Criza energiei lovește în Europa înaintea iernii: Companiile avertizează că producția și locurile de muncă sunt amenințate

Prețurile energiei pun tot mai multă presiune pe industria europeană, într-un moment în care continentul intră în sezonul rece cu rezerve de gaze sub nivelurile obișnuite. Companiile avertizează că scumpirile le afectează producția, investițiile și capacitatea de a păstra locurile de muncă.

Criza energiei revine în Europa Foto: Shutterstock

Bridgnorth Aluminium a trecut în ultimii ani peste Brexit, pandemia de COVID-19 și mai multe șocuri energetice. Însă această iarnă aduce un plus de „stres și presiune”, spune directorul de vânzări al companiei, Adrian Musgrave, potrivit The Guardian.

Compania produce aluminiu laminat, folosit la ambalaje, în construcții și la fabricarea unor produse precum automobilele și bateriile. La fel ca multe companii industriale europene aflate deja sub presiune, Bridgnorth Aluminium se confruntă cu amenințarea unor facturi uriașe la energie, situație descrisă de Musgrave drept „doar griji peste griji”.

Prețul gazelor naturale s-a dublat în ultimele două luni, pe fondul reluării confruntărilor dintre SUA și Iran, atingând în această săptămână cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani în Marea Britanie și în Uniunea Europeană. Sunt așteptate noi creșteri de preț în lunile reci.

Bridgnorth Aluminium, care are 370 de angajați la fabrica sa din Shropshire, în inima industrială a Marii Britanii, resimte deja efectele. Factura lunară cumulată pentru gaze și electricitate este de aproximativ 1,1 milioane de lire sterline și reprezintă 18% din totalul costurilor companiei, aflate în creștere.

Cele mai importante contracte ale companiei includ o plasă de siguranță: atunci când prețul gazelor depășește un anumit nivel, clienții plătesc diferența. Acest prag a fost depășit luna trecută, însă Musgrave se întreabă dacă acești clienți vor reveni. „Trebuie să plătească, pentru că acest lucru este prevăzut în contract, dar evident că nu le va plăcea. Când contractul va trebui reînnoit, acest lucru va deveni o problemă”, spune el.

Musgrave afirmă că firma nu se află în situația în care să fie nevoită să facă disponibilizări sau să oprească temporar producția în această iarnă. Alții s-ar putea să nu fie la fel de norocoși. O estimare realizată de Item Club la începutul acestui an prevedea că Marea Britanie va pierde 163.000 de locuri de muncă în 2026 din cauza războiului, în special în regiuni cu o industrie manufacturieră puternică, precum sudul Țării Galilor și regiunea Humber.

Bridgnorth Aluminium ia în calcul o vacanță mai lungă de Crăciun sau efectuarea mai devreme a unor lucrări de mentenanță programate inițial pentru luna aprilie, în ianuarie, astfel încât fabrica să funcționeze mai puțin în perioadele în care prețurile sunt ridicate. „Iar angajații sunt, evident, conștienți de acest lucru”, spune el, „așa că oamenii încep să se îngrijoreze”.

Creșteri bruște ale prețului gazelor și deficitul de rezerve

Conflictul a perturbat aprovizionarea globală cu energie după ce Iranul a început să atace nave în Golf și a blocat accesul prin strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă îngustă prin care tranzitează o cincime din petrolul și gazele naturale ale lumii.

Prețurile angro ale gazelor în Marea Britanie au urcat în această săptămână la 205 penny pe therm, cel mai ridicat nivel de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și cu 101% peste nivelul de 102 penny din iunie. La sfârșitul lunii februarie, prețul era de 78 de penny pe therm. Marea Britanie importă aproximativ 70% din necesarul său de gaze, ceea ce o face deosebit de vulnerabilă la fluctuațiile de preț.

Situația este agravată de deficitul rezervelor de gaze stocate. Europa intră în iarnă cu depozitele de gaze la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, după ce perturbarea traficului prin Ormuz a împiedicat țările să-și refacă rezervele în timpul verii, când prețurile sunt în mod normal mai mici. În prezent, depozitele sunt umplute în proporție de aproximativ 67%, față de media sezonieră de aproape 80%.

Germania, care deține cea mai mare capacitate de stocare a gazelor din Europa, are depozitele umplute în proporție de doar aproximativ 50% și este pe cale să rateze ținta oficială de 70% pentru acest an. Și Țările de Jos sunt așteptate să rateze ținta de 80%.

Fiind unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din Europa, Marea Britanie ar putea fi deosebit de expusă. Țara are una dintre cele mai mici capacități interne de stocare și se bazează în schimb pe importurile prin conducte din Europa și pe transporturile cu nave din SUA și Orientul Mijlociu. Chris O’Shea, directorul general al Centrica, compania care deține British Gas, a declarat luna trecută că Marea Britanie avea „aproape deloc gaze în depozite” pentru iarna care urmează.

Probleme pentru companiile din Mittelstand

Alexander Julius, partenerul director al Macrometal Handelsgesellschaft, un distribuitor de oțel din Hamburg, spune că firma sa concurează „cu producători din regiuni în care costurile energiei sunt adesea semnificativ mai mici și în care guvernele oferă sprijin direct sau indirect industriei”.

Pentru industrii precum cea în care activează compania sa, parte a Mittelstand-ului german, format din întreprinderi de dimensiuni medii, energia nu este doar o altă cheltuială în structura costurilor, ci „un factor fundamental de producție”. În schimb, companiile sunt „lovite puternic de taxele verzi, în timp ce prețurile energiei cresc vertiginos”.

Julius, care este și președintele organizației comerciale Eurometal, spune că firmele vor ajunge să dea faliment, iar activitatea se va muta în China sau India dacă nu se iau măsuri pentru reducerea costurilor energiei. Eurometal a avertizat că pierderile de locuri de muncă din industria manufacturieră europeană ar putea ajunge la 300.000 până la sfârșitul anului, pe fondul concurenței chineze și al creșterii costurilor energiei.

Axel Eggert, directorul general al organizației europene din industria oțelului Eurofer, adaugă că prețurile ridicate „vor duce inevitabil la întreruperi ale producției. Astfel de costuri suplimentare nu pot fi pur și simplu absorbite de industriile mari consumatoare de energie, expuse concurenței internaționale.

„Cu cât criza durează mai mult, cu atât este mai mare riscul ca reducerile temporare ale producției să devină structurale, cu consecințe asupra investițiilor, ocupării forței de muncă și, în cele din urmă, asupra viabilității fabricilor industriale din Europa.”

Și industria auto din Germania a cerut acțiuni urgente din partea Berlinului și Bruxellesului, afirmând că „prețurile ridicate ale energiei se numără printre cele mai mari dezavantaje competitive ale Germaniei ca locație pentru desfășurarea activităților economice”, în condițiile în care prețurile electricității sunt, în unele cazuri, de trei ori mai mari decât în SUA.

„Germania, la fel ca Uniunea Europeană, are nevoie urgentă de o strategie energetică susținută în comun, cu prețuri scăzute la electricitate și o infrastructură a rețelelor pregătită pentru viitor”, a declarat un purtător de cuvânt al organizației patronale VDA. Construirea unor noi industrii va deveni „un factor decisiv” pentru stabilirea investițiilor străine directe în viitor, a adăugat acesta.

„Pur și simplu nu se mai termină”

Industria chimică este deosebit de expusă, deoarece companiile se bazează pe gaze atât pentru alimentarea instalațiilor de producție, cât și ca materie primă – materialul de bază din care sunt fabricate numeroase produse. Astfel, fiecare creștere bruscă a prețurilor le afectează de două ori.

Francesco Buzzella, președintele organizației patronale din industria chimică italiană Federchimica, spune că energia rămâne „principalul factor care afectează competitivitatea companiilor chimice” din țară. În prezent, energia reprezintă 18% din valoarea tuturor produselor realizate de industria chimică italiană, față de 14% în 2021, iar procentul ar putea ajunge la 23% dacă prețurile gazelor și petrolului nu scad. În această săptămână, prețul petrolului a ajuns la 107 dolari pe baril, în timp ce SUA și Iran continuă confruntările.

Producția industriei chimice din Marea Britanie a scăzut cu 60% din 2021, potrivit Chemical Industries Association, iar cel puțin 25 de unități de producție s-au închis.

Peter Huntsman, directorul general al grupului chimic Huntsman Corporation, a declarat pentru The Guardian în martie că menținerea prețurilor ridicate ar putea determina compania să închidă ultima sa fabrică rămasă în Marea Britanie, la Wilton, în Teesside.

Între timp, în Shropshire, Musgrave spune că proprietarul Bridgnorth Aluminium, grupul industrial belgian Viohalco, dorește să continue investițiile în operațiunile companiei, însă cifrele devin tot mai greu de justificat.

„Și-ar dori să facă investiții semnificative - piața britanică a aluminiului este destul de mare și ne-am dori să putem vinde mai mult pe piața internă”, spune el.

Însă energia și celelalte presiuni fac ca situația să fie „dificil de înțeles pentru acționari... Condițiile de afaceri pentru investiții sunt cu adevărat dificile și se schimbă foarte rapid.

„Lucrez în această industrie de puțin peste 20 de ani. În primii 10 ani, mediul macroeconomic a fost întotdeauna destul de stabil. Apoi am avut Brexitul, care a schimbat lucrurile; criza energetică provocată de războiul din Ucraina; COVID-ul; iar acum avem această situație.Te gândești că poate vei avea parte de un an în care nu se va schimba prea mult”, adaugă el. „Dar pur și simplu problemele continuă să apară.”