE

Primele sondaje la ieșirea de la urne au arătat că partidul a obținut 44,5% din voturi, devansând decisiv pe creștin-democrații cancelarului Friedrich Merz, într-o competiție urmărită în întreaga lume.

CDU se afla la mare distanță, cu 18,5%, iar partidul de extremă stânga Die Linke ocupa locul al treilea, cu 9,5%, în timp ce social-democrații au obținut 8%, iar Verzii, 9%. Contrar așteptărilor, partidul mai mic BSW a atins pragul de 5% necesar pentru a reintra în parlament.

Rezultatul din Saxonia-Anhalt este urmărit și dincolo de granițele Germaniei. În mai mult de jumătate dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, partidele de dreapta sau formațiunile care promovează politici mai restrictive privind imigrația au ajuns la guvernare ori exercită o influență semnificativă asupra politicilor publice.

De la periferia politicii la porțile puterii

Creșterea AfD este asociată de numeroși analiști cu schimbarea atitudinii publice față de imigrație, în special după valul migrator din 2015.

În acel an, guvernul condus de cancelarul Angela Merkel a permis intrarea în Germania a aproximativ 1,3 milioane de migranți, mulți dintre ei refugiați care fugeau de războiul din Siria.

Merkel a apărat atunci politica prin celebrul mesaj „Wir schaffen das” – „Putem face față”.

La mai bine de un deceniu distanță, decizia continuă să influențeze politica germană. Istoricul britanic Timothy Garton Ash a descris afluxul de refugiați drept una dintre principalele cauze ale succesului electoral al AfD.

Partidul a devenit între timp principala forță de opoziție din Bundestag, parlamentul federal german, iar sondajele naționale au indicat în repetate rânduri că AfD ar putea obține un rezultat suficient de mare pentru a deveni prima formațiune politică a țării în cazul unor alegeri generale.

Partidele tradiționale încearcă să împiedice acest scenariu prin ceea ce în Germania este cunoscut drept „firewall” politic: refuzul de a forma coaliții sau de a guverna împreună cu AfD.

Andreas Rödder, profesor de istorie contemporană la Universitatea din Mainz, consideră însă că această strategie ar putea să nu fie suficientă pentru a împiedica extinderea influenței partidului.

Memoria atentatelor și a crimelor

În Magdeburg, dezbaterea despre imigrație are și o dimensiune locală puternică.

Orașul a fost scena unui atac mortal asupra unui târg de Crăciun, în decembrie 2024, când o mașină a intrat în mulțime. Șase persoane au fost ucise, iar alte sute au fost rănite.

Suspectul, un medic psihiatru născut în Arabia Saudită, care locuia în Germania de mai mulți ani, a fost ulterior condamnat la închisoare pe viață.

Pentru AfD, astfel de evenimente au devenit parte din argumentul potrivit căruia politicile de imigrație trebuie înăsprite.

Partidul folosește intens rețelele sociale pentru a transmite mesaje privind criminalitatea, imigrația ilegală și ideea de „remigrație”, termen folosit de extrema dreaptă pentru a descrie returnarea unor migranți sau străini în țările de origine.

Criticii AfD susțin că acest discurs stigmatizează comunitățile de imigranți și alimentează tensiunile sociale.

O generație care privește altfel trecutul Germaniei

Un element important al ascensiunii AfD este sprijinul pe care partidul îl primește în rândul unor alegători tineri.

Pentru germanii născuți în secolul XXI, crimele regimului nazist sunt evenimente istorice îndepărtate. Unii alegători tineri spun că sunt mai preocupați de problemele economice, de imigrație și de perspectiva lor asupra viitorului.

Un slogan care a apărut în zona susținătorilor partidului este „Mai mult Bismarck, mai puțin Hitler”.

Mesajul promovează o perspectivă mai favorabilă asupra perioadei în care Otto von Bismarck a contribuit la unificarea Germaniei și a introdus primele sisteme moderne de asigurări sociale.

În același timp, criticii avertizează că relativizarea trecutului nazist reprezintă un risc pentru cultura politică germană și pentru modul în care țara își asumă responsabilitatea istorică.

Temerile comunităților de imigranți

În timp ce susținătorii AfD cer reguli mai stricte privind imigrația, numeroși migranți din Magdeburg se tem că ascensiunea partidului ar putea schimba radical viața lor.

Babe Fall, un migrant din Mali care lucrează ca livrator, spune că se teme de o eventuală creștere a agresiunilor împotriva străinilor dacă AfD ajunge la putere.

Kamir Hashemi, originar din Afganistan, a ajuns în Germania în 2016 împreună cu familia. El spune că nu s-ar putea întoarce în Afganistan, unde, în opinia sa, fiicele sale ar avea mai puține drepturi și acces limitat la educație.

„Îmi place doamna Merkel”, spune el, dar adaugă că se așteaptă ca o victorie a AfD să schimbe atitudinea societății germane față de migranți.

În comunitățile de imigranți din oraș există temerea că o eventuală schimbare politică ar putea duce la înăsprirea regulilor și, în anumite situații, la deportări.

Fenomenul depășește Germania

Foto: Daily Mail

Schimbarea politică din Saxonia-Anhalt este parte a unui fenomen mai amplu în Uniunea Europeană, scrie Daily Mail.

În Franța, formațiunile naționaliste și anti-imigrație au devenit forțe politice majore. În Polonia, Portugalia, Croația și alte state europene, partidele populiste de dreapta au câștigat, de asemenea, teren.

În Spania, problema imigrației ilegale a devenit una dintre principalele teme ale confruntării politice.

Guvernul socialist al premierului Pedro Sánchez se confruntă cu presiuni tot mai mari pe fondul dezbaterilor privind controlul frontierelor și gestionarea fluxurilor de migranți.

Partidele de dreapta și de extremă dreapta încearcă să transforme această nemulțumire într-un avantaj electoral, susținând înăsprirea legislației privind frontierele și imigrația.

O schimbare de direcție pentru Europa?

Ascensiunea partidelor de dreapta nu înseamnă că Europa se îndreaptă inevitabil către guverne dominate de extrema dreaptă. În multe state, aceste formațiuni continuă să întâmpine opoziția partidelor tradiționale și a unei părți importante a electoratului.

Totuși, influența lor asupra agendei politice este din ce în ce mai greu de ignorat.

Imigrația, securitatea frontierelor și identitatea națională au devenit teme centrale în dezbaterile electorale europene, iar partidele mainstream sunt nevoite să răspundă unei presiuni tot mai puternice din partea dreptei populiste.

La 81 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, transformarea peisajului politic european este urmărită cu o atenție aparte la Berlin și în capitalele europene.

Pentru Europa, întrebarea nu mai este doar dacă partidele de extremă dreapta pot câștiga alegeri, ci cât de mult vor reuși să schimbe politica europeană chiar și atunci când nu ajung singure la guvernare.