Nostalgia după perioada comunistă alimentează succesul extremei drepte în estul Germaniei

Extrema dreaptă își consolidează poziția în estul Germaniei, alimentată de nemulțumirea față de imigrație, nostalgia după perioada comunistă și discursul favorabil Rusiei. În Saxonia-Anhalt, AfD speră la o victorie istorică, într-un scrutin care ar putea testa limitele cordonului sanitar impus partidului și influența sa asupra politicii germane.

În Saxonia-Anhalt, unul dintre cele 16 landuri germane, AfD pornește cu un avantaj Foto: X@arnaudmercier

Într-un oraș din estul Germaniei, Ralf Kiesewetter spune că nu înțelege de ce atât de mulți refugiați ucraineni îl urăsc pe Vladimir Putin.

În opinia sa, spune cu cinism bărbatul în vârstă de 61 de ani, ucrainenii ar trebui chiar să-i fie recunoscători președintelui rus.

„Toți cetățenii ucraineni ar trebui să le fie recunoscători rușilor pentru că au început războiul în 2022. Cei din vestul Ucrainei încearcă de ani de zile să ajungă în Uniunea Europeană. Acum au această oportunitate”, afirmă Kiesewetter pentru The Telegraph.

Este un punct de vedere care ar putea fi asociat cu propaganda rusă. Kiesewetter este însă german și spune că va vota pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), în speranța că Germania își va îmbunătăți din nou relațiile cu Rusia.

Declarațiile sale reflectă o schimbare politică importantă în estul Germaniei, unde nostalgia după perioada comunistă, nemulțumirea față de imigrație și apropierea de Moscova au devenit elemente importante ale discursului AfD.

Alegeri regionale cu miză națională

În Saxonia-Anhalt, unul dintre cele 16 landuri germane, AfD pornește cu un avantaj considerabil în sondaje. Formațiunea este creditată cu aproximativ 40% din intențiile de vot, în timp ce Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, se află la aproximativ 23%.

Un asemenea rezultat ar reprezenta o premieră majoră pentru extrema dreaptă germană după al Doilea Război Mondial.

Serviciile germane de informații interne au clasificat AfD drept organizație de extremă dreapta, iar partidul contestă această decizie în instanță.

Dacă ar obține o majoritate în parlamentul landului, AfD ar putea forma primul guvern regional controlat de partid fără a avea nevoie de un partener de coaliție.

Un astfel de guvern ar avea competențe importante în domenii precum educația, poliția, politica de azil și anumite atribuții ale serviciilor regionale de informații.

AfD promite, între altele, deportări pe scară largă, restricții privind simbolurile LGBT, separarea în școli a copiilor germani de copiii refugiați și relații mai strânse cu Moscova.

Chiar dacă nu va obține majoritatea, partidul consideră scrutinul o etapă importantă în drumul către obiectivul său principal: câștigarea alegerilor federale.

Nostalgia după Germania de Est

Succesul AfD în estul Germaniei nu se explică însă doar prin nemulțumirea față de imigrație sau prin criticile la adresa culturii „woke”.

În Saxonia-Anhalt, nostalgia după Republica Democrată Germană (RDG), statul comunist est-german aliat al Uniunii Sovietice între 1949 și 1990, pare să aibă un rol important.

Ulrich Siegmund, candidatul AfD pentru funcția de premier al landului, a făcut campanie deplasându-se pe un moped Simson de culoare albastru-deschis, un vehicul asociat perioadei RDG.

În vârstă de 35 de ani și fost vânzător de parfumuri, Siegmund a cântat inclusiv imnul național al RDG, „Auferstanden aus Ruinen” („Ridicată din ruine”), în timpul unor evenimente electorale.

Pentru o parte dintre alegătorii din est, astfel de simboluri au o puternică încărcătură nostalgică.

În multe orașe din regiune există încă străzi care poartă numele lui Lenin, foste baze militare din perioada Războiului Rece și clădiri care amintesc de trecutul comunist.

Kiesewetter spune că privește pozitiv rolul Uniunii Sovietice în istoria Germaniei de Est.

„Rușii ne-au adus pacea în 1945. Și nu ei au început războiul, ci l-au terminat”, afirmă el, referindu-se la al Doilea Război Mondial.

„Nu îi pot vedea pur și simplu ca pe un dușman. Ar fi un avantaj pentru noi dacă am avea din nou relații strânse cu Rusia.”

„Ucrainenii profită de pe urma sistemului”

Această perspectivă este împărtășită de unii participanți la un eveniment electoral organizat de AfD în orașul Jerichow, în apropierea fluviului Elba, scrie The Telegrph.

Kristina Riegler, o educatoare în vârstă de 49 de ani, spune că a crescut în RDG.

„În RDG nu aveam prea multe. Dacă voiam portocale sau banane, trebuia să stăm la coadă”, spune ea.

Cu toate acestea, afirmă că viața era mai sigură.

„Ne-am descurcat bine. Primeam sprijin din partea statului, aveam mai multă siguranță și aproape toată lumea avea un loc de muncă.”

Riegler consideră că, în Germania actuală, imigranții beneficiază de un tratament preferențial în raport cu cetățenii germani.

„Ca germani, trebuie să luptăm pentru orice, iar cei care nu sunt germani primesc totul”, susține ea.

Bernd Pfeffer, un brutar în vârstă de 68 de ani, este în mod special critic față de refugiații ucraineni.

„Toți acești tineri ucraineni care sunt aici pentru că nu au vrut să meargă la război profită de pe urma sistemului”, afirmă el.

Pfeffer spune că germanii plătesc pentru sprijinul acordat refugiaților prin taxe, în timp ce unii pensionari sunt nevoiți să continue să muncească pentru a-și suplimenta veniturile.

AfD vrea apropiere de Rusia și reducerea sprijinului pentru Ucraina

Când Ulrich Siegmund ajunge la evenimentul electoral din Jerichow, susținătorii săi formează o coadă pentru a obține autografe pe tricourile cu numele său și pe pancartele în formă de inimă.

„Bine ați venit în Germania!”, îi spune el în engleză jurnalistului The Telegraph.

Siegmund susține că alegătorii s-au săturat de partidele tradiționale și că nu mai acceptă să fie tratați de sus de politicieni.

El critică în special politica de migrație.

„Migrația necontrolată nu a funcționat deloc. Avem foarte mulți migranți care primesc beneficii sociale, ceea ce ne costă foarte mulți bani, iar mulți nu respectă regulile, legile și cultura noastră”, afirmă politicianul.

În privința sprijinului militar acordat Ucrainei, Siegmund susține că livrările de arme ar trebui oprite.

„Am cheltuit miliarde într-un moment în care avem deja probleme în această țară. Oamenii nu au vrut acest lucru și nu am salvat nicio viață”, afirmă el, susținând că războiul continuă fără rezultate.

Siegmund a devenit o figură cunoscută în presa germană. Revista Der Spiegel l-a descris drept „cel mai periculos om din Germania”, o etichetă pe care politicianul a transformat-o într-un element al campaniei sale.

La finalul evenimentului, el participă și la o confruntare publică cu manifestanți anti-AfD aflați peste drum. Spre deosebire de unii membri ai partidului, care evită asemenea confruntări, Siegmund discută aproximativ 40 de minute cu protestatarii despre copii transgender și starea democrației germane.

Opoziția față de AfD

Pentru adversarii formațiunii, perspectiva ca AfD să ajungă la conducerea unui land este profund îngrijorătoare.

Flo Heinz, un activist în vârstă de 35 de ani, spune că nu înțelege apropierea partidului de Rusia.

„Cum poți susține pe cineva precum Putin, care pur și simplu începe un război pentru ego-ul său de tip imperial?”, afirmă el.

Heinz se teme în special de consecințele pe care un guvern regional AfD le-ar putea avea asupra educației și poliției.

„Având în vedere istoria noastră, este foarte problematic”, spune el, făcând referire la trecutul nazist al Germaniei.

Annalena Ficker, o studentă la drept în vârstă de 25 de ani, spune că AfD reprezintă „un pericol foarte mare pentru democrația germană”.

„Dacă ar ajunge la putere aici, acest lucru s-ar putea extinde la nivel federal și trebuie împiedicat”, afirmă ea.

„Zidul de protecție” împotriva AfD

Principalul adversar al AfD în Saxonia-Anhalt este CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz. În acest land, însă, formațiunea conservatoare este cu aproape 20 de puncte procentuale în urma extremei drepte în sondaje.

Sven Schulze, liderul CDU din Saxonia-Anhalt, a avertizat că AfD își dorește o „întoarcere la zilele RDG”.

Partidele tradiționale germane mențin în continuare așa-numitul „Brandmauer” - un cordon sanitar politic prin care formațiunile de centru refuză să guverneze sau să coopereze cu AfD la nivel regional ori federal.

O eventuală majoritate absolută a AfD în Saxonia-Anhalt ar permite însă partidului să evite negocierile de coaliție și, implicit, această barieră politică.

De la euroscepticism la extremă dreapta

Pentru a înțelege ascensiunea AfD, este necesară o privire în urmă.

Partidul își are originile în 2012, când un grup de economiști și academicieni s-a reunit în orașul Bad Nauheim pentru a critica politica cancelarului de atunci, Angela Merkel.

Inițial, formațiunea a fost un partid eurosceptic care se opunea planurilor de salvare financiară a statelor din zona euro.

În doar câțiva ani, însă, AfD s-a transformat într-o formațiune populistă radicală, concentrată în special pe imigrație.

Criza refugiaților din 2015 a reprezentat un moment decisiv. Atunci, Merkel a permis intrarea în Germania a aproximativ un milion de solicitanți de azil, în principal din Siria, Afganistan și Irak.

După invazia rusă la scară largă în Ucraina, în 2022, aproximativ un milion de ucraineni au ajuns, de asemenea, în Germania.

În vestul liberal al țării, discursul antiimigrație al AfD a avut un impact mai limitat. În fostele landuri comuniste din est, însă, partidul a găsit un electorat mai receptiv.

Kerstin Völkl, politolog la Universitatea Martin Luther din Halle-Wittenberg, spune că AfD a găsit în est un „teren fertil”, deoarece democrația liberală și sistemul tradițional de partide au avut aici o evoluție diferită de cea din vest.

La alegerile federale din 2025, AfD a obținut cel mai bun rezultat din istoria sa, aproximativ 20% din voturi, devenind principala forță de opoziție.

„Deportări, Rusia și lupta împotriva culturii woke”

Campania AfD din Saxonia-Anhalt se bazează pe trei teme centrale: deportarea refugiaților, apropierea de Rusia și respingerea ceea ce partidul numește „wokeism”.

Hans-Thomas Tillschneider, unul dintre autorii programului electoral al formațiunii și parlamentar regional născut în România, susține că relațiile economice cu Rusia sunt în interesul Germaniei.

„Nu suntem pentru Rusia, ci pentru interesele Germaniei, iar în interesul Germaniei este să importăm materii prime ieftine din Rusia”, spune el.

Tillschneider argumentează că Germania are nevoie de energie ieftină pentru a-și consolida economia.

„Nu-mi pasă cine conduce la Moscova. Au materii prime ieftine, așa că le cumpărăm”, afirmă el.

Educația este o altă temă centrală a programului AfD.

Partidul propune separarea copiilor germani de copiii refugiați în școlile din Saxonia-Anhalt și interzicerea drapelului curcubeu asociat comunității LGBT.

Formațiunea susține, de asemenea, că lecțiile despre persoanele transgender ar trebui predate exclusiv în cadrul orelor de științe.

Tillschneider afirmă că elevii germani nu ar trebui să suporte ceea ce el consideră consecințele negative ale politicii de migrație.

AfD propune și separarea copiilor cu dificultăți de învățare sau dizabilități intelectuale de ceilalți elevi, prin clase speciale.

Ce s-ar putea schimba dacă AfD ajunge la putere

În sistemul federal german, cele 16 landuri au competențe importante în domeniul educației. Din acest motiv, un guvern regional AfD ar putea încerca să implementeze unele dintre aceste politici.

Totuși, alte promisiuni electorale, în special cele referitoare la politica externă, depășesc competențele unui guvern regional.

Rieke Trimçev, specialistă în teoria politică la Universitatea Martin Luther din Halle-Wittenberg, avertizează că și politicile aflate în competența landului, precum separarea elevilor în funcție de origine, s-ar lovi de obstacole juridice.

Ea consideră însă că simpla ascensiune a AfD are deja consecințe pentru grupurile vulnerabile.

„Chiar dacă AfD nu reușește, viața grupurilor subreprezentate – a celor proveniți din familii de imigranți, a persoanelor cu dizabilități și a persoanelor queer – se va schimba. Rapid și puternic”, spune ea.

Un test pentru politica germană

În ultimii ani, AfD a fost implicată în mai multe controverse legate de extremism. Membri ai partidului au participat la o reuniune controversată de la Potsdam, unde s-ar fi discutat despre expulzarea forțată a unor categorii de străini.

Ulrich Siegmund s-a numărat printre participanți, însă dezvăluirea nu i-a afectat semnificativ cariera politică.

Serviciul german pentru protecția constituției, BfV, a acuzat partidul de poziții extremiste și a indicat, printre altele, atitudinea sa față de imigranți și orientarea favorabilă Kremlinului.

AfD respinge acuzațiile de extremism și contestă în instanță clasificarea.

Liderii partidului, Alice Weidel și Tino Chrupalla, au calificat decizia drept „clar motivată politic” și au spus că reprezintă o lovitură pentru democrația germană.

Pentru alegătorii din Saxonia-Anhalt, scrutinul reprezintă însă mai mult decât o simplă alegere între partide.

Este un test pentru cordonul sanitar construit în jurul AfD, pentru relația Germaniei cu Rusia și pentru felul în care trecutul comunist continuă să influențeze politica din estul țării.

Pentru Ralf Kiesewetter, alegătorul care spune că ucrainenii ar trebui să-i mulțumească lui Putin, schimbarea este necesară indiferent de promisiunile concrete ale AfD.

El spune că nu este convins că Ulrich Siegmund va putea pune în aplicare toate măsurile radicale promise, dar intenționează să voteze pentru el deoarece, în opinia sa, „ceva trebuie să se schimbe” în Germania.