Este alertă în Europa: rețeaua electrică a UE nu mai face față presiunii. Valurile de căldură dau peste cap sistemul

Europa, lovită de noi valuri extreme de căldură cu temperaturi de peste 40°C, se confruntă cu presiuni majore asupra rețelelor electrice: cererea pentru aer condiționat explodează, în timp ce producția unor centrale, inclusiv nucleare, scade, punând în evidență vulnerabilitățile infrastructurii. 

Se fac eforturi ca rețeaua electrică europeană să nu intre în colaps / Sursa foto: Energy Center

Pe măsură ce Europa se confruntă cu temperaturi sufocante și o cerere crescută de energie, rețelele electrice se străduiesc să facă față, potrivit Euronews.com

Guvernele se confruntă cu două riscuri: valurile de căldură și penele de curent

Vara aceasta, continentul a fost din nou cuprins de o serie de valuri intense și extinse de căldură. Doar în această săptămână, recordurile de temperatură au fost depășite în sud-vestul Franței, Croația și Ungaria, unele regiuni înregistrând valori de peste 40°C. 

Pe măsură ce schimbările climatice fac ca valurile de căldură să fie tot mai frecvente și mai intense, cererea de energie crește pe măsură ce oamenii caută modalități de a se răcori. În același timp, temperaturile ridicate afectează aprovizionarea cu electricitate, în special din partea centralelor termice – un tip de uzină care transformă energia termică în electricitate – dependente de apa râurilor pentru răcire. 

Experții avertizează că valurile de căldură pun rețeaua energetică europeană sub o presiune severă. Ei spun că sistemele de energie trebuie să se adapteze urgent, crescând flexibilitatea și accelerând tranziția către surse regenerabile pentru a evita folosirea combustibililor fosili, care contribuie la încălzirea planetei.

Guvernele se confruntă astfel cu o provocare dublă: să gestioneze valurile de căldură fără pene de curent și fără a amplifica emisiile de gaze cu efect de seră. 

Sistemul energetic european nu a fost proiectat pentru a face față temperaturilor ridicate

Valurile recente de căldură sunt un „avertisment dur” că sistemul energetic european trebuie pregătit pentru temperaturi extreme, a declarat Pawel Czyak, director de politici europene la think-tank-ul energetic Ember. „Sistemele de energie ale Europei sunt, din nou, puse la încercare de temperaturi record”, a subliniat acesta.

Analiza Ember asupra valului de căldură din iulie a arătat cum cererea pentru răcire a împins consumul de electricitate la niveluri maxime de vară. În Spania, consumul de energie a crescut cu aproximativ 14%. Germania și Franța au înregistrat, la rândul lor, vârfuri de consum în orele de maximă utilizare, obligând operatorii să fie în alertă.

Temperaturile ridicate de vară devin rapid o normalitate, iar sistemele de aer condiționat sunt din ce în ce mai răspândite. Numărul aparatelor de aer condiționat în UE este estimat să crească de la mai puțin de 7 milioane în 1990 la peste 100 de milioane în 2030.

Cu toate acestea, în ciuda creșterii dramatice, aerul condiționat reprezintă doar aproximativ 0,6% din consumul de energie al gospodăriilor europene.

Italia este cel mai mare consumator de aer condiționat de pe continent. Urmată de Grecia

Datele arată că Italia este de departe cel mai mare consumator de aer condiționat din UE, reprezentând o treime din întreaga energie folosită pentru climatizare în cele 27 de state membre, în ciuda unor prețuri foarte ridicate la electricitate. Pe locurile următoare se află Grecia, Franța, Spania și Germania.

Centralele electrice funcționează la maxim și sunt sub o presiune fără precedent

Valurile de căldură nu doar cresc cererea de energie, ci și reduc producția de electricitate din anumite surse.

Mai multe țări europene au fost nevoite să reducă repetat producția sau chiar să închidă reactoare nucleare din cauza temperaturilor extreme.

În timpul valului de căldură dintre 28 iunie și 2 iulie, 17 din cele 18 centrale nucleare ale Franței au fost obligate să își reducă activitatea, unele chiar oprindu-se complet.

Cel mai recent val de căldură a adus noi avertismente de reducere a producției, în special la centralele de pe râurile Ron și Garonne. Aproape trei sferturi din teritoriul Franței a fost sub alertă de caniculă miercuri, iar recordurile de temperatură au fost depășite în sud-vest.

De ce este căldura extremă o problemă pentru centralele nucleare? Pentru a răci reactoarele, acestea pompează apă din râuri sau din mare, pe care o reintroduc apoi la temperaturi mai mari. Însă în perioadele de caniculă, apa pompată este deja prea caldă, ceea ce limitează capacitatea de răcire, iar eliberarea apei prea fierbinți amenință biodiversitatea locală.

Rețeaua europeană, proiectată pentru un climat mai blând și mai previzibil, are și ea dificultăți. La începutul lui iulie, întreruperi de curent au lovit părți din Roma, Florența, Bergamo și Milano, pe măsură ce infrastructura îmbătrânită a Italiei a cedat sub presiunea căldurii.

Problemele au fost cauzate atât de creșterea bruscă a consumului pentru răcire, cât și de dilatarea și supraîncălzirea cablurilor electrice subterane, care în temperaturi ridicate nu reușesc să disipeze căldura.

Fără modernizarea și întărirea rețelelor, valurile de căldură tot mai dese riscă să provoace pene de curent similare celor din Italia.

În iunie s-a realizat cea mai mare producție lunară de energie solară din istoria UE

Deși aduc căldură, zilele însorite pot genera și mai multă energie electrică.

Iunie 2025 a înregistrat cea mai mare producție lunară de energie solară din istoria UE, acoperind peste 40% din consumul Olandei și 35% din cel al Greciei.

Energia solară suplimentară a menținut rețeaua electrică stabilă în timpul zilei, când cererea pentru aer condiționat era la apogeu, ajutând la prevenirea penelor de curent.

„Centralele termice au avut opriri cauzate de problemele de răcire, dar performanța puternică a energiei solare a stabilizat rețelele aflate sub presiune”, explică Pawel Czyzak.

„Investițiile în rețele flexibile, bazate pe regenerabile, vor ajuta sistemul energetic să devină mai rezilient și să mențină costurile reduse.”

Totuși, în iulie, valurile de căldură au provocat scăderi drastice în producția de energie eoliană. În Finlanda, căldura extremă a dus la unele dintre cele mai scăzute niveluri de producție din istorie, țara fiind nevoită să apeleze la hidroenergie, insuficientă însă pentru a acoperi deficitul.

În Marea Britanie, turbinele eoliene s-au oprit aproape complet, pe măsură ce canicula a adus și lipsa vântului. Într-o singură zi, ponderea energiei eoliene a scăzut la 5% din mixul energetic, în timp ce gazul a urcat la peste o treime, potrivit operatorului național de energie.

Aceste extreme arată rolul din ce în ce mai important al energiei solare în reziliența rețelelor pe timp de caniculă, dar și faptul că regenerabilele nu reprezintă o soluție completă fără stocare și rețele inteligente.